Tag: vacanta

  • Ca Tarzan în vacanţă

    Celebrul Tarzan zbura din copac în copac agăţat de liane, însă turistul modern care doreşte să-i urmeze exemplul are la dispoziţie tiroliene care să-l plimbe pe deasupra pădurii tropicale până la căsuţa din copac în care a fost cazat.

    Un astfel de complex turistic, denumit Gibbon Experience, se găseşte în nord-vestul Laosului în Rezervaţia Naturală Bokeo şi a apărut din dorinţa de a opri reducerea efectivelor de giboni negri din zonă, ameninţaţi cu dispariţia.

    Localnicii care altădată vânau aceste animale lucrează acum pentru Gibbon Experience, preluând turiştii şi conducându-i spre complex, gătind pentru ei sau ajutând la întreţinerea complexului şi paza rezervaţiei.

  • 9 locuri de pe Pământ unde nu ninge niciodată – GALERIE FOTO

    Vara tocmai s-a încheiat, iar unii dintre voi încă se gândesc cu bucurie la vacanţa de vară şi cu teroare la iarna ce va urma. Totuşi pentru cei dintre voi care nu vor să suporte iarna există locuri pe glob unde iarna nu vine niciodată.

    Puerto Rico. Aici iarna nu vine niciodată, iar temperatura medie este situată între 23 şi 29 de grade Celsius.

    Insula Sfânta Lucia, situată în arhipelagul Caraibe între Martinica şi Barbados şi are capitala la Castries

    Provincia Western Cape din Africa de Sud

    Seychelles sau Seişele este o ţară insulară formată din 115 de insule din Oceanul Indian, la 1,600 km est de Africa.

    Belize, unde temperatura este situată intre 21 şi 31 de grade celsius

    Riviera Maya este situată în Mexic, iar temperatura medie este de 24-25 de grade Celsius

    Fiji, o altă destinaţia ideală pentru iubitorii de vară

    Desertul Sahara şi desertul Wadi Rum

  • 9 locuri de pe Pământ unde nu ninge niciodată – GALERIE FOTO

    Vara tocmai s-a încheiat, iar unii dintre voi încă se gândesc cu bucurie la vacanţa de vară şi cu teroare la iarna ce va urma. Totuşi pentru cei dintre voi care nu vor să suporte iarna există locuri pe glob unde iarna nu vine niciodată.

    Puerto Rico. Aici iarna nu vine niciodată, iar temperatura medie este situată între 23 şi 29 de grade Celsius.

    Insula Sfânta Lucia, situată în arhipelagul Caraibe între Martinica şi Barbados şi are capitala la Castries

    Provincia Western Cape din Africa de Sud

    Seychelles sau Seişele este o ţară insulară formată din 115 de insule din Oceanul Indian, la 1,600 km est de Africa.

    Belize, unde temperatura este situată intre 21 şi 31 de grade celsius

    Riviera Maya este situată în Mexic, iar temperatura medie este de 24-25 de grade Celsius

    Fiji, o altă destinaţia ideală pentru iubitorii de vară

    Desertul Sahara şi desertul Wadi Rum

  • Şeful care dă angajaţilor bani sa plece in concediu. Una din condiţii este să nu muncească deloc cât sunt în vacanţă

    Bart Lorang, cofondator al unui start-up tehnologic cu sediul în Denver a introdus în 2012 conceptul de ”concediu plătit plătit”, după cum scrie Business Insider. Astfel, faţă de cele 15 zile de concediu plătit şi de sărbători legale plătite, el a decis să ofere angajaţilor săi 7.500 de dolari pentru a-şi finanţa concediul.

    Pentru a primii banii, angajaţii aveau de îndeplinit trei reguli:

    1.      Să nu îşi verifice e-mailul şi telefonul de serviciu;

    2.      Să nu muncească deloc.

    3.      Trebuie să plece neapărat într-o vacanţă, altfel nu îşi vor plăti banii.

    Programul funcţionează ”incredibil de bine”, după cum a declarat Brad McCarty, directorul de comunicare al companiei pentru publicaţia americană Washington Post.

    ”Toate companiile mari din tehnologie se concentrează pe ideea că fericirea angajaţilor trebuie să fie pe primul loc. Nu este dificil de observat ce se întâmplă când cineva se întoarce dintr-o vacanţă plătită-plătită: angajaţii sunt mai pozitivi, muncesc din greu şi se bucură să se întoarcă în mijlocul activităţii de la birou”. Lorang a declarat că această politică a companiei a îmbunătăţit operaţiunile zilnice ale afacerii.  ”Datorită acestei politici, rezultatele companiei s-au îmbuntăţit şi se vor îmbunătăţi în continuare”. 

