BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Cine a folosit cardul naţional de sănătate în reţeaua Regina Maria?

    În intervalul 1 mai – 1 iulie 2015, aproximativ 10.500 de pacienţi din toată ţara şi-au activat cardul naţional de sănătate în Reţeaua Regina Maria.

    Cele mai solicitate servicii de sănătate accesate cu cardul, în perioada 1 mai – 1 iulie, au fost analizele de laborator uzuale (biochimice şi hematologice), servicii aferente consultaţiilor de boli cronice şi, în cazul serviciilor spitaliceşti, naşterile.

    Separat, au fost înregistrate 422 de spitalizări pe baza cardului de sănătate, în reţeaua Regina Maria.

    „Cardul de sănătate este un pas înainte pentru sistemul de sănătate din România, un instrument care asigură transparenţa în sistem şi care îi conferă pacientului siguranţa că banii cu care contribuie la fondul de asigurări sunt cheltuiţi în beneficiul sănătăţii lui”, a declarat Fady Chreih, director general al reţelei de sănătate Regina Maria.

    Începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate a devenit obligatoriu pentru toate serviciile decontabile de CNAS, inclusiv pentru cele oferite în reţeaua Regina Maria. Toţi pacienţii care doresc să acceseze servicii medicale decontate prin casele de asigurări trebuie să prezinte de fiecare dată cardul naţional de sănătate. Pentru a facilita validarea acestora, toate locaţiile Regina Maria care oferă servicii decontabile dispun de cititoare de carduri unde acestea pot fi activate – în total, 130 de dispozitive.

    Activarea constă în înlocuirea codului PIN iniţial al cardului (000) cu un PIN din patru cifre care nu trebuie divulgat nimănui.

    Nu este necesară vizita la medicul de familie pentru activarea cardului de sănătate. Acest lucru este necesar doar pentru cei care doresec inscripţionarea cardului cu diverse date medicale (grupa sanguină, opţiunea de a deveni donator etc.)

    Regina Maria este cea mai extinsă reţea de servicii medicale private din România, cu peste 3000 de angajaţi şi colaboratori, în cele 21 de locaţii proprii din Bucureşti şi din ţară, având peste 1,2 milioane de pacienţi retail şi un portofoliu de aproximativ 300.000 de abonamente corporate. Regina Maria are 4 spitale, 2  maternităţi, 5 campusuri medicale, 5 centre de imagistică, 11 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem şi peste 180 de policlinici partenere în ţară.

  • Propunere Legea salarizării: Spor de 100% în sistemul sanitar pentru zilele lucrate de sărbători

    Iniţiatorii Legii salarizării au prevăzut în propunerea de proiect, obţinută de agenţia MEDIAFAX, mai multe sporuri care să fie acordate în domeniul sanitar.

    Astfel, în unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture, în sistem de 12 cu 24, poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopţii, un spor de 15 la sută din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture.

    Documentul prevede şi acordarea unui spor de 100 la sută din salariul de bază al funcţiei îndeplinite pentru munca prestată de personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.

    “Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător”, se arată în documentul citat.

    Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază. Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75 la sută din tariful orar al salariului de bază, dar care nu poate fi mai mic de 25 la sută. Gărzile efectuate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100 la sută din tariful orar al salariului de bază, dar care nu poate fi mai mic de 50 la sută.

    Documentul mai stabileşte că medicii care nu au contract individual de muncă cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă şi care la nivelul acestei unităţi desfăşoară activitate numai în linia de gardă vor încheia un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate.

    De asemenea, medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, vor fi salarizaţi pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat în funcţie de 40 la sută din tariful orar aferent salariului de bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu.

    “În situaţia în care medicul de gardă la domiciliu este solicitat pentru a acorda asistenţă medicală de urgenţă la nivelul unităţii sanitare publice şi nu poate fi contactat sau nu răspunde solicitării, acesta va fi sancţionat prin diminuarea salariului de bază individual cu un procent între 5-10 la sută pe o perioadă de trei luni, în condiţiile legii”, se mai arată în propunerea de proiect de Lege.

    În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, pentru personalul din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale salarizat şi alte categorii de sporuri.

    Astfel, pentru activităţile care se desfăşoară în unităţile de urgenţă neurovasculare, în secţii şi compartimente de neurologie şi neurochirurgie şi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, precum şi pentru personalul din unităţi, secţii şi compartimente de boli infecţioase, neonatologie, săli de naştere şi din laboratoarele de analize medicale, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase, se va acorda un spor de până la 25 la sută din salariul de bază.

