Tag: reusita

  • Cum au reuşit trei tineri din Timişoara să facă bani din ceva ce se găseşte în orice casă

    Cei trei tineri sunt Remus Rădvan, Rareş Mateescu şi Andrei Mimiş, iar produsele lor handmade sunt realizate alături de alţi artişti – Gabriela, Cristina şi Timeea – dar şi de colaboratori pe partea de marketing, design şi website. Atât cofondatorii, cât şi artiştii sunt din domenii diferite: tehnologie, economie sau arhitectură. Ei comercializează tablouri realizate prin tehnica numită string art; mai exact, produsele care poartă chiar numele firmei – cufire – sunt compuse dintr-o placă de lemn, cuie puse într-o ordine organizată în aşa fel încât înfăşurarea cu aţă să creeze un impact vizual special şi aţa propriu-zisă, de culori alese astfel încât să transmită mesajul dorit, explică tinerii. Modelele variază de la diverse forme geometrice până la peisaje, monograme, sigle, citate sau, de ce nu, portrete.

    Timpul şi pasiunea constituie, în opinia antreprenorilor, principala investiţie într-un startup. „Ideea mi-a venit de pe Pinterest, am văzut un astfel de produs şi mi-am dorit şi eu unul. M-am gândit câte lucruri s-ar putea face cu această tehnică“, povesteşte Remus Rădvan, unul dintre fondatori. „Recunosc că ideea a ajuns apoi în «sertarul de idei» şi abia după câteva luni i-am povestit lui Rareş, ulterior lui Andrei şi aşa a luat naştere Cufir.“

    Suma iniţială investită a fost de 800 de euro, bani de care au făcut rost de la prieteni „punând la bătaie pasiunea noastră şi timpul să îi batem la cap că merită. Ce-i drept, nimeni nu credea că vom putea vreodată scoate bani din bătutul cuielor; ne-au cam luat în derâdere. Cred că ne-a ajutat şi faptul că realizasem Minds Hub, iar asta ne-a oferit un plus de credibilitate, însă tot eram văzuţi ca venind din sfera voluntariatului“, povesteşte el. Minds Hub, proiectul de care aminteşte Rădvan, a ţinut prima pagină a ziarelor locale din Timişoara la începutul acestui an, fiind primul hub educaţional din România. Cu o investiţie de 85.000 de euro obţinută prin sprijinul a 30 de companii partenere, studenţii au amenajat un spaţiu cu o suprafaţă de 200 mp în cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din Timişoara; Minds Hub va asigura, spun fondatorii, o platformă activă de educaţie colaborativă pe axa angajator – viitor angajat – formator.

    Educaţie colaborativă este conceptul central: companiile vor lucra împreună cu instituţiile de învăţământ pentru a creşte şansele studenţilor de a trece de pe băncile facultăţii direct în câmpul muncii. Iar această practică e des întâlnită în Banat, unde angajatori precum Continental sau Bosch au ca principal punct de recrutare centrele de învăţământ superior.

    Atunci când intri în Minds Hub ai senzaţia că te afli într-un sediu al Google: mese realizate din anvelope luminate cu leduri, scaune din carton şi biblioteci suspendate. Ideile studenţilor nu au fost puţine şi nici uşor de pus în practică, dar rezultatul este spectaculos. Capacitatea este încă destul de mică – doar 60 de persoane – dar iniţiatorii mai pregătesc şi un laborator de informatică dotat cu aparatură de ultimă generaţie. Spaţiul creativ cuprinde un lounge cu bibliotecă frântă pe tavan, o sală de lucru ce are cuburi de sticlă, o sală de şedinţe cu o masă suspendată şi elemente decorative din beton. Hubul va deveni un loc de întâlnire a studenţilor timişoreni dornici de activităţi extracurriculare şi va găzdui o serie de traininguri, workshopuri, cluburi de carte, programe de mentorat, programe de start-up-uri, prezentări şi conferinţe. Participanţii la activităţile din hub sunt, alături de studenţi, şi profesori, profesionişti din business şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonprofit.

