BusinessMagazin

Tag: anaf

  • ANAF: 885 de sesizări penale întocmite după verificarea a 880 de firme. Prejudicii de 2,6 miliarde de lei

    Agenţii economici controlaţi desfăşurau activităţi comerciale în domeniul comerţului en-detail, al construcţiilor şi al desfacerii de produse agro-alimentare.

    Valoarea prejudiciilor estimate este de circa 2,6 miliarde de lei, iar cea a măsurilor asiguratorii instituite la operatorii economici pentru care s-au întocmit sesizări penale este de circa 877 milioane lei.

    Comparativ cu perioada similară din anul trecut, în primul trimestru din 2015 s-a înregistrat o creştere cu 38,07% a numărului de sesizări penale înaintate de Direcţia Inspecţie Fiscală (de la 641 la 885) şi o creştere de 119% în ce priveşte măsurile asiguratorii (de la 399,3 milioane lei la 877,1 milioane lei)

  • Preşedintele ANAF nu s-a prezentat în faţa comisiei de Buget-Finanţe din Senat, la invitaţia oficială

    “Domnul Diaconu nu s-a prezentat azi (joi – n.r.) la comisie, noi i-am trimis invitaţie oficială, cum facem cu toţi. Avea obligaţia să vină, nu trebuia să confirme, însă trebuia să ne anunţe dacă nu poate ajunge, fiind plecat în delegaţie”, a afirmat Arcaş după ce membrii comisiei l-au aşteptat pe preşedintele ANAF aproape o oră.

    El a precizat că va anunţa ministrul Finanţelor şi premierul, pentru ca aceştia să ia măsuri pentru această situaţie. Totodată, comisia vrea să-l recheme pe Diaconu pentru a da explicaţii.

    “Nu putem să stăm la cheremul domnului Diaconu, să vină când vrea şi când nu vrea, premierul va fi anunţat şi să ia măsuri”, a spus Arcaş.

    Senatorii s-au arătat foarte deranjaţi de lipsa preşedintelui ANAF la şedinţă, catalogând comportamentul său drept sfidare.

    Diaconu a fost invitat la începutul lunii aprilie la şedinţa Comisiei de Buget-Finanţe din Senatul pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

    Decizia a fost luată la finele lunii martie la propunerea senatorului PSD Constantin Popa, propunere care a fost votată în unanimitate de membrii comisiei.

    O parte dintre senatori se aşteptau la acel moment ca preşedintele ANAF să nu se prezinte.

    “Oricum nu vine, e prea mare onoarea pentru noi”, a spus unul dintre senatori atunci.

    Arcaş spune că, deşi problemele s-au rezolvat parţial în ceea ce priveşte controalele ANAF, printr-o ordonanţă, mai sunt de discutat diverse aspecte.

    “În plus, domnul Diaconu putea să fie prezent azi şi pentru discuţiile pe Codul de Procedură Fiscală, pentru că azi trebuia să îl analizăm împreună cu amendamentele depuse. Tot reprezentanţii ANAF şi ai Finanţelor ne împiedică să respectăm calendarul, deşi cred că ne vom încadra în timp, trebuie să terminăm raportul până la sfârşitul lunii”, a menţionat preşedintele comisiei.

    Senatorii continuă la ora transmiterii ştirii cu discuţiile pe codul de procedură fiscală, care riscau să fie amânate din cauza lipsei unui secretar de stat din Ministerul Finanţelor.

    După aproape o oră şi jumătate de la ora anunţată pentru începerea şedinţei a ajuns secretarul de stat Attila Gyorgy, astfel că membrii comisiei au decis să continue întălnirea.

  • ANCMMR: Susţinem combaterea evaziunii fiscale, dar modul în care se desfăşoară campania ANAF are efecte inverse

    ”Scopul unei campanii anti-fraudă este combaterea evaziunii fiscale, crearea unui mediu sănătos de afaceri şi creşterea încasărilor la bugetul de stat, nu lichidarea unui numar cât mai mare de firme (…) Deşi susţinem combaterea evaziunii fiscale, considerăm că modul în care s-a desfăşurat campania ANAF până în prezent, prin suspendarea activităţii unor societăţi comerciale pentru nereguli în gestiunea internă sau lipsa unor elemente de birocraţie, va avea consecinţe dezastruoase asupra economiei şi asupra încasărilor la bugetul de stat, obţinându-se efectul invers celui dorit”, se spune ân comunicatul semnat de preşedintele ANCMMR, Cora Muntean.