    Pentru condiţii deosebit de periculoase, leprozerii, anatomie patologică, TBC, SIDA, dializă, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromusculară şi neurologică, psihiatrie, medicină legală, asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar, acordată prin serviciile de ambulanţă şi structurile de primire a urgenţelor – UPU-SMURD, UPU şi CPU – secţii şi compartimente de ATI şi de terapie intensivă, secţii şi compartimente de îngrijiri paleative, secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, unitatea de îngrijire a arşilor grav, personalul încadrat în blocul operator, în punctele de transfuzii din spital, în laboratoarele de cardiologie intervenţională, în laboratoarele de endocopie intervenţională, precum şi medicii de specialitate chirurgicală, epidemii deosebit de grave şi altele asemenea se va asigura un spor de 45-85 la sută din salariul de bază.

    “Nivelul sporului se stabileşte de conducerea fiecărei unităţi sanitare cu personalitate juridică, de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli”, se arată în document.

    Pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, proiectul prevede un spor de până la 15 la sută din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, acelaşi cuantum fiind stabilit şi pentru condiţii grele de muncă.

    Personalul care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generator de radiaţii va putea beneficia de un spor pentru condiţii periculoase de până la 30 la sută din salariul de bază, diferenţiat pe categorii de risc radiologic astfel: 10 la sută la categoria I, 15 la sută la categoria a II-a, 20 la sută la categoria a III-a şi 30 la sută la categoria a IV-a.

    Un spor de până 15 la sută este prevăzut şi pentru unităţile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul Sănătăţii, iar pentru personalul care lucrează în unităţi sanitare aflate în localităţi izolate situate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu greutate, s-ar putea asigura un spor de până la 20 la sută.

    În propunerea de proiect de lege se precizează că pentru unităţi sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii, precum şi pentru cele al căror management a fost transferat la autorităţile administraţiei publice locale, pentru anumite categorii de personal depăşirea procentului de 30 la sută reprezentând suma sporurilor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor lunare de încadrare, prevăzute la art. 22 din lege, se poate aproba prin HG iniţiată de ordonatorul principal de credite sau prin HG iniţiată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne.

    În unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri: pentru condiţii deosebit de periculoase – până la 75 la sută din salariul de bază, pentru condiţii grele de muncă – până la 15 la sută, pentru personalul care lucrează în unităţi de asistenţă socială aflate în localităţi izolate situate la altitudine – până la 20 la sută, pentru condiţii periculoase sau vătămătoare – până la 15 la sută şi pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc – până la 15 la sută.

    “Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau după caz a reprezentanţilor salariaţilor, în limita prevederilor din Regulamentul, elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens”, se mai arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

  • A lucrat ca medic cardiolog, iar azi conduce departamentul de sănătate al OMV Petrom

    Mihnea Samoilă a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti şi, după ce a lucrat câţiva ani ca medic radiolog şi medic cardiolog, în două spitale din Bucureşti, a decis că doreşte să susţină sănătatea unor comunităţi mai mari.

    A coordonat dezvoltarea Reţelei Naţionale de Supraveghere a Bolilor Transmisibile şi a finalizat un master în sănătate publică la Karolinska Institutet din Stockholm, iar în anul 2010 s-a angajat în OMV Petrom, unde a preluat un an mai târziu conducerea Departamentului de Sănătate.

    Samoilă este responsabil pentru definirea strategiei de sănătate a OMV Petrom şi coordonează furnizorul de servicii medicale al OMV Petrom – PetroMed -,  care însumează 25 de clinici şi 110 cadre medicale. Cel mai important proiect implementat de Mihnea Samoilă este implementarea unui program de asigurări private de sănătate cu o acoperire mare şi gândit astfel încât să închidă bucla parcursă de pacient – de la control la specialist la tratament.

    „Este primul produs de o asemenea complexitate din România, acoperind atât servicii în ambulatoriu (consultaţii, investigaţii, analize), cât şi intervenţii chirurgicale şi spitalizare, în peste 500 de clinici private din ţară. Prin amploarea sa, programul a avut la lansarea sa în 2014 un impact semnificativ asupra pieţei de asigurări private din România, contribuind cu 10-15% la creşterea acesteia.“ Sănătate:acum! reprezintă o platformă ce integrează într-un singur brand toate serviciile şi programele de sănătate oferite de companie. 