    Drumul antreprenoriatului este unul plin de obstacole, iar Remus Rădvan spune că a învăţat din fiecare greşeală pe care a făcut-o: „Dacă ar fi după mine, mi-aş dori să existe un tonomat în care să bagi bani şi să te înveţe, cu exemple, câte o lecţie antreprenorială. Sincer, oricâte cărţi am citit, din mijlocul acţiunii am făcut unele greşeli pe care credeam sincer că le pot evita. E clar că nu o să le mai fac pentru că ne-au costat bani, timp şi evoluţie, dar aş fi preferat bancomatul înainte, să rămân «marcat» din timp.“ Clientul de cufire are între 27 şi 35 de ani, deţine propria locuinţă şi se gândeşte la amenajatul ei într-un mod aparte, personalizat. „Iubitori de handmade şi artă“, completează tânărul antreprenor. „De asemenea, tot astfel de persoane îşi permit să facă un cufir cadou şi le place ca la petrecerea respectivă să iasă în evidenţă prin alegerea autentică. Cu timpul, am descoperit o nouă nişă, chiar de la clienţii noştri care erau cu preponderenţă din corporaţii. Ne-au întrebat: oare nu puteţi veni la noi la firmă să facem un cufir împreună?“

    Aşa a luat naştere proiectul Handcrafting (in) Corporate: tinerii pun la cale tot felul de evenimente pentru angajaţii companiilor. Idee care a prins destul de bine, spun ei, şi au început deja să aibă companii cunoscute drept clienţi. „Ce ne bucură foarte mult este faptul că ne punem la masă cu ele şi încercăm să fabricăm o experienţă unică pentru ei, o experienţă în care să se regăsească.“ Piaţa de handmade din România include însă numeroase domenii, aşa că întrebarea firească a fost cum se diferenţiază Cufir de alte afaceri similare. „Noi mergem doar pe nişa noastră de tablouri şi amenajări interioare; vom rămâne în jurul tehnicii string art, cuiele, lemnul şi aţa –  pentru că asta ne defineşte. Fiecare start-up handmade se diferenţiază prin produsele lor şi brand. La brand construim în fiecare zi, iar colegii mei au înţeles ce înseamnă acest lucru, cât de important e să construieşti o comunitate în jurul brandului. Iar de produs chiar suntem mândri să îl găsim ca o alternativă aparte faţă de stickerele decorative pentru pereţi sau tablourile canvas. Cufirele noastre, pe lângă faptul că sunt lucrate manual şi au un nivel de personalizare ridicat, ies şi în relief şi creează un efect cu umbre unic. Dacă îl pui pe un perete pe care bate soarele, vei vedea că pe timpul zilei parcă îşi schimbă forma, datorită umbrei care se modifică.“

    În cele câteva luni de la lansare, Cufir a generat vânzări de peste 5.000 de euro, dar tinerii cofondatori ţintesc cel puţin 10.000 de euro până la finalul anului. „Probabil pentru cititori nu sunt sume mari, acesta poate fi un salariu lunar pentru un manager de corporaţie, însă pentru noi este dovada că acest proiect este pe drumul cel bun, că va reuşi, iar 2017 cu siguranţă va fi un an cu o creştere exponenţială.“

    Mediul antreprenorial din vestul ţării nu arată foarte strălucit, spun tinerii antreprenori. Există anumite iniţiative locale de sprijinire, dar acestea sunt izolate. Ar trebui să existe oameni dedicaţi, spun ei, care să caute astfel de iniţiative şi să îi ajute pe cei care vor să pornească o afacere. „Cred că primul an, primele luni sunt primordiale; e important să ştii că te ajută cineva, să ştii că banca îţi poate da un mic ajutor, să ştii cum să-ţi plătesti taxele, cum să comunici cu un contabil, cum să-ţi aduci primii clienţi şi să fii întotdeauna concentrat pe client; la finalul zilei, dacă nu ai vânzări, nu prea poate funcţiona nimic“, crede Remus Rădvan. El mai spune că micii antreprenori sunt atât de implicaţi în munca lor, în partea operaţională a unui start-up, încât cu greu mai pot avea mintea limpede şi viziunea de a îşi lua un mentor.

