Tag: minister

  • Mega-amenda Deutsche Bank, o răzbunare a Americii pentru cazul Apple?

    Având în vedere faptul că decizia autori­tăţilor americane de a impune Deutsche Bank o amendă de 14 miliarde de dolari pentru a pune capăt unei anchete privitoare la vânzările acesteia de credite ipotecare în perioada de dinaintea crizei financiare a survenit la numai câteva zile după ce UE a stârnit reacţii dure din partea politicienilor americani impunând companiei Apple plata unor taxe de 13 mi­liarde de euro în Irlanda, în cercurile financiare există suspiciuni că Deutsche ar putea fi victima unei răzbunări a SUA pe Europa, potrivit Financial Times.

    Ministerul german de finanţe a refuzat să comenteze în mod direct cu privire la situaţia Deutsche, spunând că negocierile se poartă între cele două părţi. Însă, remarcând faptul că autorităţile americane negociază cu mai multe bănci, oficialii ministerului au declarat: „Gu­vernul german presupune că se va ajunge la un rezultat corect pe baza unui tratament egal“.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • România va avea cel mai mare parc natural din Europa. Vezi cum arată – GALERIE FOTO

    În şedinţa de Guvern de miercuri, 14 septembrie, a fost aprobată demararea demersurilor pentru declararea Munţilor Făgăraş ca Parc Naţional. Actul normativ prevede etapele necesare pentru constituirea acestui nou parc naţional, care se vor derula în perioada octombrie 2016 – 2020.

    Totodată, în acest scop, va fi creat un grup de lucru interministerial, sub coordonarea Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – România responsabil cu activităţile de analiză, aprobare şi planificare. Ca prim pas, Ministerul Mediului va iniţia o ofertă de colaborare pe bază de voluntariat public privat adresată organizaţiilor de mediu care doresc să sprijine pe termen lung constituirea parcului naţional, autorităţilor statului şi celor locale din zona viitorului parc.

    Munţii Făgăraş constituie cel mai reprezentativ şi mai valoros sector al lanţului Carpatic, acoperind o suprafaţă de aprox. 2000 km2, iar noul statut ar reprezenta o oportunitate foarte bună pentru dezvoltarea economică durabilă la nivel local care să susţină comunităţile şi mediul. Mai mult, prin declararea masivului muntos ca arie naturală protejată, se va asigura conservarea şi punerea sub protecţie a unui capital natural extraordinar de bogat ce trebuie bine gospodărit în prezent pentru a fi lăsat moştenire generaţiilor viitoare.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

    În şedinţa de Guvern de miercuri, 14 septembrie, a fost aprobată demararea demersurilor pentru declararea Munţilor Făgăraş ca Parc Naţional. Actul normativ prevede etapele necesare pentru constituirea acestui nou parc naţional, care se vor derula în perioada octombrie 2016 – 2020. Totodată, în acest scop, va fi creat un grup de lucru interministerial, sub coordonarea Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – România responsabil cu activităţile de analiză, aprobare şi planificare. Ca prim pas, Ministerul Mediului va iniţia o ofertă de colaborare pe bază de voluntariat public privat adresată organizaţiilor de mediu care doresc să sprijine pe termen lung constituirea parcului naţional, autorităţilor statului şi celor locale din zona viitorului parc. Munţii Făgăraş constituie cel mai reprezentativ şi mai valoros sector al lanţului Carpatic, acoperind o suprafaţă de aprox. 2000 km2, iar noul statut ar reprezenta o oportunitate foarte bună pentru dezvoltarea economică durabilă la nivel local care să susţină comunităţile şi mediul. Mai mult, prin declararea masivului muntos ca arie naturală protejată, se va asigura conservarea şi punerea sub protecţie a unui capital natural extraordinar de bogat ce trebuie bine gospodărit în prezent pentru a fi lăsat moştenire generaţiilor viitoare.În şedinţa de Guvern de miercuri, 14 septembrie, a fost aprobată demararea demersurilor pentru declararea Munţilor Făgăraş ca Parc Naţional. Actul normativ prevede etapele necesare pentru constituirea acestui nou parc naţional, care se vor derula în perioada octombrie 2016 – 2020. Totodată, în acest scop, va fi creat un grup de lucru interministerial, sub coordonarea Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – România responsabil cu activităţile de analiză, aprobare şi planificare. Ca prim pas, Ministerul Mediului va iniţia o ofertă de colaborare pe bază de voluntariat public privat adresată organizaţiilor de mediu care doresc să sprijine pe termen lung constituirea parcului naţional, autorităţilor statului şi celor locale din zona viitorului parc. Munţii Făgăraş constituie cel mai reprezentativ şi mai valoros sector al lanţului Carpatic, acoperind o suprafaţă de aprox. 2000 km2, iar noul statut ar reprezenta o oportunitate foarte bună pentru dezvoltarea economică durabilă la nivel local care să susţină comunităţile şi mediul. Mai mult, prin declararea masivului muntos ca arie naturală protejată, se va asigura conservarea şi punerea sub protecţie a unui capital natural extraordinar de bogat ce trebuie bine gospodărit în prezent pentru a fi lăsat moştenire generaţiilor viitoare.