  • CNAS: Peste 8 mil. carduri de sănătate au fost activate. Câte servicii au fost acordate lunar

    “Până la această dată au fost activate în sistem 8.200.000 milioane de carduri şi au rămas de distribuit, la nivel naţional, aproximativ 300.000 de carduri de sănătate. Între aceste carduri se află şi cele ale asiguraţilor plecaţi la muncă în străinătate, care probabil că le vor solicita în perioada concediilor pe care le vor petrece în ţară”, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al CNAS.

    În Bucureşti, ar mai fi de distribuit 75.000 de carduri de sănătate. Aproximativ 14.000 dintre ele se află la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), posesorii lor primind SMS să vină să şi le ridice, a mai spus Tănase.

    Potrivit statisticilor CNAS, în luna aprilie au fost raportate servicii medicale de 15.546.030 de lei şi s-a decontat suma de 12.348.084 de lei, iar în luna mai s-au raportat servicii de 12.254.481 de lei şi s-au decontat 11.573.235 de lei. În mai au fost validate cu cardul aproximativ 60% din totalul celor 12.254.000 de servicii medicale acordate, adică 7.352.400 de servicii.

    În iunie au fost acordate 12,7 milioane servicii medicale, dintre care 8,3 milioane (65 la sută) validate cu cardul.

    În suma serviciilor acordate fără card sunt incluse serviciile medicale acordate copiilor şi persoanelor neasigurate, a mai spus Mihaela Tănase.

    În iunie au fost acordate cu cardul 5.065.188 de servicii la medicii de familie (şi 2.533.719 fără card), 988.738 de servicii clinice (şi 624.702 fără card), 1.814.203 servicii paraclinice (815.529 fără card), şi 1.274 servicii la recuperare- sanatorii (şi 404 fără card).

    La Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), în luna iunie, au fost acordate 2.131.120 servicii medicale, dintre care 62,5 la sută validate cu cardul.

     

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Sănătate, educaţie şi locuri de muncă: chemaţi antreprenorii români să ofere soluţii!

    Sigur, este firesc ca o formaţiune politică să arate că este pregătită în orice clipă să preia puterea, însă ideea programelor este să ofere nişte linii directoare credibile, nu nişte minciuni călduţe. Din păcate, ultimul astfel de document, programul de guvernare al PNL, suferă de acest păcat. Domnul Predoiu putea să îşi amintească de marele proiect al Alianţei D.A.: cota unică de impozitare. O idee simplă care, probabil, va rămâne în istoria economică a României. Ceea ce vreau să spun este că România are nevoie de astfel de proiecte puternice, clare şi care să aibă în spate susţinere politică, nu de nişte promisiuni slabe şi necredibile. Sunt câteva domenii în care este evident nevoie de reforme majore, pentru că situaţia este dramatică şi afectează milioane de cetăţeni.

    Învăţământul românesc se află evident pe o pantă descendentă. Fără îndoială că este nevoie şi de o alocare bugetară mai mare, dar nu cred că aici este singura mare problemă. Fără să am pretenţia că mă pricep la toate, observ că, de ani buni, sistemul este prizonierul unor sindicate politizate, ai căror lideri sunt arondaţi PSD. Ştiu că legea educaţiei a fost modificată de sute de ori, cu rezultatele pe care le vedem azi. Ceea ce sugerez eu este că educaţia să se adapteze cerinţelor pieţei muncii. Lăsaţi sindicatele politizate în plan secundar şi consultaţi mediul de afaceri, pentru ca şcoala să nu mai producă şomeri. Mediul de afaceri poate estima cel mai bine cerinţele pieţei muncii peste câţiva ani. Nu este vorba doar de reducerea şomajului în rândul tinerilor, ci de perspectiva de a atrage investiţii străine, în viitor. În plus, cred că prăbuşirea încrederii în învăţământul superior – universităţi corupte, precum cea din Reşiţa, cazurile tot mai frecvente de doctorate plagiate – va face ca elevii de elită să fugă, în măsura în care au posibilităţi materiale, la studii în străinătate. Puţin probabil să se mai întoarcă. Şi o menţiune specială: nu putem să mai ignorăm diferenţa uriaşă dintre învăţământul rural şi cel din mediul urban. Este nevoie de o strategie specială, trebuie să dăm o şansă copiilor de la ţară.