  • Vacanţă pe un „hotel plutitor“

    Mai văzusem o singură dată o navă de croazieră, atunci când MSC Opera a acostat în portul Constanţa, însă asta doar pentru câteva ore. Înainte de a începe aventura, mi-au trecut prin cap gânduri năstruşnice (cele legate, de pildă, de capacitatea de a sta în picioare când marea e învolburată), dar pe de altă parte eram curioasă cum este să trăieşti câteva zile în larg. Când am avut ocazia să simt pe propria piele experienţa unei vacanţe pe o navă de croazieră, n-am stat pe gânduri. Am zburat de la Bucureşti spre Bergamo, iar de acolo am mers cu autocarul câteva ore spre portul de îmbarcare. Ne-am îmbarcat pe MSC Fantasia din portul Genova, un oraş aşezat pe un deal scăldat la poale de Marea Mediterană şi pictat în crem, galben şi arămiu. Aşezarea este brăzdată de străzi înguste, înconjurate de clădiri pătrate, cu până la 7-8 etaje, care par uriaşe datorită galeriilor înalte de la parter, tipice oraşelor italiene.

    În ochi îţi sare imediat însă albul navelor de croazieră care îşi aşteaptă în port miile de turişti; am pus piciorul pe punte pe la ora prânzului. Nava, lansată la apă în anul 2008, are o lungime de 333 metri şi o înălţime de 66 de metri; poate transporta peste 4.300 de pasageri în cele peste 1.600 de cabine. Desigur, la bord sunt şi membrii echipajului – nu mai puţini de 1.300 – de la personal navigant la bucătari şi ospătari. MSC Fantasia aparţine clasei de nave cu acelaşi nume din portofoliul unei companii italiene, care mai operează alte trei nave asemănătoare ca dimensiuni şi stil: Preziosa, Divina şi Splendida.

    Îmbarcarea este similară celei de la aeroport, cu normele de securitate specifice. Înainte de a intra pe navă îţi este înmânat un card care conţine date precum ziua îmbarcării şi a debarcării, numărul cabinei, sectorul în care trebuie să ajungi în caz de urgenţă, restaurantul a la carte şi masa la care eşti repartizat; ţi se face, pe loc, o poză tip buletin. Cardul poate fi alimentat cu o sumă minimă indicată, cu care poţi plăti produsele achiziţionate de pe vasul de croazieră; practic, nu poţi cumpăra nimic cu cash pe navă, iar toate cheltuielile sunt „imprimate“ pe card.

    Când ajungi în lobby-ul navei de croazieră, ai impresia că nu mai eşti de mult pe un hotel plutitor, ci pe unul aşezat pe pământ. Zona recepţiei şi lobby-ul sunt colorate în nuanţele oraşului Genova, iar fiecare încăpere are o nuanţă diferită.

    Am petrecut patru zile şi trei nopţi pe MSC Fantasia, însă itinerarul întreg cuprindea şapte de nopţi de cazare. Ai nevoie de câteva zile ca să cunoşti tot vasul, care are 18 punţi – teoretic; practic, nava are 17 punţi, însă 17 este pentru italieni un fel de 13 pentru români şi a fost exclus din numerotare.

    Evident că imediat după ce ne-am îmbarcat am dat iama în bucatele pregătite de bucătarii italieni la restaurantul tip bufet. Pizza, paste cu fructe de mare, peşte, sunt doar câteva de titlurile din meniul restaurantului tip bufet, iar bucătăria navei este una în miniatură a gastronomiei italiene.

    MSC Fantasia dispune de un restaurant tip bufet, mai multe restaurante a la carte, baruri cu diferite tematici, cazino, teatru, cinema 4D, locuri de joacă, piscină, şi alte servicii precum spa. În plus, nava are şi o zonă dedicată clienţilor exclusivişti, numită MSC Yacht Club, care include 99 de apartamente, piscine, un bar etc.

    Am plecat din Genova după- amiaza şi am navigat până dimineaţă când am ajuns la Cannes, iar frumuseţea croazierelor este că într-un timp foarte scurt poţi vizita mai multe oraşe din ţări diferite, relaxându-te într-un hotel de cinci stele. Am ajuns la Cannes atunci când soarele ieşea de după bătrânul continent şi începea să lumineze marea. Răsăritul soarelui pe mare este un „must have“ atunci când îţi petreci vacanţa pe o navă de croazieră, mai ales că în fiecare zi ai parte de o altă experienţă. Nu ai nevoie de mult timp să-ţi dai seama de ce în fiecare an 8.000-9.000 de români merg în croazieră, conform datelor din piaţă. Am stat la o cabină cu balcon la puntea 14, însă nava are şi cabine fără balcon sau apartamente.