    Guvernul transformă Munţii Făgăraş în Yellowstone european

  • Posibil doar în România: să fii angajat în Ministerul Justiţiei la 4 luni după ce ai ieşit din închisoare, unde ai fost condamnat pentru tentativă de omor

    Andrei Placintă, fiul fostei senatoare Sorina Placintă, a ieşit de doar 4 luni din închisoare şi a reuşit deja să-şi găsească: el este traducator-interpret la Curtea de Apel Galaţi. Este totuşi greu de înţeles cum tânărul a reuşit să obţină postul, în condiţiile în care pentru aprobarea dosarului erau interzise antecedentele penale.

    Deşi primise o pedeapsă de 6 ani de închisoare, el a fost eliberat condiţionat în mai 2016.

    Andrei Plăcintă a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB), la şase ani de închisoare cu executare, în dosarul de tâlhărie, tentativă de omor şi ultraj contra bunelor moravuri.

    Pedeapsa de şase ani de închisoare cu executare a fost dictată pentru tentativă de omor.

    Instanţa a mai decis, în cazul lui Andrei Plăcintă, o pedeapsă de 11 luni de închisoare cu executare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi l-a achitat pe acesta pentru fapta de tâlhărie, pe motiv că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

    Totodată, prin decizia CAB, lui Andrei Plăcintă i-au fost ridicate o serie de drepturi civile, printre care şi acela de a nu da examen pentru obţinerea permisului auto şi de a nu conduce vreun vehicul timp de trei ani după executarea pedepsei principale.

  • România va avea cel mai mare parc natural din Europa. Vezi cum arată – GALERIE FOTO

    În şedinţa de Guvern de miercuri, 14 septembrie, a fost aprobată demararea demersurilor pentru declararea Munţilor Făgăraş ca Parc Naţional. Actul normativ prevede etapele necesare pentru constituirea acestui nou parc naţional, care se vor derula în perioada octombrie 2016 – 2020.

    Totodată, în acest scop, va fi creat un grup de lucru interministerial, sub coordonarea Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – România responsabil cu activităţile de analiză, aprobare şi planificare. Ca prim pas, Ministerul Mediului va iniţia o ofertă de colaborare pe bază de voluntariat public privat adresată organizaţiilor de mediu care doresc să sprijine pe termen lung constituirea parcului naţional, autorităţilor statului şi celor locale din zona viitorului parc.

    Munţii Făgăraş constituie cel mai reprezentativ şi mai valoros sector al lanţului Carpatic, acoperind o suprafaţă de aprox. 2000 km2, iar noul statut ar reprezenta o oportunitate foarte bună pentru dezvoltarea economică durabilă la nivel local care să susţină comunităţile şi mediul. Mai mult, prin declararea masivului muntos ca arie naturală protejată, se va asigura conservarea şi punerea sub protecţie a unui capital natural extraordinar de bogat ce trebuie bine gospodărit în prezent pentru a fi lăsat moştenire generaţiilor viitoare.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