     Sistemul de sănătate a încremenit undeva între comunismul ceauşist şi capitalismul de cumetrie promovat de PSD. Când spui „corupţia ucide” nu este doar o metaforă. Revolta din iarna lui 2012, având în spate Antena 3 şi pe doctorul Raed Arafat, i-a speriat pe politicieni. Nimeni nu mai are curaj să vorbească despre reformă. Am mai scris, aici, în Business Magazin: trebuie spart monopolul CNAS, instituţie de stat care administrează complet netransparent banii pacienţilor, iar spitalele trebuie privatizate. Repet: da, sistemul este subfinanţat, dar acum, dacă vom arunca mai mulţi bani, vor fi înghiţiţi de corupţie. Uităm prea repede cum se făceau la spitalul judeţean din Mehedinţi achiziţiile de echipamente medicale: scumpe şi proaste, iar banii se scurgeau de fapt către baronimea PSD.


    Codul Fiscal şi Codul Muncii trebuie simplificate, tot după discuţii cu mediul de afaceri. În loc să intrăm din nou în competiţia „Cine scade mai mult taxele, dar promite alocări bugetare mai mari”, să depolitizăm ANAF şi să vedem cum putem face colectarea impozitelor într-un mod mai prietenos pentru contribuabili. Eu cred că, într-un an sau doi, se pot găsi soluţii ca absolut toate persoanele fizice şi juridice să interacţioneze cu inspectorii fiscali doar în mediul online, dacă doresc. În ceea ce priveşte Codul Muncii, am spus în urmă cu multe luni: dacă România doreşte să scadă şomajul, are nevoie de o piaţă a muncii flexibilă şi de un cod elaborat prin discuţii cu antreprenorii, nu la comanda sindicatelor. Nu îmi spuneţi, vă rog, că şomajul este sub 7%. Ştiţi foarte bine că acest fapt se datorează migraţiei masive. Piaţa muncii pierde enorm prin acest fenomen: pleacă persoane tinere, muncitoare, cu iniţiativă, capabile să se descurce în străinătate.

    Dacă vă veţi uita peste sondaje, veţi vedea că acestea sunt principalele preocupări ale românilor: sănătate, educaţie şi şomaj/ locuri de muncă, în special pentru cei tineri. Eu nu propun soluţii miraculoase, scoase din joben, ci cooptarea antreprenorilor în rezolvarea problemelor din aceste domenii. Nu neg importanţa sindicatelor, dar să fim sinceri: avem prea multe exemple de lideri corupţi sau/ şi care s-au folosit de angajaţii pe care-i reprezentau pentru a face o carieră în PSD. Eu susţin că dreapta poate găsi, împreună cu mediul de afaceri, soluţii curajoase, care să ducă la o creştere sănătoasă a economiei româneşti.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Un nou centru de imagistică este inaugurat în cadrul Policlinicii Floreasca

    Investiţia ajunge la de 1,5 milioane de euro, centrul fiind dotat cu echipamente moderne prin intermediul cărora pot fi realizare examinări de rutină, dar şi aplicaţii tehnice avansate. O altă funcţie a aparatului este personalizarea ambientului în funcţie de preferinţele pacientului. Suportul permite poziţionarea şi examinarea unei persoane până în 250 kg, astfel încât investigaţia să fie realizată rapid.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria estimează un număr de 4.000 de pacienţi ce vor accesa serviciile centrului de imagistică din cadrul Policlinicii Floreasca. Alte centre de acelaşi tip pot fi găsite în Bacău şi în Braşov, aflându-se sub conducerea aceleiaşi reţele.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria are 3.000 de medici permanenţi şi colaboratori în cele 21 de locaţii prezente în Bucureşti şi în ţară. Reţeaua are peste  275 000 de abonaţi şi sute de mii de pacienţi din retail. Regina Maria are trei spitale, două maternităţi, cinci campusuri medicale, cinci centre de imagistică, şapte laboratoare acreditate, o bancă proprie de celule stem şi peste 140 de policlinici partenere în ţară.