    „În continuare consider că până în 25 de ani, cât timp încă suntem studenţi, este perioada perfectă să începi un start-up, să rişti, să fii curios, să explorezi. Încă mai putem să ne bazam pe susţinerea părinţilor până să intrăm în acea umbră de ruşine pentru a le mai cere bani, încă mai putem locui la cămin cu o sumă modică sau mânca o shaorma şi ne-a trecut foamea. E cea mai frumoasă vârstă. Sunt curios ce o să ne ofere viitorul dar cred că voi păstra părerea asta mult timp de acum înainte iar amintirile cu siguranţă vor rămâne pentru totdeauna în mintea şi sufletul nostru“, încheie tânărul antreprenor.

  • Top 10 femei malefice in istorie: Care a fost considerată cea mai infamă

    Putine femei au reusit sa se remarce de-a lungul unei istorii potrivnice lor, care le-a refuzat o lunga perioada de timp dreptul la exprimare, dreptul la educatie si dreptul la vot.

    Insa, cum orice regula are exceptiile sale, au existat si femei care s-au facut remarcate prin intermediul altor atribute, decat feminitatea, delicatetea si gingasia. In continuare, veti putea citi doar o lista scurta a femeilor pe care istoria si le aminteste doar din cauza ferocitatii si cruzimii de care au dat dovada.

    Vezi Top 10 femei malefice in istorie: Care a fost considerată cea mai infamă

  • Simona Halep, învinsă în decisiv de Serena Williams în sferturile US Open: “A fost cel mai bun meci pe care l-am făcut vreodată în faţa ei”

    Partida a durat două ore şi 14 minute. Simona Halep a câştigat un singur punct direct din serviciu, iar Serena Williams a reuşit 18 astfel de lovituri. Halep a comis cinci duble greşeli, iar procentajul primului serviciu a fost de 65 la sută. Sportiva din Constanţa a avut nouă şanse de break, dintre care a concretizat două, în timp ce americanca a reuşit patru break-uri.

    Simona Halep a pierdut în faţa Serenei Williams pentru a opta oară în carieră şi rămâne astfel cu o singură victorie în faţa Serenei, obţinută în grupele Turneului Campioanelor de la Singapore 2014. Halep este însă prima jucătoare care câştiga îi ia set liderului mondial la US Open 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corporaţie vs. start-up: cursa pentru inteligenţa artificială

    ROSS Intelligence, spre exemplu, a reuşit să semneze contracte cu mai multe firme de avocatură după ce a dezvoltat un program cu inteligenţă artificială care poate uşura mult munca avocaţilor: Ross rezolvă aproape instantaneu partea de cercetare dintr‑un dosar, nemaifiind nevoie ca membrii baroului să caute prin cărţile de drept. Dezvoltat pe un sistem produs de IBM, ROSS devine o celebritate în lumea avocaţilor, rezolvând sarcini care în mod normal ar fi luat zile bune.

    Aplicaţia de mesagerie Slack, un alt start-up devenit tot mai popular în ultima vreme, lucrează la încorporarea inteligenţei artificiale pentru a servi ca un asistent personal care să răspundă la întrebări şi chiar să vorbească cu utilizatorii. Geoffrey Hinton, un expert în inteligenţa artificială care îşi împarte timpul între slujba de la Google şi cea de profesor la Universitatea din Toronto, crede că maşinile ar putea ajunge, în doar cinci ani, să posede mai multe abilităţi specifice omului. Cele mai puternice calculatoare sunt încă de un milion de ori mai puţin deştepte decât creierul uman, spune Hinton, cunoscut drept „bunicul învăţăturii profunde“. În prezent, cele mai dezvoltate computere au echivalentul unui miliard de sinapse (legăturile dintre neuronii din creier), în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Dar acest lucru se schimbă de la an la an.