  • Vacanţă pe un „hotel plutitor“

    Mai văzusem o singură dată o navă de croazieră, atunci când MSC Opera a acostat în portul Constanţa, însă asta doar pentru câteva ore. Înainte de a începe aventura, mi-au trecut prin cap gânduri năstruşnice (cele legate, de pildă, de capacitatea de a sta în picioare când marea e învolburată), dar pe de altă parte eram curioasă cum este să trăieşti câteva zile în larg. Când am avut ocazia să simt pe propria piele experienţa unei vacanţe pe o navă de croazieră, n-am stat pe gânduri. Am zburat de la Bucureşti spre Bergamo, iar de acolo am mers cu autocarul câteva ore spre portul de îmbarcare. Ne-am îmbarcat pe MSC Fantasia din portul Genova, un oraş aşezat pe un deal scăldat la poale de Marea Mediterană şi pictat în crem, galben şi arămiu. Aşezarea este brăzdată de străzi înguste, înconjurate de clădiri pătrate, cu până la 7-8 etaje, care par uriaşe datorită galeriilor înalte de la parter, tipice oraşelor italiene.

    În ochi îţi sare imediat însă albul navelor de croazieră care îşi aşteaptă în port miile de turişti; am pus piciorul pe punte pe la ora prânzului. Nava, lansată la apă în anul 2008, are o lungime de 333 metri şi o înălţime de 66 de metri; poate transporta peste 4.300 de pasageri în cele peste 1.600 de cabine. Desigur, la bord sunt şi membrii echipajului – nu mai puţini de 1.300 – de la personal navigant la bucătari şi ospătari. MSC Fantasia aparţine clasei de nave cu acelaşi nume din portofoliul unei companii italiene, care mai operează alte trei nave asemănătoare ca dimensiuni şi stil: Preziosa, Divina şi Splendida.

    Îmbarcarea este similară celei de la aeroport, cu normele de securitate specifice. Înainte de a intra pe navă îţi este înmânat un card care conţine date precum ziua îmbarcării şi a debarcării, numărul cabinei, sectorul în care trebuie să ajungi în caz de urgenţă, restaurantul a la carte şi masa la care eşti repartizat; ţi se face, pe loc, o poză tip buletin. Cardul poate fi alimentat cu o sumă minimă indicată, cu care poţi plăti produsele achiziţionate de pe vasul de croazieră; practic, nu poţi cumpăra nimic cu cash pe navă, iar toate cheltuielile sunt „imprimate“ pe card.

    Când ajungi în lobby-ul navei de croazieră, ai impresia că nu mai eşti de mult pe un hotel plutitor, ci pe unul aşezat pe pământ. Zona recepţiei şi lobby-ul sunt colorate în nuanţele oraşului Genova, iar fiecare încăpere are o nuanţă diferită.

    Am petrecut patru zile şi trei nopţi pe MSC Fantasia, însă itinerarul întreg cuprindea şapte de nopţi de cazare. Ai nevoie de câteva zile ca să cunoşti tot vasul, care are 18 punţi – teoretic; practic, nava are 17 punţi, însă 17 este pentru italieni un fel de 13 pentru români şi a fost exclus din numerotare.

    Evident că imediat după ce ne-am îmbarcat am dat iama în bucatele pregătite de bucătarii italieni la restaurantul tip bufet. Pizza, paste cu fructe de mare, peşte, sunt doar câteva de titlurile din meniul restaurantului tip bufet, iar bucătăria navei este una în miniatură a gastronomiei italiene.

    MSC Fantasia dispune de un restaurant tip bufet, mai multe restaurante a la carte, baruri cu diferite tematici, cazino, teatru, cinema 4D, locuri de joacă, piscină, şi alte servicii precum spa. În plus, nava are şi o zonă dedicată clienţilor exclusivişti, numită MSC Yacht Club, care include 99 de apartamente, piscine, un bar etc.

    Am plecat din Genova după- amiaza şi am navigat până dimineaţă când am ajuns la Cannes, iar frumuseţea croazierelor este că într-un timp foarte scurt poţi vizita mai multe oraşe din ţări diferite, relaxându-te într-un hotel de cinci stele. Am ajuns la Cannes atunci când soarele ieşea de după bătrânul continent şi începea să lumineze marea. Răsăritul soarelui pe mare este un „must have“ atunci când îţi petreci vacanţa pe o navă de croazieră, mai ales că în fiecare zi ai parte de o altă experienţă. Nu ai nevoie de mult timp să-ţi dai seama de ce în fiecare an 8.000-9.000 de români merg în croazieră, conform datelor din piaţă. Am stat la o cabină cu balcon la puntea 14, însă nava are şi cabine fără balcon sau apartamente.