  • Un nou centru de imagistică este inaugurat în cadrul Policlinicii Floreasca

    Investiţia ajunge la de 1,5 milioane de euro, centrul fiind dotat cu echipamente moderne prin intermediul cărora pot fi realizare examinări de rutină, dar şi aplicaţii tehnice avansate. O altă funcţie a aparatului este personalizarea ambientului în funcţie de preferinţele pacientului. Suportul permite poziţionarea şi examinarea unei persoane până în 250 kg, astfel încât investigaţia să fie realizată rapid.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria estimează un număr de 4.000 de pacienţi ce vor accesa serviciile centrului de imagistică din cadrul Policlinicii Floreasca. Alte centre de acelaşi tip pot fi găsite în Bacău şi în Braşov, aflându-se sub conducerea aceleiaşi reţele.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria are 3.000 de medici permanenţi şi colaboratori în cele 21 de locaţii prezente în Bucureşti şi în ţară. Reţeaua are peste  275 000 de abonaţi şi sute de mii de pacienţi din retail. Regina Maria are trei spitale, două maternităţi, cinci campusuri medicale, cinci centre de imagistică, şapte laboratoare acreditate, o bancă proprie de celule stem şi peste 140 de policlinici partenere în ţară.

  • Aproape 2.000 de şcoli închise în Coreea de Sud din cauza unor temeri provocate de MERS-CoV

    Coronavirusul MERS-CoV, considerat o rudă mai letală, dar mai puţin infecţioasă a Sindromului respirator acut sever (SARS), soldat cu aproape 800 de morţi la nivel mondial în 2003, generează îngrijorări în Coreea de Sud. Aproximativ 2.500 de persoane au fost plasate în carantină, în timp ce aproape 2.000 de şoli, majoritatea din Seul şi din provincia vecină Gyeonggi, au fost închise din cauza epidemiei.

    Potrivit autorităţilor, epidemia de MERS-CoV a afectat 87 de persoane în Coreea de Sud, dintre care 23 doar în ultimele 24 de ore.

    Ultima persoană decedată în Coreea de Sud din cauza epidemiei de MERS-CoV este un octogenar din Daejon, la 140 de kilometri sud de capitala Seul, potrivit Ministerului Sănătăţii.

    Însă coronavirusul, pentru care nu există un tratament sau vaccin, nu ar urma să fie transmis la scară largă, potrivit unui specialist.

    “Contaminările vor continua la un nivel redus”, a spus Ho Pak-Leung, din cadrul Universităţii din Hong Kong.

    Majoritatea noilor contaminări au avut loc în centrul medical Samsung din Seul, unde 900 de persoane au fost plaste sub observare. În prezent, contaminarea cu coronavirusul MERS-CoV este limitată la spitale, între bolnavi, familii şi personalul medical. Primul caz, raportat pe 20 mai, a fost al unui bătrân, în vârstă de 68 de ani, diagnosticat în urma unei călătorii în Arabia Saudită.

    Auorităţile sud-coreene, acuzate că au reacţionat cu întârziere pentru a identifica potenţialii transmiţători după diagnosticarea primei persoane infectate, au promis duminică o campanie pe “toate azimuturile” pentru a limita răspândirea epidemiei.

    O echipă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a sosit luni, la Seul, pentru a oferi asistenţă autorităţilor sanitare sud-coreene.

    Sute de evenimente publice, excursii şcolare şi manifestaţii sportive au fost anulate în Coreea de Sud.

    Peste 20 de ţări au fost afectate de acest virus. În Arabia Saudită, peste 950 de persoane au fost contaminate începând din 2012, dintre care 412 au decedat.

  • Câţiva ardeleni au dat lovitura la export: secretul cărnii cu un gust unic care a cucerit Europa şi Asia – iată unde-şi cresc porcii şi vacile

    “Sănătatea lor se transmite şi în sănătatea produsului pe care-l obţinem de la ele. Este acel gust pe care mereu ni-l dorim, gustul de acasă de la părinţi sau de la bunici”. Gustul – acesta este principalul atu al cărnii produse de aceşti crescători de animale din Transilvania.

    Mai mulţi producători din Ardeal au reuşit să dea lovitura la export, produsele lor fiind comandate în întreaga Europă, dar şi în China şi India. Clienţii spun că îşi dau seama de diferenţa de calitate dintre carnea „din Ardeal” şi cea obişnuită: prima este mai gustoasă, dar şi mai sănătoasă.

    Care este secretul acestei cărni? Iată unde îşi cresc aceşti ardeleni porcii şi vacile

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Mitul Raed Arafat se prăbuşeşte. Fără plasă de siguranţă!

