Tag: roman
-
Cea mai misterioasă insulă din Mediterană: doar 1.000 de oameni au voie să o viziteze anual – GALERIE FOTO
Insula Montecristo a devenit celebră după ce Alexandre Dumas a descris-o în romanul Contele de Monte Cristo. Pe această insulă, spune legenda, se află îngropate comori ale unor piraţi celebri.Doar 1.000 de turişti au voie să păşească, anual, pe insula Montecristo, iar viza se primeşte după o aşteptare de minim trei ani.Zvonuri despre bogăţiile de aici au început să circule în secolul XIII, atunci când Mănăstirea St. Mamilian, amplasată pe insulă, a devenit una dintre cele mai înstărite din Europa. Alţii spun că piratul turc Barbă-Roşie ar fi ascuns aici mare parte din aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea.În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului.Fotografii: DailyMail -
EXIT POLL Curs-Avangarde: PSD 45%, PNL 22%, USR 8,5%
Potrivit rezultatelor EXIT POLL prezentate de Antena 3 care prezintă date parţiale Curs-Avangarde, la alegerile parlamentare 2016 votaseră, până la ora 20:00, pentru PSD 45%, PNL 22%, USR 8,5%. Rezultatele oficiale ale EXIT POLL la alegerile parlamentare 2016 vor fi prezentate la ora 21.00.
Biroul Electoral Central a acreditat 3 institute de sondare a opiniei publice pentru realizarea sondajele la iesirea de la urne la alegerile pentru Senat si Camera Deputatilor din data de 11 decembrie 2016.
Exit-poll-urile la alegerile Parlamentare din 11 decembrie 2016 vor fi realizate de IRES (Institututul Roman pentru Evaluare si Strategie) si de Consortiul format din Centrul de Sociologie Urbana si Regionala – CURS si Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE. Sondajele de opinie la iesirea de la urne vor fi facute la nivel national iar datele vor fi prezentate public imediat dupa inchiderea urnelor, adica duminica 11 decembrie, la ora 21:00.
-
Românii printre cei mai prost plătiţi europeni. Un danez câştigă 12 ori mai mult
Angajaţii români sunt printre cei mai prost plătiţi europeni, fiind întrecuţi doar de letoni, conform datelor publicate joi de Eurostat. La polul opus se află suedezi, belgienii şi finlandezii.
În vreme ce în Danemarca, câştig mediu orar brut era în 2014 de 25,5 euro, iar în Irlanda de 20,2 euro, bulgarii erau plătiţi cu doar 1,7 euro, iar românii cu 2 euro/oră. Adică, în rândul statelor membre, cel mai mare câştig mediu orar brut a fost de 15 ori mai mare decât cel mai mic câştig mediu orar brut, atunci când acesta este exprimat în moneda unică europeană.
Astfel, un angajat din şase (17,2%) din Uniunea Europeană primea, în 2014, un salariu mic.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Românii printre cei mai prost plătiţi europeni. Un danez câştigă 12 ori mai mult
Angajaţii români sunt printre cei mai prost plătiţi europeni, fiind întrecuţi doar de letoni, conform datelor publicate joi de Eurostat. La polul opus se află suedezi, belgienii şi finlandezii.
În vreme ce în Danemarca, câştig mediu orar brut era în 2014 de 25,5 euro, iar în Irlanda de 20,2 euro, bulgarii erau plătiţi cu doar 1,7 euro, iar românii cu 2 euro/oră. Adică, în rândul statelor membre, cel mai mare câştig mediu orar brut a fost de 15 ori mai mare decât cel mai mic câştig mediu orar brut, atunci când acesta este exprimat în moneda unică europeană.
Astfel, un angajat din şase (17,2%) din Uniunea Europeană primea, în 2014, un salariu mic.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Pedro Helibron l-a înlocuit pe românul Călin Rovinescu la conducerea Star Alliance
Pedro Helibron, CEO-ul Copa Holdings şi Copa Airlines (operatorul aerian principal din Panama) este noul preşedinte al consiliului director al alianţei aviatice Star Alliance. Anterior, în această poziţie s-a aflat timp de patru ani Călin Rovinescu, CEO-ul Air Canada.
”Aş vrea să îi mulţumesc lui Călin pentru timpul şi dedicarea pe care le-a investit în rolul de preşedinte al consiliului director al alianţei. Mandatul său de patru ani s-a suprapus unei perioade cruciale pentru dezvoltarea acestei alianţe, interval în care organizaţia a evoluat de la o strategie de creştere a numărului de membri, la una orientată spre o mai mare coeziune şi de livrare a mai multe produse moderne, integrate.”