    „În cazul unei noi tehnologii, oricare ar fi aceasta, dacă ea cade pe mâinile cui nu trebuie, atunci cu siguranţă că se pot întâmpla lucruri rele“, consideră Hinton. „Dar asta e mai mult o întrebare despre natura omului decât despre tehnologie. Ideea nu este să oprim progresul pentru a ne asigura că astfel de accidente nu vor avea loc; trebuie să ne asigurăm că oamenii nepotriviţi nu au acces la cele mai noi invenţii.“

    Chiar şi servicii sau aplicaţii care astăzi ne par banale, aşa cum este spre exemplu suita Office, au de profitat de pe urma noului val. Microsoft, producătorul programului în cauză, a cumpărat un start-up din California numit Genee, care a dezvoltat o aplicaţie bazată pe tehnologia inteligenţiei artificiale, cu scopul de a-şi îmbunătăţi varianta cloud a suitei de aplicaţii Office; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică. „Continuăm să dezvoltăm o serie de funcţii de productivitate şi servicii pentru Office 365, astfel încât să aducem mai multă valoare adăugată pentru clienţii noştri. În acest context, sunt încrezător că echipa Genee ne va ajuta în atingerea obiectivului nostru de a face orice experienţă digitală «inteligent㻓, a scris Rajesh Jha, vicepreşedinte în cadrul Microsoft pentru diviziile Outlook şi Office 365, într-o postare pe blogul companiei.

    Este evident, aşadar, că sistemele de inteligenţă artificială (IA) şi-au găsit loc în viaţa de zi cu zi. Dar cum s-a ajuns aici? Factorul decisiv în acest sens este dezvoltarea tehnologică la o viteză fără precedent: dacă în trecut puterea limitată a calculatoarelor era cea care limita progresul în ceea ce priveşte IA, infrastructura şi ecosistemele actuale pot suporta procesele necesare „gândirii artificiale“. Puterea de procesare şi capacitatea de memorie, cloud computing, fibra optică de mare viteză, accesul la Wi-Fi şi mai ales conectivitatea tot mai mare (ceea ce numim Internet of Things) s-au combinat pentru a crea mediul perfect pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale.

    În urmă cu douăzeci de ani, doar companiile cu un departament puternic de cercetare şi dezvoltare îşi permiteau să lucreze în acest domeniu; chiar şi în acele cazuri, majoritatea activităţii se rezuma la lucruri teoretice. Astăzi, orice antreprenor are acces la o conexiune rapidă, dispozitive performante şi la infrastructura pusă la punct de acele corporaţii.

    Creşterea Facebook şi a altor platforme de social media a jucat, de asemenea, un rol important. Până recent nu exista posibilitatea de a stoca informaţii despre modul în care oamenii interacţionează; la începutul anilor 2000, ideea de acces la astfel de informaţii părea o utopie.

    Dar tocmai faptul că datele reprezintă astăzi o resursă atât de accesibilă arată că un ecosistem de inteligenţă artificială poate fi dezvoltat de oricine.

    Companii precum Microsoft, IBM sau Alphabet se numără printre cele care au investit masiv în cercetarea inteligenţei artificiale. Aplicaţiile care „învaţă“, dezvoltate de aceste companii şi ajunse în faţa publicului au avut diverse grade de succes. Abilitatea sistemului Watson (produs de IBM) de a răspunde întrebărilor puse într‑un limbaj comun îl transformă într-o resursă ideală pentru profesionişti din industrii precum cea medicală sau cea financiară. Motorul de căutare Google foloseşte de ani de zile algoritmi similari unui sistem de inteligenţă artificială, în vreme ce Facebook a investit sute de milioane de dolari pentru a cumpăra diverse companii de cercetare în domeniu.