    Asociaţia consideră că legislaţia actuală – OUG nr. 91/2014, care modifică şi completează OUG nr.OUG nr. 28/1999- are ”prevederi abuzive şi necesită modificări majore”, după cum abuzive sunt şi ”sancţiunile aplicate de ANAF pentru nereguli găsite în gestiunea internă a unei societăţi, cum ar fi plusuri sau minusuri în gestiune sau lipsa unor elemente de documentaţie internă”, întrucât aceste nereguli ”nu constituie neaparat dovezi ale evaziunii fiscale”.

    ”Diferenţele de bani în plus sau în minus în casa de marcat, pot proveni din diverse alte surse, sau din greşeli de calcul. Desigur că aceste diferenţe pot proveni şi din evaziunea fiscală, însă acest lucru trebuie probat(… )Atâta timp cât nu influenţează baza de impozitare, neregularităţile sub forma de plusuri sau minusuri în gestiune nu reprezintă o dovadă a evaziunii, ci chestiuni legate de gestiunea şi disciplina economică a fiecărui agent economic în parte”, remarcă ANCMMR.

    Asociaţia arată că ANAF ar trebui să ”sancţioneze nereguli legate de fiscalitate, nu de disciplină financiară”,o instituţie cu atribuţii de sancţionare a disciplinei financiare fiind ”similară cu cea a miliţiei economice, din perioada comunistă, cu deosebirea că sancţionează firme private, nu de stat”.

    ”Atragem atenţia asupra faptului că suspendarea activităţii unui agent economic pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni are consecinţe deosebit de grave, şi nu în puţine cazuri duce la închiderea definitivă a unităţii, rezultând în încasări reduse pentru buget şi pierderea de locuri de muncă, precum şi la descurajarea persoanelor care şi-ar dori să deschidă o afacere nouă”, remarcă asociaţia.

    ANCMMR propune ca ”suspendarea activităţii agentilor economici să se facă numai în cazuri grave, cum ar fi unităţile care pun în pericol sănătatea publică” şi ca ”amenzile date pentru evaziune fiscală să fie proporţionale cu fapta şi stabilite la un nivel optim, astfel încât să descurajeze evaziunea, dar să nu ducă la falimentul firmelor”.

    ”Recomandăm ca la redactarea noilor reglementări, să fie consultaţi oameni din mediul privat, reprezentanţi atât ai IMM-urilor cât şi ai companiilor mari, care cunosc cu exactitate problemele practice cu care se confruntă o companie din domeniul privat, şi care, prin experienţa lor practică, sunt în măsură să ajute la redactarea unei legislaţii rezonabile”, se mai spune în comunicat.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) i-a prezentat premierului Victor Ponta o situaţie în care este arătat că pentru 232 de firme a fost suspendată activitatea, din aproximativ un milion de societăţi, Ponta afirmând că 150 dintre acestea meritau, probabil, sancţiunea.

    “Am primit informarea de la ANAF: sunt 232 de firme care au primit măsura suspendării dintr-un milion de contribuabili, deci 232 în toată ţara. Dacă, din cei 232, 150 probabil că meritau, la ceilalţi vreau să nu existe abuzuri şi vă rog, marţi, să veniţi cu modificarea aşa cum am discutat-o şi cu şeful ANAF, şi cu Justiţia, ca până la suma de 300 de lei să avem amendă foarte mare, adică să nu luăm din prima măsura cea mai dură şi să fie o măsură care să-l ardă la buzunar pe cel care nu respectă legea”, a spus Ponta, joi, în şedinţa de guvern.

    El a precizat că va susţine în continuare acţiunile ANAF, deoarece este necesară combaterea evaziunii fiscale.

    Ponta a anunţat, marţi, că activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate.

    Anunţul a fost făcut după ce, în ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din “bacşiş” sau sume nefacturate de 1-5 lei, patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Fiscul lucrează ca pendulul, întrucât uneori nu se ocupă de probleme, iar alteori se ocupă de detalii care nu merită atenţia, şi i-a sfătuit pe jurnalişti să întrebe la ANAF dacă o ţară fără firme poate să funcţioneze.

    În replică, şeful ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că o ţară nu poate funcţiona fără firme, la fel însă cum nu poate funcţiona nici dacă evaziunea fiscală este tratată ca până în prezent.