    În şedinţa de Guvern de miercuri, 14 septembrie, a fost aprobată demararea demersurilor pentru declararea Munţilor Făgăraş ca Parc Naţional. Actul normativ prevede etapele necesare pentru constituirea acestui nou parc naţional, care se vor derula în perioada octombrie 2016 – 2020. Totodată, în acest scop, va fi creat un grup de lucru interministerial, sub coordonarea Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – România responsabil cu activităţile de analiză, aprobare şi planificare. Ca prim pas, Ministerul Mediului va iniţia o ofertă de colaborare pe bază de voluntariat public privat adresată organizaţiilor de mediu care doresc să sprijine pe termen lung constituirea parcului naţional, autorităţilor statului şi celor locale din zona viitorului parc. Munţii Făgăraş constituie cel mai reprezentativ şi mai valoros sector al lanţului Carpatic, acoperind o suprafaţă de aprox. 2000 km2, iar noul statut ar reprezenta o oportunitate foarte bună pentru dezvoltarea economică durabilă la nivel local care să susţină comunităţile şi mediul. Mai mult, prin declararea masivului muntos ca arie naturală protejată, se va asigura conservarea şi punerea sub protecţie a unui capital natural extraordinar de bogat ce trebuie bine gospodărit în prezent pentru a fi lăsat moştenire generaţiilor viitoare.În şedinţa de Guvern de miercuri, 14 septembrie, a fost aprobată demararea demersurilor pentru declararea Munţilor Făgăraş ca Parc Naţional. Actul normativ prevede etapele necesare pentru constituirea acestui nou parc naţional, care se vor derula în perioada octombrie 2016 – 2020. Totodată, în acest scop, va fi creat un grup de lucru interministerial, sub coordonarea Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – România responsabil cu activităţile de analiză, aprobare şi planificare. Ca prim pas, Ministerul Mediului va iniţia o ofertă de colaborare pe bază de voluntariat public privat adresată organizaţiilor de mediu care doresc să sprijine pe termen lung constituirea parcului naţional, autorităţilor statului şi celor locale din zona viitorului parc. Munţii Făgăraş constituie cel mai reprezentativ şi mai valoros sector al lanţului Carpatic, acoperind o suprafaţă de aprox. 2000 km2, iar noul statut ar reprezenta o oportunitate foarte bună pentru dezvoltarea economică durabilă la nivel local care să susţină comunităţile şi mediul. Mai mult, prin declararea masivului muntos ca arie naturală protejată, se va asigura conservarea şi punerea sub protecţie a unui capital natural extraordinar de bogat ce trebuie bine gospodărit în prezent pentru a fi lăsat moştenire generaţiilor viitoare.

    Guvernul transformă Munţii Făgăraş în Yellowstone european

  • Posibil doar în România: să fii angajat în Ministerul Justiţiei la 4 luni după ce ai ieşit din închisoare, unde ai fost condamnat pentru tentativă de omor

    Andrei Placintă, fiul fostei senatoare Sorina Placintă, a ieşit de doar 4 luni din închisoare şi a reuşit deja să-şi găsească: el este traducator-interpret la Curtea de Apel Galaţi. Este totuşi greu de înţeles cum tânărul a reuşit să obţină postul, în condiţiile în care pentru aprobarea dosarului erau interzise antecedentele penale.

    Deşi primise o pedeapsă de 6 ani de închisoare, el a fost eliberat condiţionat în mai 2016.

    Andrei Plăcintă a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB), la şase ani de închisoare cu executare, în dosarul de tâlhărie, tentativă de omor şi ultraj contra bunelor moravuri.

    Pedeapsa de şase ani de închisoare cu executare a fost dictată pentru tentativă de omor.

    Instanţa a mai decis, în cazul lui Andrei Plăcintă, o pedeapsă de 11 luni de închisoare cu executare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi l-a achitat pe acesta pentru fapta de tâlhărie, pe motiv că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

    Totodată, prin decizia CAB, lui Andrei Plăcintă i-au fost ridicate o serie de drepturi civile, printre care şi acela de a nu da examen pentru obţinerea permisului auto şi de a nu conduce vreun vehicul timp de trei ani după executarea pedepsei principale.

  • Ţara în care angajaţii mor de prea multă muncă

    Decesele cauzate de suprasolicitare la locul de muncă încât sunt atât de frecvente în Japonia încât există şi un cuvând pentru asta.

    Japonezii sunt recunoscuţi pentru obişnuinţa lor de a inventa cuvinte, iar unul dintre acestea este „karoshi”, ceea ce în traducere înseamnă „a muri de la prea multă muncă”. Fenomenul social a fost cunoscut pentru prima dată în 1987, când Minsterul Sănătăţii a înregistrat un şir de decese ale unor directori de rang înalt Acest subiect a ţinut prima pagină a ziarelor multă vreme, unele surse ridicând numărul victimelor până la 10.000 de oameni. 