  • Vacanţe fictive în Bulgaria vândute on-line. Câte persoane au fost păcălite

    Poliţiştii din Ilfov au reţinut două persoane pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, după ce ar fi vândut zeci de pachete turistice fictive, a informat Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR), printr-un comunicat de presă transmis mass-mediei. Poliţiştii din Ilfov au reţinut un bărbat, de 29 de ani, administrator al unei agenţii de turism din oraşul Popeşti-Leordeni şi o angajată a acestuia, de 39 de ani.

    “În perioada februarie – mai a.c., cei doi ar fi încheiat 26 de contracte pentru pachete turistice în străinătate, în special în Bulgaria şi Italia, contracte care nu ar fi fost onorate”, se arată în comunicatul de presă. Victimele ar fi primit contractele şi voucherele, în general, prin e-mail, plata fiind efectuată prin transfer bancar. Prejudiciul total este de aproape 50.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Vacanţe fictive în Bulgaria vândute on-line. Câte persoane au fost păcălite

    Poliţiştii din Ilfov au reţinut două persoane pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, după ce ar fi vândut zeci de pachete turistice fictive, a informat Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR), printr-un comunicat de presă transmis mass-mediei. Poliţiştii din Ilfov au reţinut un bărbat, de 29 de ani, administrator al unei agenţii de turism din oraşul Popeşti-Leordeni şi o angajată a acestuia, de 39 de ani.

    “În perioada februarie – mai a.c., cei doi ar fi încheiat 26 de contracte pentru pachete turistice în străinătate, în special în Bulgaria şi Italia, contracte care nu ar fi fost onorate”, se arată în comunicatul de presă. Victimele ar fi primit contractele şi voucherele, în general, prin e-mail, plata fiind efectuată prin transfer bancar. Prejudiciul total este de aproape 50.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Oraşul care are prea multe locuri de muncă, prea multe case vacante, dar nu are destul de mulţi oameni

    O localitate mică din Noua Zeelandă are o problemă mai puţin întâlnită….are prea multe locuri de muncă, prea multe case vacante, dar nu are destul de mulţi oameni, scrie The Guardian.

    Aşadar, mica localitate numită Kaitangata, din South Island, a lansat o campanie pentru a atrage noi rezidenţi. Cum încearcă să convingă ca oamenii să vină acolo? Simplu. Oamenii care se hotărăsc să se mute în Kaitangata vor primii o casă şi pământ la un preţ foarte atractiv, 122.000 de lire sterline, scrie The Guardian. Bryan Cadogan, primarul al districtului Clutha din care face parte şi Kaitangata, estimează că sunt cam 1000 de locuri de muncă vacante. Marele angajator din zonă este o fabrică de procesare a laptelului.

    Un fermier pe nume Evan Dick susţine iniţiativa autorităţilor şi le oferă ajutor oamenilor care vor să se relocheze în Kaitangata. “Sunt o comunitate de modă veche. Nu ne încuiem casele, ne lăsăm copii să se joace liberi. Avem slujbe, avem case, dar nu avem oameni. Vrem ca acest oraş să devină unul viu din nou, îşi aşteptăm pe oameni cu braţele deschise”, a spus el.

  • Oraşul care are prea multe locuri de muncă, prea multe case vacante, dar nu are destul de mulţi oameni

    O localitate mică din Noua Zeelandă are o problemă mai puţin întâlnită….are prea multe locuri de muncă, prea multe case vacante, dar nu are destul de mulţi oameni, scrie The Guardian.

    Aşadar, mica localitate numită Kaitangata, din South Island, a lansat o campanie pentru a atrage noi rezidenţi. Cum încearcă să convingă ca oamenii să vină acolo? Simplu. Oamenii care se hotărăsc să se mute în Kaitangata vor primii o casă şi pământ la un preţ foarte atractiv, 122.000 de lire sterline, scrie The Guardian. Bryan Cadogan, primarul al districtului Clutha din care face parte şi Kaitangata, estimează că sunt cam 1000 de locuri de muncă vacante. Marele angajator din zonă este o fabrică de procesare a laptelului.

    Un fermier pe nume Evan Dick susţine iniţiativa autorităţilor şi le oferă ajutor oamenilor care vor să se relocheze în Kaitangata. “Sunt o comunitate de modă veche. Nu ne încuiem casele, ne lăsăm copii să se joace liberi. Avem slujbe, avem case, dar nu avem oameni. Vrem ca acest oraş să devină unul viu din nou, îşi aşteptăm pe oameni cu braţele deschise”, a spus el.