     

     

     

     

  • Ponta: Pentru 232 firme dintr-un milion a fost suspendată activitatea, prigoana ANAF e o exagerare

    “Am primit informarea de la ANAF: sunt 232 de firme care au primit măsura suspendării dintr-un milion de contribuabili, deci 232 în toată ţara. Dacă, din cei 232, 150 probabil că meritau, la ceilalţi vreau să nu existe abuzuri şi vă rog, marţi, să veniţi cu modificarea aşa cum am discutat-o şi cu şeful ANAF, şi cu Justiţia, ca până la suma de 300 de lei să avem amendă foarte mare, adică să nu luăm din prima măsura cea mai dură şi să fie o măsură care să-l ardă la buzunar pe cel care nu respectă legea”, a spus Ponta, joi, în şedinţa de guvern.

    El a precizat că va susţine în continuare acţiunile ANAF, deoarece este necesară combaterea evaziunii fiscale.

    “Susţin în continuare – şi îmi asum, sigur, şi înjurăturile de rigoare – faptul că în România e nevoie de combaterea evaziunii fiscale, că legea este lege pentru toată lumea şi că evaziunea fiscală este un fenomen care trebuie combătut şi la nivelul de sus – şi de asta avem încasări un miliard de euro în plus, că nu de la buticuri avem un miliard de euro, ci din combaterea marii evaziuni fiscale – dar trebuie fiecare cetăţean al României şi fiecare firmă să-şi plătească datoriile. Important este ca în această campanie pe care o susţin să nu existe abuzuri şi exagerări. Prima exagerare este cu prigoana generală”, a afirmat premierul.

    El a mai adăugat că efectele controalelor sunt “mai mult decât vizibile”, amintind că în primele trei luni ale acestui an a crescut numărul caselor de marcat cu 25%.

    “Cei care plătesc în mod corect şi dau bon au simţit creşterea vânzărilor. E o regulă care, chiar dacă la început creează anumite reacţii. Nu vorbesc de campaniile evazioniştilor, care fac campanie la televizor ca să rămână evazionişti, eu vorbesc de cei care chiar au avut dreptate şi pe care trebuie să-i protejăm”, a mai spus Ponta.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate.

    Citeşte şi: Şi-a pus gaj toate proprietăţile ca să înceapă o afacere. A ajuns în cinci ani la peste 100 de milioane de euro

    Anunţul a fost făcut după ce, în ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din “bacşiş” sau sume nefacturate de 1-5 lei, patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Fiscul lucrează ca pendulul, întrucât uneori nu se ocupă de probleme, iar alteori se ocupă de detalii care nu merită atenţia, şi i-a sfătuit pe jurnalişti să întrebe la ANAF dacă o ţară fără firme poate să funcţioneze.

    În replică, şeful ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că o ţară nu poate funcţiona fără firme, la fel însă cum nu poate funcţiona nici dacă evaziunea fiscală este tratată ca până în prezent.

  • Ponta: Pentru 232 firme dintr-un milion a fost suspendată activitatea, prigoana ANAF e o exagerare

    “Am primit informarea de la ANAF: sunt 232 de firme care au primit măsura suspendării dintr-un milion de contribuabili, deci 232 în toată ţara. Dacă, din cei 232, 150 probabil că meritau, la ceilalţi vreau să nu existe abuzuri şi vă rog, marţi, să veniţi cu modificarea aşa cum am discutat-o şi cu şeful ANAF, şi cu Justiţia, ca până la suma de 300 de lei să avem amendă foarte mare, adică să nu luăm din prima măsura cea mai dură şi să fie o măsură care să-l ardă la buzunar pe cel care nu respectă legea”, a spus Ponta, joi, în şedinţa de guvern.

    El a precizat că va susţine în continuare acţiunile ANAF, deoarece este necesară combaterea evaziunii fiscale.

    “Susţin în continuare – şi îmi asum, sigur, şi înjurăturile de rigoare – faptul că în România e nevoie de combaterea evaziunii fiscale, că legea este lege pentru toată lumea şi că evaziunea fiscală este un fenomen care trebuie combătut şi la nivelul de sus – şi de asta avem încasări un miliard de euro în plus, că nu de la buticuri avem un miliard de euro, ci din combaterea marii evaziuni fiscale – dar trebuie fiecare cetăţean al României şi fiecare firmă să-şi plătească datoriile. Important este ca în această campanie pe care o susţin să nu existe abuzuri şi exagerări. Prima exagerare este cu prigoana generală”, a afirmat premierul.