    În vreme ce aceşti giganţi ocupă primele pagini ale ziarelor cu proiectele pe care le realizează, companiile independente sunt cele care fac progrese mai însemnate. Organizaţii precum ROSS Intelligence sau Slack sunt cele care aduc, de fapt, adevărata inovaţie.

    Potrivit celor de la Bloomberg, fondurile de investiţii au finanţat start-up-urile din zona inteligenţei artificiale cu peste 300 de milioane de dolari doar în 2014; până în 2020, inteligenţa artificială ar urma să devină o piaţă de peste 20 de miliarde de dolari. Gartner, pe de altă parte, anunţă că peste 85% din interacţiunile cu clienţi vor fi preluate de maşini tot mai inteligente.

    Până atunci, probabil că o generaţie mai tânără care nu a cunoscut lumea de dinainte de internet va fi creat deja un nou Google, Facebook sau Amazon. Companiile din tehnologie cu greutate vor deveni, în timp, fundaţii pentru start-up-uri pornite de nicăieri – aşa cum au început şi ele, cu multă vreme în urmă.

    Asta nu înseamnă, desigur, că organizaţiile enumerate mai sus nu vor juca un rol extrem de important în dezvoltarea maşinilor inteligente. Ele vor avea în primul rând rolul de a crea infrastructura – similar, dacă vreţi, modului în care companiile de cablu au devenit un soi de fundaţie pentru start-up-urile apărute după explozia internetului. Cei mai câştigaţi vor fi însă jucătorii mici care vor opera în zone specifice, precum agricultura sau manufactura.

    O altă industrie care ar trebui să beneficieze din plin de avantajele inteligenţei artificiale este cea a asigurărilor: imaginaţi-vă o maşină inteligentă care poate calcula până la zecime riscurile asociate unei poliţe de asigurare, care poate estima mult mai bine şansele de a exista un accident sau un dezastru natural.

    Fie că serveşte ca un asistent de cercetare în cadrul unui birou sau ca un asistent activat prin voce în cadrul unei operaţii medicale complicate, inteligenţa artificială se transformă rapid în realitate. La fel ca alte momente definitorii din istoria modernă, revoluţia inteligenţei artificiale va răsplăti jucătorii care vor reuşi să beneficieze de ea. Sistemele de inteligenţă artificială vor juca un rol extrem de important în rezolvarea unor probleme ce păreau fără rezolvare, iar start-up-urile sunt cele care ar trebui să contribuie decisiv la acest nou val tehnologic.

  • Cum a reuşit acest tânăr să fure 1 milion de dolari de la susţinătorii luii Donald Trump. Ceea ce a făcut nu este ilegal

    Ian Hawes, un tânăr de 25 de ani din Maryland, SUA, a realizat un site numit dinnerwithtrump.org (acum are numele schimbat în AmericanHorizons.org), ce conţinea toate elementele ale unei campanii oficiale pro Trump, relatează Politico. Totuşi la o privire mai atentă se observă că site-ul nu are nicio afiliere cu miliardarul sau cu campania acestuia. Potrivit publicaţiei Politico, Hawes a strâns peste 1 milion de dolari din donaţii de la lansarea site-ului până în prezent.

    Site-ul fals seamănă foarte mult cu cel adevărat (dondaldjtrump.com) şi peste 20.000 de oameni au fost păcăliţi să doneze. În primele trei săptămâni, tânărul ar fi cheltuit 108.000 de dolari pe reclame în Facebook, oferind “posibilitatea de a câştiga o cină cu Trump” şi a încasat 350.000 de dolari. Cea mai mare parte din aceşti bani, 133.000 de dolari s-au dus către compania lui Hawes, CartSoft LLC. Iar din toţi banii obţinuţi 0 s-au dus către campania lui Trump.