    Dacă se constată că o moarte este de tip „karoshi”, familia victimei primeşte compensaţii din partea Guvernului de aproximativ 20.000 de dolari pe an şi despăgubiri de la companie de până la 1,6 miliarde de dolari. Iniţial, Guvernul a clasificat câteva sute de cazuri pe an. Asta până în 2015, când s-au înregistrat un număr record de 2.310 persoane, potrivit unui raport al Ministerului Muncii din Japonia. Pe de altă parte, Consiliul Naţional de Apărare pentru Victimele Karoshi consideră că adevăratul număr se ridică la 10.000, aproximativ acelaşi număr de persoane ucise în fiecare an de trafic. 

    La momentul de vârf al economiei, aproape şapte milioane de oameni – în jur de 5% din populaţia ţării al momentul respectiv –  munceau circa 60 de ore pe săptămână. În acelaşi timp, în Marea Britanoe, SUA sau Germania aveau un program de lucru de la nouă la cinci.

    Un exemplu pentru această controversă este cazul lui Kenji Hamada, un fost angajat la o companie de securitate cu sediul la Tokyo, un om muncitor cu un simţ etic dezvoltat. Săptămâna lui obişnuită de muncă era de 15 ore şi o instovitoare navetă de patru ore. Într-o zi a fost găsit prăbuşit peste birou de colegii săi, care au presupus că a adormit. Pentru că nu s-a mai mutat câteva ore, şi-au dat seama într-un final că decedase. Murise în urma unui atac de cord, la 42 de ani. Hamada a murit în 2009, însă primul caz de „karoshi” a fost înregistrat 40 de ani mai devreme, când un tânăr sănătos de 29 de ani  a suferit un accident vascular cerebral după ce a fost forţat să facă ture suplimentare, el lucrând în cadrul celui mai mare ziar naţional. Până la sfârşitul anilor 1980, din ce în ce mai mulţi angajaţi „gulere albe” au murit de suprasolicitare în fiecare an. Atunci „karoshi” a devenit un subiect de interes public de urgenţă, iar Ministerul Muncii a început să publice statistice. 

  • Ce se întâmplă cu programul Prima Casă. Noi informaţii de la Finanţe pentru toţi cei care vor să îşi cumpere o locuinţă

    De la începutul anului şi până la 31 iulie 2016 au fost acordate 23.515 de garanţii în valoare totală de 2,16 mld. lei. De la lansarea programului Prima casă, în 2009, şi până la finalul lui iulie 2016, au fost acordate în total 195.905 de garanţii în valoare totală de 16,7 mld. lei.

    “Aşa cum am anunţat, venim în ajutorul românilor care vor să cumpere o locuinţă. Programul Prima Casă a fost estimată în funcţie de volumul solicitărilor aflate în diverse stadii de aprobare şi de pre-aprobare, care exced disponibilul de plafon existent”, afirmă Anca Dragu, ministrul Finanţelor.

    Vedeţi AICI Ce se întâmplă cu programul Prima Casă. Noi informaţii de la Finanţe pentru toţi cei care vor să îşi cumpere o locuinţă

  • Moscova se declară profund îngrijorată de ofensiva forţelor militare turce în Siria

    Ministerul rus de Externe se arată profund îngrijorat de ofensiva forţelor militare turce în Siria, adăugând că această acţiune atentează la suveranitatea şi integritatea teritorială a Siriei, scrie agenţia de ştiri TASS.

    “Ministerul de Externe al Rusiei se arată profund îngrijorat în legătură cu manevrele pe teritoriul sirian a trupelor turce şi a formaţiunilor paramilitare ale opoziţie sprijinite de acestea,” se afirmă într-un comunicat publicat miercuri.