În noul său rol, Helibron va conduce cele două întâlniri anuale ale alianţei şi va fi purtătorul de cuvânt al consiliului director al acesteia.
”A fost o onoare pentru mine să conduc consiliul într-o perioadă cu multe provocări pentru întreaga industrie aviatică”, a spus şi Călin Rovinescu, în cadrul unui eveniment organizat în Los Angeles.
Călin Rovinescu a plecat din România împreună cu familia în Canada când avea cinci ani. După o jumătate de secol, a ajuns unul dintre cei mai bine plătiţi executivi români din lume, potrivit articolelor anterioare ale Business Magazin. El este CEO-ul Air Canada, una dintre cele mai competitive companii aviatice din lume.
Star Alliance a fost fondată în 1997. În prezent, aceasta reuneşte 28 de operatori aerieni, fiecare dintre aceste companii fiind reprezentată în consiliul director de către CEO-ul ei.
-
Pedro Helibron l-a înlocuit pe românul Călin Rovinescu la conducerea Star Alliance
Pedro Helibron, CEO-ul Copa Holdings şi Copa Airlines (operatorul aerian principal din Panama) este noul preşedinte al consiliului director al alianţei aviatice Star Alliance. Anterior, în această poziţie s-a aflat timp de patru ani Călin Rovinescu, CEO-ul Air Canada.
”Aş vrea să îi mulţumesc lui Călin pentru timpul şi dedicarea pe care le-a investit în rolul de preşedinte al consiliului director al alianţei. Mandatul său de patru ani s-a suprapus unei perioade cruciale pentru dezvoltarea acestei alianţe, interval în care organizaţia a evoluat de la o strategie de creştere a numărului de membri, la una orientată spre o mai mare coeziune şi de livrare a mai multe produse moderne, integrate.”
În noul său rol, Helibron va conduce cele două întâlniri anuale ale alianţei şi va fi purtătorul de cuvânt al consiliului director al acesteia.
”A fost o onoare pentru mine să conduc consiliul într-o perioadă cu multe provocări pentru întreaga industrie aviatică”, a spus şi Călin Rovinescu, în cadrul unui eveniment organizat în Los Angeles.
Călin Rovinescu a plecat din România împreună cu familia în Canada când avea cinci ani. După o jumătate de secol, a ajuns unul dintre cei mai bine plătiţi executivi români din lume, potrivit articolelor anterioare ale Business Magazin. El este CEO-ul Air Canada, una dintre cele mai competitive companii aviatice din lume.
Star Alliance a fost fondată în 1997. În prezent, aceasta reuneşte 28 de operatori aerieni, fiecare dintre aceste companii fiind reprezentată în consiliul director de către CEO-ul ei.
-
Eurostat: Un român câştigă pe oră de 12 ori mai puţin decât un danez
Angajaţii români sunt printre cei mai prost plătiţi europeni, fiind întrecuţi doar de letoni, conform datelor publicate joi de Eurostat. La polul opus se află suedezi, belgienii şi finlandezii.
În vreme ce în Danemarca, câştig mediu orar brut era în 2014 de 25,5 euro, iar în Irlanda de 20,2 euro, bulgarii erau plătiţi cu doar 1,7 euro, iar românii cu 2 euro/oră. Adică, în rândul statelor membre, cel mai mare câştig mediu orar brut a fost de 15 ori mai mare decât cel mai mic câştig mediu orar brut, atunci când acesta este exprimat în moneda unică europeană.
Astfel, un angajat din şase (17,2%) din Uniunea Europeană primea, în 2014, un salariu mic.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
DORIN OANCEA, editorialist Mediafax: Cum a îndreptat Ministerul român al Educaţiei turnul din PISA
Pentru că testele arată un lucru simplu şi amar: rezultatele elevilor români sunt, la nivel european, pe unul din ultimele trei locuri, pe care ne învârtim alături de Cipru şi Bulgaria, dar şi în ultima treime la nivelul celor 72 de naţii care participă la studiu.
Pentru cine nu este familiarizat, studiul PISA (Programme for International Student Assessment) este realizat de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) şi evaluează în ce măsură elevii aflaţi aproape de finalul perioadei de educaţie obligatorie, la vârsta de 15 ani, deţin competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază necesare pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii. Au participat cam jumătate de milion de elevi din cele 72 de state, iar din România cam 5.000 de tineri.