    “Mă simt furată, este oribil” a comentat Mary Pat Kulina, care a donat 265 de dolari lui Hawes. “Ăsta este jaf, îmi vreau banii înapoi. Vreau să-i dea banii lui Donald Trump”, a continuat ea. Toţi cei contactaţi de Politico credeau că au donat banii către campania miliardarului.

    Cina cu pricina oferită de site este de fapt un eveniment strângere de fonduri pentru care Hawes o să cumpere două bilete pe care le va oferi câştigătorului, după cum se vede în descrierea de site, scrisă mic cu un font de 8,5 şi cu o culoare gri.

    Cum funcţionează?

    Site-ul lui Hawes nu-ţi cere bani iniţial, doar o adresă de mail pentru a te înscrie la concurs (peste 400.000 de oameni s-au înscris până acum), apoi primeşti un mail în care ţi se spune că şansele de câştig ţi se dublează dacă donezi, deşi din nou, scris mic este precizat că “contribuţiile financiare nu-ţi vor creşte şansele de câştig”.

    “Suntem foarte bucuroţi să le returnăm oamenilor banii”, a declarat Hawes. Până acum au primit 110 zece cereri de returnare a banilor, a spus el.

    Deşi este clar că este o fraudă nu este ilegal pentru că oamenii donează banii din proprie voinţă.

    “Voiam sa-i dau lui Trump 1000 de dolari şi soţia mea a văzut reclama pe Facebook. I-am donat…cine citeşte ce scrie mic în josul unui site. Dacă vrea să-mi dea banii înapoi o să fiu fericit să-i donez domnului Trump”, a spus şi John McQueen, proprietarul unei pompe funebre din Florida.

  • Cum a reuşit acest tânăr să fure 1 milion de dolari de la susţinătorii luii Donald Trump. Ceea ce a făcut nu este ilegal

    Ian Hawes, un tânăr de 25 de ani din Maryland, SUA, a realizat un site numit dinnerwithtrump.org (acum are numele schimbat în AmericanHorizons.org), ce conţinea toate elementele ale unei campanii oficiale pro Trump, relatează Politico. Totuşi la o privire mai atentă se observă că site-ul nu are nicio afiliere cu miliardarul sau cu campania acestuia. Potrivit publicaţiei Politico, Hawes a strâns peste 1 milion de dolari din donaţii de la lansarea site-ului până în prezent.

    Site-ul fals seamănă foarte mult cu cel adevărat (dondaldjtrump.com) şi peste 20.000 de oameni au fost păcăliţi să doneze. În primele trei săptămâni, tânărul ar fi cheltuit 108.000 de dolari pe reclame în Facebook, oferind “posibilitatea de a câştiga o cină cu Trump” şi a încasat 350.000 de dolari. Cea mai mare parte din aceşti bani, 133.000 de dolari s-au dus către compania lui Hawes, CartSoft LLC. Iar din toţi banii obţinuţi 0 s-au dus către campania lui Trump.

    “Mă simt furată, este oribil” a comentat Mary Pat Kulina, care a donat 265 de dolari lui Hawes. “Ăsta este jaf, îmi vreau banii înapoi. Vreau să-i dea banii lui Donald Trump”, a continuat ea. Toţi cei contactaţi de Politico credeau că au donat banii către campania miliardarului.

    Cina cu pricina oferită de site este de fapt un eveniment strângere de fonduri pentru care Hawes o să cumpere două bilete pe care le va oferi câştigătorului, după cum se vede în descrierea de site, scrisă mic cu un font de 8,5 şi cu o culoare gri.

    Cum funcţionează?