    “Observăm cu mare atenţie faptul că aceste acţiuni sunt întreprinse fără a fi coordonate cu autorităţile siriene legitime şi fără aprobarea unei părţi din Consiliul de Securitate al ONU,” se mai precizează în comunicatul MAE rus.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul de Interne: Pachetul de pregătire a alegerilor reprezintă cel mai important lucru

    Noul ministru al Afacerilor Interne, Dragoş Tudorache, a declarat că pregatirea alegerilor parlamentare şi menţinerea echidistanţei instituţiei reprezintă cel mai important obiectiv, alte priorităţi fiind eficientizarea DIPI, intervenţia în situaţii de urgenţă şi combaterea criminalităţii.

    “Pentru acest Guvern şi pentru mine, personal, în următoarele trei luni, este esenţial să asigurăm o pregătire a procesului electoral fără sincope. Competenţa Autorităţii Electorale Permanente este limpede dar Ministerul de Interne trebuie să asigure acţiunile, toate activităţile ce urmează a fi derulate de acum şi până în decembrie. Începând de mâine voi crea o structură de coordonare care o să aibă organizarea alegerilor ca obiectiv principal, o structură de comandă care va ţine legătura permanentă cu Autoritatea Electorală Permanentă, dar în acelaşi timp o structură care să poarte şi un dialog continuu, constant cu partidele politice. Este esenţial pentru mine ca acest minister să rămână echidistant, neutru în modul în care aceste alegeri sunt pregătite. Vom gândi alte măsuri care să asigure integritatea procesului electoral. Tot acest pachet de pregătire a alegerilor, pentru mine în acest mandat, reprezintă cel mai important lucru şi voi comunica această prioritate şi colegilor din minister”, a declarat Dragoş Tudorache după instalarea la conducerea Ministerului Afacerilor Interne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor, testul pe şoareci

    “Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui. Naşterea îşi are vremea ei şi moartea îşi are vremea ei; săditul îşi are vremea lui şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei” (Eclesiastul, capitolul 3).

    Nu cred ca la Ministerul Finanţelor cineva citeşte din Eclesiastul – una dintre cele mai splendide meditaţii despre bizara noastră trecere prin viaţă, despre echilibrul care trebuie să ne îndrume paşii. Pentru că, dacă ar fi citit, ar fi ştiut că vorbitul are vremea lui şi tăcerea are vremea ei.

    Nu, la Ministerul Finanţelor se petrece de când lumea testul pe şoareci. Tehnocrat, netehnocrat, angajatul Finanţelor are această bucurie de a vedea cum reacţionază şoarecele diabetic la cinci prăjituri cu frişcă şi cireşe. Iar, pavlovian, şoarecul-contribuabil face spume la gură ori de câte ori i se pare că aude de mai multe taxe decât îl duce stomacul.

    Ministerul Finanţelor are în sertar un proiect de ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului fiscal care, dacă ar fi aplicat, ar schimba fundamental relaţia dintre angajator şi angajat în privinţa drepturilor salariale ale acestuia din urmă. Angajatorul ar urma să nu mai aibă nicio răspundere în privinţa taxei de pensie a angajatului, acesta, ca beneficiar, fiind singur responsabil financiar pentru viitorul lui.

    “Nu va creşte povara fiscală” se apără Anca Dragu, ministrul finanţelor, după ce ministerul ei a testat vreo 24 de ore reacţia soarecelui-contribuabil la modificarea Codului fiscal – vreo 200 de articole din cele 500.

    Rezolvă precizarea ministrului problema? Nici vorbă! Proiectul există. Şi în multe privinţe ceea ce scrie acolo chiar merita pus în discuţie.

    Între multe altele, proiectul arată că angajatorul nu va mai avea nicio sarcină fiscală legată de contribuţia la sistemul de pensii a angajatului, această obligaţie urmând să revină celui care prestează o muncă. CAS-ul angajatului se va dubla, prin urmare, în vreme ce contribuţia angajatorului se va duce la zero.

    Nedreptate? Oh, da vor zice unii!

    În realitate nu ar fi decât o clarificare a raporturilor de muncă. În România există această cutumă prea deseori păguboasă a negocierii salariului “net”. Omul vrea să vadă ce bani ia “în mână”. Dar abia bănuieşte că şi ce nu ia “în mână” adică impozitele plătite de angajator sunt tot banii lui.