Iar rezultatele arată că patru elevi români din zece nu sunt în stare, la 15 ani, să priceapă un text scris, să-l interpreteze corect, cum nu pot face legătura între suferinţa fizică şi plimbatul pe caniculă şi nici nu pricep relaţia dintre grosimea atmosferei şi arderea meteoriţilor. În Europa, 16 state din 28 punctează cu mai mult de doi elevi în această situaţie, ceea ce ridică un semn de întrebare asupra eficienţei sistemelor de învăţământ. Aici lucrurile devin nuanţate, pentru că nu se măsoară direct eficienţa sistemului de învăţământ, adică dacă elevul ţine minte anii de domnie ai unui rege, ci capacitatea educaţiei de a pregăti tânărul pentru lume – gândire, asocieri, relaţii de tip cauză – efect.
Dincolo de numărul de puncte şi de comparaţiile cu o naţie sau alta, rezultatele elevilor români se situează mult sub media OECD, şi la citire, şi la matematică şi la ştiinţe. Faptul că alături de noi se află şi alte ţări, dintre care unele mai bogate sau cu PIB mai mare nu are nicio relevanţă, pentru că, repet, eşecul este al sistemului. Iar soluţii se puteau găsi – este cazul micuţei Estonii, care punctează foarte bine, alături de sisteme de învăţământ recunoscute, cum este cel din Finlanda.
Concret, sistemele de educaţie care au succes aparţin naţiilor unde valorile educaţionale se situează peste alte lucruri, credinţă indusă de sistem şi de liderii sociali.
Doi: trebuie ambiţie şi dorinţa de a învăţa, de a dobândi acele abilităţi care să te califice în strungărie, administrarea unei companii sau conducerea unui minister sau a unui oraş.
Trei: trebuie spus că un corp profesoral, fie el şi de elită, nu valorează nimic într-un mediu corupt sau birocratic şi nu va obţine niciodată rezultate bune.
Patru: este nevoie de o uniformizare a excelenţei şi de o egalizare a şanselor, care să aducă profesorii cei mai capabili în clasele cu cele mai mari probleme.
-
Cristian Mungiu este elogiat „la scenă deschisă” de revista Paris Match
Realizatorului de film român îi este dedicată o cronică entuziastă, pentru „Bacalaureat”, la secţiunea Cinema a site-ului prestigioasei reviste franceze.
„După ce a obţinut Palme dʼOr în 2007 pentru «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile», cineastul român Cristian Mungiu revine cu un thriller despre corupţie: «Bacalaureat» – premiul pentru regie la Cannes, 2016.”
La data obţinerii premiului, criticul de film Peter Bradshaw, de la The Guardian, a spus despre filmul lui Mungiu că este „un studiu de observaţie de 5 stele despre compromisul birocratic din România, realizat cu minuţiozitate şi subtilitate” şi i-a acordat 5 stele din 5.
În evaluarea recentă (6 decembrie), Paris Match acordă 4 stele din 5 aceluiaşi film, dar concluzia articolului este cât se poate de fermă şi de flatantă: „Cristian Mungiu este un mare cineast, iar «Bacalaureat» este un film mare.”
-
Românii trăiesc înghesuiţi, în locuinţe deteriorate şi lipsite de confort
Dintr-un total de 7.470.000 de gospodării, câte există în România, 16% se confruntă cu probleme grave: deteriorări, igrasie, scurgeri şi lumină insuficientă. 40% dintre casele şi blocurile din mediul urban au nevoie de reparaţii, iar 52% dintre acestea sunt considerate urgente. Românii nu trăiesc doar în locuinţe deteriorate, dar şi înghesuiţi. Un procent de 46,5% îşi desfăşoară viaţa în una sau două camere, iar lucrurile stau mai rău în mediul urban, unde procentul ajunge la 57%, relevă în urma unei dezbateri a Forumului Bancar Român
O altă problemă căreia trebuie să-i facă faţă românii este absenţa confortului locativ: 33,4% (8,5% dintre cei care trăiesc în mediul urban şi 34% dintre cei care trăiesc în mediul rural) nu au grup sanitar, 32% nu au baie sau duş în interiorul locuinţei şi între 3 şi 19% din totalul gospodăriilor sunt afectate de zgomot, poluare şi promiscuitate.
„De la debutul crizei, în 2008, s-a observat o stagnare în a investi bani pentru îmbunătăţirea locativă. Dar în 2015 s-a întâmplat ceva: a crescut procentul celor care au planuri locative. 68% dintre români vor ca în următorii 5 ani, să facă îmbunătăţiri locative, dintre care 37% vor să le facă în următoarele 12 luni. Românii încep să se gândească la modalităţi de a-şi rezolva problemele ce ţin de locuinţe în viitor, ceea ce înseamnă o restartare a situaţiei locative”, a subliniat şi Petre Dătculescu, directorul IRSOP Market Research & Consulting.