    Site-ul lui Hawes nu-ţi cere bani iniţial, doar o adresă de mail pentru a te înscrie la concurs (peste 400.000 de oameni s-au înscris până acum), apoi primeşti un mail în care ţi se spune că şansele de câştig ţi se dublează dacă donezi, deşi din nou, scris mic este precizat că “contribuţiile financiare nu-ţi vor creşte şansele de câştig”.

    “Suntem foarte bucuroţi să le returnăm oamenilor banii”, a declarat Hawes. Până acum au primit 110 zece cereri de returnare a banilor, a spus el.

    Deşi este clar că este o fraudă nu este ilegal pentru că oamenii donează banii din proprie voinţă.

    “Voiam sa-i dau lui Trump 1000 de dolari şi soţia mea a văzut reclama pe Facebook. I-am donat…cine citeşte ce scrie mic în josul unui site. Dacă vrea să-mi dea banii înapoi o să fiu fericit să-i donez domnului Trump”, a spus şi John McQueen, proprietarul unei pompe funebre din Florida.

  • A transformat 12.000 de dolari într-un milion de dolari. Cum a reuşit să devină milionar la 22 de ani şi ce sfaturi are pentru cei care vor să facă acelaşi lucru

    Când am împlinit 22 de ani şi am terminat facultatea reuşisem să transform cei 12.000 de dolari primiţi la 13 ani de Bar Mitzva într-un milion de dolari, mărturiseşte Timothy Sykes într-un articol pentru Entrepreneur. A reuşit să obţină această performanţă jucând la bursă pe acţiunile de câţiva bani (penny Stock). Acestea sunt ieftine, dar de obicei, acţiunile din tipul “penny stocks” sunt mai volatile şi expuse riscurilor.

    Am făcut multe greşeli, dar am învăţat de fiecare dată. Când am început să fac trading eram doar un puşti care nu ştia ce făcea, m-am împiedicat de multe ori, dar am învăţat de fiecare dată şi pot să împart cu voi cinci sfaturi care sper să vă ajute şi pe voi, mai scrie el.

    1. Du-te unde sunt banii

    Când am început eu bursa era locul unde se făceau banii şi m-am dus în direcţia asta. Acum este social media.

    2. Vârsta este doar un număr

    Nu contează ce vârstă ai. Nu trebuie să ţii cont când oamenii zic că eşti prea tânăr sau prea bătrân. Când eram în primul an de facultate am făcut 100.000 de dolari într-o singură zi. Nu avea nicio legătură cu ce vârsta aveam. Dacă ai abilităţile şi cunoştiinţele necesare atunci vârsta este doar un număr.

    3. Trebuie să fii pregătit

    Trebuie să fii dispus să înveţi să depui efort şi timp. Pentru mine a însemnat să-mi neglijez familia sau prietenii. Voiam să devin expert şi a trebuit să-mi dedic tot timpul către acest scop.

    4. Nu există o balanţă între viaţa personală şi muncă

    Trebuie să te dedici în totalitate muncii tale, dar asta nu înseamnă să te izolezi complet, ci trebuie să fii sigur pe ceea ce vrei şi să nu eziţi. Nu poţi să joci la bursă doar în timpul liber, trebuie să fii implicat 100%

    5. Nu o face doar pentru bani

    Poate părea ciudat acest sfat, venind de la un tip care a făcut primul milion de dolari la 22 de ani, dar dacă eşti motivat doar de bani până la urmă te vei lovi de un tavan. O să-ţi limiteze potenţialul. Gândeşte-te unde poţi ajunge utilizându-ţi abilităţile astfel experienţa va fi una mult mai satisfăcătoare.

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

  • A transformat 12.000 de dolari într-un milion de dolari. Cum a reuşit să devină milionar la 22 de ani şi ce sfaturi are pentru cei care vor să facă acelaşi lucru

    Când am împlinit 22 de ani şi am terminat facultatea reuşisem să transform cei 12.000 de dolari primiţi la 13 ani de Bar Mitzva într-un milion de dolari, mărturiseşte Timothy Sykes într-un articol pentru Entrepreneur. A reuşit să obţină această performanţă jucând la bursă pe acţiunile de câţiva bani (penny Stock). Acestea sunt ieftine, dar de obicei, acţiunile din tipul “penny stocks” sunt mai volatile şi expuse riscurilor.