    El a mai adăugat că efectele controalelor sunt “mai mult decât vizibile”, amintind că în primele trei luni ale acestui an a crescut numărul caselor de marcat cu 25%.

    “Cei care plătesc în mod corect şi dau bon au simţit creşterea vânzărilor. E o regulă care, chiar dacă la început creează anumite reacţii. Nu vorbesc de campaniile evazioniştilor, care fac campanie la televizor ca să rămână evazionişti, eu vorbesc de cei care chiar au avut dreptate şi pe care trebuie să-i protejăm”, a mai spus Ponta.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate.

    Citeşte şi: Şi-a pus gaj toate proprietăţile ca să înceapă o afacere. A ajuns în cinci ani la peste 100 de milioane de euro

    Anunţul a fost făcut după ce, în ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din “bacşiş” sau sume nefacturate de 1-5 lei, patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Fiscul lucrează ca pendulul, întrucât uneori nu se ocupă de probleme, iar alteori se ocupă de detalii care nu merită atenţia, şi i-a sfătuit pe jurnalişti să întrebe la ANAF dacă o ţară fără firme poate să funcţioneze.

    În replică, şeful ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că o ţară nu poate funcţiona fără firme, la fel însă cum nu poate funcţiona nici dacă evaziunea fiscală este tratată ca până în prezent.

  • Baia Mare: Femeie găsită spânzurată. Surse – firma ei fusese amendată de ANAF cu 10.000 de lei

    Femeia a fost găsită într-o boxă închiriată în centrul comercial Center din Baia Mare, unde îşi are sediul firma acesteia.

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Maramureş, Dumitriţa Rus, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că nu au fost găsite urme de violenţă pe corpul femeii, trupul neînsufleţit al acesteia fiind transportat la Institutul de Medicină Legală, pentru necropsie.

    “Poliţia a fost sesizată, miercuri, că într-o boxă dintr-un centru comercial din Baia Mare a fost găsită decedată o femeie în vârstă de 42 de ani, care s-a spânzurat. Nu au fost constatate urme de violenţă pe cadavru, corpul neînsufleţit fiind transportat la Morgă pentru necropsie. Poliţia cercetează cauzele care au dus la producerea decesului”, a spus Rus.

    Surse judiciare au declarat corespondentului MEDIAFAX că din primele cercetări reiese că femeia ar fi recurs la acest gest ca urmare a unor probleme financiare pe care le avea firma pe care o administra, după ce fusese amendată recent de ANAF cu 10.000 de lei, ca urmare a unor nereguli.

     

  • ANAF îi răspunde lui Iohannis: O ţară nu poate funcţiona cu evaziune. Nu am luat bani doar la covrigării

    “Domnul preşedinte are dreptate. O ţară nu poate funcţiona fără firme. La fel cum nu poate funcţiona nici dacă evaziunea fiscală este tratată ca până acum. De când sunt la conducerea ANAF, combaterea marii evaziuni a fost şi este prioritate de gradul zero. Mica evaziune este însă un flagel la fel de periculos, tratat cu seriozitate în orice ţară civilizată. Iar ANAF exact asta face”, a spus preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

    El a adăugat că linia prioritară rămâne marea evaziune.

    “Avem deja aproape un miliard de euro în plus. Aceştia nu sunt bani colectaţi de la covrigării şi florării, ci din eficientizarea colectării şi combaterea marii evaziuni. Sunt convins că, nu peste foarte mult timp, când surplusul de venituri obţinut din combaterea evaziunii va ajuta la relaxarea fiscalităţii, păstrând România în ţintele de deficit, lumea va înţelege că nu este vorba de nicio exagerare a ANAF, ci de respectarea legii şi asigurarea unui mediu concurenţial onest la absolut toate nivelurile”, a mai afirmat şeful ANAF.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Fiscul lucrează ca pendulul, întrucât uneori nu se ocupă de probleme, iar alteori se ocupă de detalii care nu merită atenţia, şi i-a sfătuit pe jurnalişti să întrebe la ANAF dacă o ţară fără firme poate să funcţioneze.