    Mă întreb: dacă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) nu poate salva o persoană care a stat circa 40 de ore pe acoperişul unui bloc cu opt etaje, pe cine poate salva? Dacă în Bucureşti nu există absolut nici o saltea gonflabilă, iar pompierii nu au plase de siguranţă, atunci ce deţine ISU în dotare?

    În dramatica istorie a doamnei care s-a sinucis aruncându-se de la etajul opt, doctorul Raed Arafat ne-a oferit două explicaţii: victima nu a cooperat, iar salteaua (care nu s-a umflat) era oricum inutilă, fiindcă înălţimea era prea mare. Fie, să acceptăm aceste explicaţii. Dar dacă, să presupunem, aveam un incendiu într-un bloc cu patru etaje, unde victimele „cooperau”, ISU tot nu ar fi dispus de tot echipamentul necesar. Era la Piteşti.

    Nu vreau să intru în discuţii tehnice, observ doar capacitatea incredibilă a doctorului Arafat de a se scuza şi de identifica responsabilităţi în orice altă parte decât zona de care răspunde. Când s-a petrecut accidentul de pe lacul Sutghiol şi am văzut cu toţii lipsa de coordonare şi amatorismul celor care au intervenit, ce a făcut doctorul Raed Arafat?

    A fugit în braţele protectorilor de la Antena 3 şi l-a pus pe Mircea Badea să demonstreze că strigătele persoanelor care se aflau în lac nu putea fi auzite de pe mal! (Ulterior, Parchetul General a probat contrariul tezei anteniste) Aş vrea să mai adaug un element la acest tablou: nici acum nu este finalizată ancheta accidentului aeronautic din Apuseni, accident în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Sunt un om de afaceri raţional, nu vreau capete pe tavă. Dar dacă nu ştim ce s-a întâmplat, nu vom putea avea o analiză, nu vom şti ce trebui schimbat şi, oricând, situaţia s-ar putea repeta. Ştiu că Raed Arafat nu era la acel moment secretar de stat la ministerul de Interne şi nu avea ISU în subordine, dar nu am observat ca, după ce a preluat acest post, să insiste ca ancheta să fie finalizată, iar concluziile ei să fie publice.

    Marea întrebare pe care cred că o are toată lumea în minte, dar puţin îndrăznesc să o spună cu voce tare, este: ce se întâmplă în cazul unui cutremur major în România? De aceea cred că situaţia de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă trebuie analizată atent. Nu am pretenţia că sunt competent, dar ceea ce îmi permit să susţin este că la ISU ar fi mare nevoie de o analiză profundă, care să depăşească simpatia sau antipatia pentru Raed Arafat sau pentru şeful său pe linie de minister, generalul Gabriel Oprea.

    Soluţia ideală ar fi ca în comisiile de specialitate ale Parlamentului să se întâmple acest lucru. Însă nici ceea ce s-a întâmplat în Apuseni, nici accidentul de pe Sutghiol, nu au atras atenţia Parlamentului. După ştiinţa mea, nici măcar o interpelare la adresa ministerului de Interne sau a Guvernului nu s-a făcut pe aceste teme. Acest tip de indolenţă, care de fapt camuflează adânci legături politice vinovate, se va contabiliza în vieţi omeneşti. Dacă doctorul Raed Arafat va constata că poate face ce doreşte, fiind protejat de marea famiglie a Antenei 3, nu se va schimba nimic în bine la ISU.

    În loc de încheiere, aş vrea să amintesc că tot doctorului Raed Arafat trebuie să-i mulţumim pentru totalul blocaj din sistemul de sănătate, pentru teama politicienilor de a mai pronunţa măcar cuvântele „reformă în sănătate”. În ianuarie 2012, el a fost motorul protestelor care au îngropat o nouă lege a sănătăţii.

    Fără îndoială, era un proiect care avea nevoie de o dezbatere mai amplă şi, probabil, trebuia modificat substanţial, dar principiile sale, care vizau spargerea unui monopol al statului şi dezetatizarea, erau bune – am mai scris despre asta pentru Business Magazin (http://www.businessmagazin.ro/opinii/mioc-ceo-psi-industries-reforma-in-sanatate-inseamna-privatizarea-spitatelor-14000609).

    Şi din această perspectivă, îmi permit să spun: doctorul Raed Arafat a acumulat o putere prea mare şi a folosit-o rău, în detrimentul cetăţenilor români. Este momentul să-i spunem: „Mulţumim, adio!”.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.