    Am făcut multe greşeli, dar am învăţat de fiecare dată. Când am început să fac trading eram doar un puşti care nu ştia ce făcea, m-am împiedicat de multe ori, dar am învăţat de fiecare dată şi pot să împart cu voi cinci sfaturi care sper să vă ajute şi pe voi, mai scrie el.

    1. Du-te unde sunt banii

    Când am început eu bursa era locul unde se făceau banii şi m-am dus în direcţia asta. Acum este social media.

    2. Vârsta este doar un număr

    Nu contează ce vârstă ai. Nu trebuie să ţii cont când oamenii zic că eşti prea tânăr sau prea bătrân. Când eram în primul an de facultate am făcut 100.000 de dolari într-o singură zi. Nu avea nicio legătură cu ce vârsta aveam. Dacă ai abilităţile şi cunoştiinţele necesare atunci vârsta este doar un număr.

    3. Trebuie să fii pregătit

    Trebuie să fii dispus să înveţi să depui efort şi timp. Pentru mine a însemnat să-mi neglijez familia sau prietenii. Voiam să devin expert şi a trebuit să-mi dedic tot timpul către acest scop.

    4. Nu există o balanţă între viaţa personală şi muncă

    Trebuie să te dedici în totalitate muncii tale, dar asta nu înseamnă să te izolezi complet, ci trebuie să fii sigur pe ceea ce vrei şi să nu eziţi. Nu poţi să joci la bursă doar în timpul liber, trebuie să fii implicat 100%

    5. Nu o face doar pentru bani

    Poate părea ciudat acest sfat, venind de la un tip care a făcut primul milion de dolari la 22 de ani, dar dacă eşti motivat doar de bani până la urmă te vei lovi de un tavan. O să-ţi limiteze potenţialul. Gândeşte-te unde poţi ajunge utilizându-ţi abilităţile astfel experienţa va fi una mult mai satisfăcătoare.

  • Primarul care le dă clasă multor edili cărora nu le ajung 4 ani pentru a asfalta o stradă. Vezi ce a reuşit să facă în doar două luni

    Primarul comunei Alunis, Bigiu Iulian-Cristian (PSD), a reusit sa realizeze in zona cateva investitii extrem de benefice pentru comunitate, Bigiu dandu-le clasa multor edili de orase din judet carora nu le ajung 4 ani pentru a asfalta o strada, relatează ph-online.ro

    Printre proiectele finalizate de primarul din Alunis se numara renovarea gradinitei din sat, igienizarea si reabilitarea tuturor fantanilor, asfaltarea terenului din curtea scolii, dar si construirea unui centru medical modern. Acesta din urma este cel mai important proiect realizat in ultima vreme in judet, iar in prezent, centrul se afla in tratative pentru a deschide o sectie de Urgente pentru satenii din Alunis, potrivit sursei citate .

    “Nimic nu este mai important decat educatia si sanatatea oamenilor. La asta m-am gandit atunci cand am alocat fondurile in comuna noastra si voi merge in aceasta directie pana la capat. Oamenii merita un trai bun, indiferent ca traiesc in marile orase sau la sat. Aici se munceste foarte mult, in comunele prahovene se produc fructe si legume pentru tot judetul, iar acesti mici fermieri si agricultori merita sa aiba conditii medicale bune, iar copiii lor sa fie educati in scoli curate, moderne, de care sa fim mandri. Cat despre fantanile pe care le-am modernizat si igienizat, si acest capitol reprezinta o necesitate. Nu ne permitem sa ne imbolnavim cetatenii. Nu mai suntem in 1400”, a spus primarul Cristian Bigiu.