    Întrebat ce părere are despre situaţia din ultimele zile cu închiderea firmelor, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: “România este o ţară în plină reformare, tot timpul facem o reformă, ba în învăţământ, ba în sănătate, pe urmă la Fisc, pe urmă la ANAF, pe urmă la Codul Fiscal şi, din păcate, trebuie să constat că există tendinţa de a lucra ca pendulul, dintr-o extremă în cealaltă. Ba avem situaţii în care Fiscul nu se ocupă de aceste chestiuni, ba avem situaţii în care Fiscul se ocupă câteodată de detalii care chiar nu cred că merită foarte multă atenţie”.

    Iohannis şi-a exprimat speranţa că după schimbările care se fac în prezent la ANAF se va ajunge “la o normalitate”.

    Întrebat dacă diminuarea evaziunii fiscale se poate face prin închiderea de localuri şi magazine inclusiv pentru sume derizorii, şeful statului a afirmat că ar fi bine să fie căutate proceduri care încurajează investitorii şi micii investitori “să-şi ducă afacerea mai departe” şi “nu să găsim metode prin care să închidem firmele”.

    “La modul concret, cred că este foarte bine să întrebaţi chiar la ANAF cum văd ei chestiunea şi dacă dumnealor cred că o ţară fără firme poate să funcţioneze”, a mai spus Klaus Iohannis.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate.

    Modificările vor fi operate de Guvern în această săptămână sau cel mai târziu săptămâna viitoare, premierul Victor Ponta arătând că este nevoie de o serie de “reglaje” care să prevină eventuale excese ale inspectorilor ANAF.

    Vineri, Ponta afirma că inspectorii Direcţiei Antifraudă trebuie să aplice politica de combatere a evaziunii fiscale cu duritate, dar în limita legii şi a bunului-simţ, fără excese.

    Mesajul a fost transmis după ce, în ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din “bacşiş” sau sume nefacturate de 1-5 lei, patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.

    Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

  • Guvernul face reglaje la ANAF: Activitatea unei firme, suspendată doar la diferenţă de 300-500 lei

    Modificările vor fi operate de Guvern în această săptămână sau cel mai târziu săptămâna viitoare, premierul Victor Ponta arătând că este nevoie de o serie de “reglaje” care să prevină eventuale excese ale inspectorilor ANAF.

    “Nu vreau să cădem în extrema cealaltă, a unor abuzuri şi lucruri duse la extrem, motiv pentru care am decis să facem nişte reglaje. Măsura suspendării activităţii unei companii să poată fi luată doar dacă diferenţele găsite de ANAF sunt plus/minus 300 sau 500 lei, altfel se plăteşte doar amendă. Atunci când se ia măsura suspendării activităţii, aceasta să poată fi revocată în aceeaşi zi dac se plăteşte o amendă de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate Ai 400 lei în plus în casă ? Plăteşti 4.000 lei şi prima dată te iert. A doua oară – asta rămâne să discutăm – putem să punem de 20 ori suma respectivă şi a treia oară să nu mai existe nicio amendă şi să se suspende activitatea”, a spus Ponta.

    El a susţinut că 90% dintre informaţiile prezentate public, cu firme închise pentru datorii de 5 lei, nu erau adevărate şi că îşi doreşte însă ca ANAF să rămână foarte puternică şi a arătat că verificările inspectorilor au generat, în primul trimestru al acestui an, creşterea cu 25% a numărului de societăţi care folosesc case de marcat.

    Vineri, Ponta afirma că inspectorii Direcţiei Antifraudă trebuie să aplice politica de combatere a evaziunii fiscale cu duritate, dar în limita legii şi a bunului-simţ, fără excese.

    Mesajul a fost transmis după ce, în ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din “bacşiş” sau sume nefacturate de 1-5 lei, patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.

    Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

    ANAF consideră că “selecţia prin omisiune” a acţiunilor instituţiei în vederea “conceperii materialelor de presă” nu face altceva decât să contribuie “într-o manieră consistentă” la informarea defectuoasă, prezentând “în mod eronat eforturile depuse de Direcţia Antifraudă”.

    “Reiterăm pe această cale şi faptul că acţiunile de combatere a micii evaziuni reprezintă o linie secundarã de activitate a ANAF, tratatã însã cu aceeaşi seriozitate de către ANAF. Linia prioritarã de acţiune a DGAF este reprezentată de analiza, investigarea şi instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată sistematică”, se arată într-un comunicat transmis luni de ANAF, în care sunt reluate rezultate ale activităţii Direcţiei Antifraudă în 2014 şi în primele două luni din acest an.

    Potrivit ANAF, 90% dintre cazurile instrumentate anul trecut de Direcţia Antifraudă au vizat prejudicii de peste 1 milion de euro/dosar, iar în primele două luni din 2015 procenajul dosarelor de peste 1 milion de euro a fost de 87% din totalul sesizărilor penale înaintate organelor de anchetă.

  • Patronii de restaurante vor ca perioada de suspendare a activităţii să scadă la sub 30 de zile

    “Membrii asociaţiei s-au întâlnit cu vicepreşedintele ANAF, Romeo Nicolae, şi cu Dan Manolescu, secretarul de stat de la Finanţe, şi sperăm să ajungem la un acord care să se concretizeze în proceduri mai clare de control, astfel încât restaurantele să nu mai fie închise pentru minim 30 de zile la 10-15 lei diferenţa la casa de marcat, aşa cum e obligată azi ANAF. Trebuie să perfecţionăm sistemul pentru că nu este normal ca în România, stat european, să nu ai dreptul să te aperi. Azi primeşti pedeapsa de la un lucrător DGAF (Direcţia Antifraudă – n.r.), poate de bună credinţă, dar care a greşit, iar tu trebuie să închizi atunci pe loc activitatea şi să te judeci una-două-trei luni pentru a ţi se da dreptate, asta dacă mai exişti ca entitate până atunci”, a declarat marţi Petrescu la o conferinţă pe tema Codului Fiscal.

    El a punctat că restaurantele cer ca perioada de suspendare dispusă de inspectorii ANAF să poată fi mai mică de 30 de zile, iar pragul sumelor pentru care ia această decizie să fie stabilit ca procent din cifra de afaceri a restaurantului.

    Petrescu a mai afirmat că nu toate controalele ANAF au avut rezultate negative, iar numărul închiderilor de restaurante este în scădere, întrucât patronii şi lucrătorii acestora sunt mai atenţi, observându-se conformarea voluntară.

    “Dacă acum o lună se închideau 17 restaurante la o zi de acţiune, sâmbăta trecută s-au închis unul sau două. Rezultatul se vede, oamenii sunt mult mai atenţi şi se conformează voluntar în ce priveşte disciplina fiscală. (…) Dar trebuie să ţinem cont că ANAF poate să găsească nişte sume în plus şi la un hotel, la o clinică. Ce facem în cazul ăsta, închidem un hotel şi dăm turiştii afara? Trebuie să fie cât mai clară legea şi aplicarea ei”, a punctat Petrescu.

    La rândul său, preşedintele reţelei de servicii medicale private MedLife, Mihai Marcu, apreciază că este nevoie de relaxare fiscală în România şi de curaj din partea guvernanţilor de a face acest pas, dar este necesar să aplice măsuri fiscale ţinând cont de fiecare domeniu.

    “Un cod fiscal modern este necesar în România şi ne dorim ca toată lumea să plătească taxele. Dar nu poţi să închizi un restaurant, o clinică pentru că o persoană nu a pus 50 de lei într-un bol. (…) Spre exemplu, ieri dimineaţă (luni – n.r.), la Mogoşoaia, au fost închise vreo 7-8 magazine. Nu suntem împotriva închiderii buticurilor care nu fiscalizează, dar ne dorim să fie o marjă pentru o eroare pe care oamenii de bunăcredinţă o pot face”, a menţionat Marcu.

    Directorul general al Eurolines Group, Dragoş Anastasiu, atenţionează ANAF să nu “tragă cu tunul după vrăbiuţe”.

    “E bine că se transmite un semnal de către ANAF şi că se duce în zona concurenţei corecte, pentru că problemă gravă este că unii plătesc şi alţii nu plătesc. Şi momentul general este bun, lumea a devenit mai temătoare, îi este frică, au ajuns să alerge la propriu cu bonul fiscal după tine. Partea negativă însă este că tragem cu tunul după vrăbiuţe, în momentul în care închizi restaurantul pentru 15 lei e cu totul altceva”, a comentat Anastasiu.

    Patronul City Grill spune că asociaţia pe care o conduce a solicitat Guvernului să introducă în Codul Fiscal TVA de 9% şi pentru restaurante, ca parte a sectorului de turism.

    “Va deveni puţin neobişnuit să cumperi lapte şi carne cu 9% şi să le vinzi cu 24%”, a comentat Petrescu.

    Totodată, el aşteaptă în viitor reglementarea bacşişului, care reprezintă o sursă foarte importantă de venit, însă mizează pe o impozitare a acestuia “într-un mod mai apropiat de cota unică” (16%) decât să fie asimilat salariilor, caz în care ar fi mai greu de aplicat.

    “Deocamdată, bacşişul este în plan secundar, deocamdată ne luptăm să ducem zona de restaurante din zona gri în zona albă, să avem o competiţie corectă”, a mai spus Petrescu.

     

  • Un producător de preparate din carne refuză să închidă un magazin unde ANAF a găsit 50 lei în minus

    Scheul a declarat corespondentului MEDIAFAX că s-a ajuns prea departe în ceea ce priveşte controalele ANAF şi că firma sa a fost amendată cu 5.000 de lei şi cu închiderea unui punct de lucru timp de o lună, după ce, în 19 martie, inspectorii antifraudă au găsit un minus în gestiunea unui magazin de 50 de lei.

    “Nu erau în plus, erau în minus”, a explicat Scheul.

    El a adăugat că a doua zi, la un control făcut la un alt magazin, s-au găsit în casă 14 bani în plus.

    “M-a umflat râsul. Ditamai bugetarii să numere bănuţii din casă şi să găsească 14 bănuţi în plus”, a spus proprietarul firmei.

    El a adăugat că aşteaptă să primească prin poştă decizia de sancţionare şi că va închide pentru o zi magazinul, va contesta deciza, şi apoi va redeschide magazinul cu orice risc.

    “Chit că mă leagă, măcar ştiu că e pentru o cauză dreaptă. Îmi risc libertatea, dar măcar cineva trebuie să arate abuzurile. E bătaie de joc. Nu ştiu cât mai poate lumea să mai rabde”, a declarat Scheul.

    El a spus că până acum s-a supus legii, dar că în prezent ceea ce se întâmplă îi afectează demnitatea.

    “Când ştiu că am dreptate nu tac”, a mai declarat Scheul.

    El a arătat că modul în care se fac controalele de la ANAF îi va afecta pe mulţi români, în special pe cei săraci, care mergeau la magazin şi luau mărfuri pe datorie.

    “Cei care erau trecuţi la carnet sunt acum condamnaţi la moarte că nu vor putea să ia nimic din magazin”, a mai spus Scheul.

    SC Killer SRL Horodnic de Jos produce preparate din carne şi are 21 de magazine în Rădăuţi, Suceava, Botoşani, Bucureşti dar şi în alte localităţi şi exportă 20 la sută din producţie către ţări din Uniunea Europeană având o cifră de afaceri de 16 milioane de euro şi două sute de angajaţi.

    Potrivit lui Scheul, anul trecut firma sa a plătit la bugetul de stat 2,25 milioane de euro impozite şi taxe.

    Peste 170 de puncte de lucru au activitatea suspendată de către inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă (DGAF), pentru neeliberarea bonului fiscal, în urma controalelor efectuate între 15 şi 23 martie. Potrivit unui comunicat al DGAF, majoritatea firmelor verificate la nivel naţional, în perioada 15 – 23 martie, respectă prevederile legale privind dotarea şi utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale.

    Inspectorii antifraudă au verificat operatori economici care livrează bunuri sau prestează servicii direct către populaţie şi încasează contravaloarea cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar. Pentru sancţionarea abaterilor constatate inspectorii au dispus 778 amenzi contravenţionale totale de 3,8 milioane lei, confiscări în valoare de 550.000 lei şi suspendarea activităţii a 174 puncte de lucru.

    Suspendările de activitate pentru o perioadă cuprinsă între una şi trei luni şi sigilările punctului de lucru dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale de dotare sau utilizare a casei de marcat reprezintă doar 22 la sută din totalul sancţiunilor dispuse.

    De asemenea, au fost identificate două societăţi comerciale care continuau să livreze bunuri, respectiv să presteze servicii, după ce inspectorii antifraudă au dispus suspendarea activităţii în punctele de lucru din Mall Vitan (Bucureşti). Pentru sancţionarea acestora, inspectorii DGAF au dispus amenzi de 25.000 lei şi confiscarea sumei de 23.760 lei, provenită din vânzările realizate în perioada de suspendare.