    Să fie clar: “patronul”, o companie sau o instituţie în spatele căreia sunt nişte proprietari/acţionari, plăteşte toţi banii, dar potrivit unui calcul simplu: mie ce-mi iese? Cine ia “în mână” 1.000 de lei ar trebui să ştie că “patronul” plăteşte de fapt 1.800 de lei – 1.000 “în mână”, iar restul impozite. Aceasta este realitatea unui salariu de 1.000 de lei cash. În fapt însă întreaga sarcină fiscală este a angajatului, nu a angajatorului, acesta din urmă doar virează formal nişte bani statului. Pentru că angajatorul nu vine cu bani de acasă; şi “netul” şi impozitele sunt obţinute şi plătite în urma muncii depuse de angajat. Când munca angajatului nu mai acoperă aceste obligaţii – “netul”, impozitele şi un minim profit pentru angajator – angajatorul intră în faliment, iar angajatul în şomaj. E bine? Sigur că nu. Dar în România această realitate este nebăgată în seamă pur şi simplu.

    O trecere de jure a întregii poveri fiscale în privinţa pensiilor şi a sănătăţii pe umerii angajatului nu face decât să consfinţească legislativ situaţia de facto. Această corecţie va muta negocierea salarială de la “net” la “brut”. Omul va fi conştient în mai mare măsură de banii lui. Patronul va putea mult mai greu sa ascundă faptul că nu-i plăteşte angajatului obligaţiile către stat. Şi abia în momentul în care va vedea cu ochii lui, lună de lună, că, de fapt, statul îi înghite 70-80% din câştigul “brut” el va zice: mai, da ia stai aşa; pe ce cheltuieşti tu banii mei de fapt, că şosele eu nu văd, spitale eu nu văd, metrou nou nu văd, trenuri mai bune nu văd!

    De ce nu am aplaudat dacă aceste noi măsuri sunt spre clarificare, cum reiese de mai sus?

    Pentru că, aşa cum spune Eclesiastul, fiecare lucru de sub ceruri îşi are vremea lui. Iar să discuţi despre majorări/schimbări de contribuţii/taxe în debutul campaniei electorale, cu siguranţă nu e “la vremea lui”. Este o catastrofă.

    De ce aduci în discuţie un asemenea subiect ştiind că este un dezastru pentru tine, că nu va fi acceptat niciodată în scurtul tău mandat, oricât de rezonabilă ar fi ideea şi oricât de bun simţ propunerea? Tu pentru cine joci de fapt? De ce îţi sabotezi propriul guvern?

    După ce testul glicemiei pe contribuabilul diabetic a eşuat, ministrul finanţelor ar vrea să uităm într-o clipă un proiect la care s-a lucrat luni de zile.

    Degeaba. Finanţele au făcut deja un mare rău guvernului. Cu siguranţă vor veni mutre tehnocratice să explice ca oamenii sunt proşti, nu înţeleg mecanismul economiei, nu pricep cum e cu propria lor bunăstare. Ghinion! Guvernarea nu înseamnă cifrele Finanţelor. În spatele venitului la buget de 129 de miliarde de lei raportat de Finanţe la şapte luni sunt vreo 4,8 milioane de angajaţi cu contract, alţi vreo patru milioane “ocupaţi” şi câteva sute de mii de pensionari care plătesc contribuţii la sănătate. În spatele cheltuielilor de 131 de miliarde de lei la şapte luni sunt cinci milioane de pensionari, câteva milioane de copii, 550.000 de şomeri. Când vii cu un proiect de asemenea anvergură, ei bine, acesta trebuie să aibă în spate o argumentaţie fără cusur. Nimic nu trebuie lăsat la voia întâmplării, nici un punct aiurea, nici o tuşă de îndoială. Schimbi viaţa a 600.000 de companii şi a cinci milioane de angajaţi, iar tu faci încă experienţe pe şoareci?

    Populiştii şi dezaxaţii au prins prada din zbor. Să vezi ce campanie electorala de aici încolo, de n-a văzut Parisul!

    PNL care, măcar formal, ar trebui să susţină guvernul având în vedere că este creaţia preşedintelui Iohannis o vrea pe doamna Dragu în Parlament ca să o smotocească bine spre satisfacţia vulgului. Cui îi mai pasă de adevăr? PSD va plusa pe ideea că a redus TVA şi a majorat salariile în vreme ce oamenii lui Iohannis vor să-i îmbuibe pe patroni şi să-i împovăreze pe bieţii oameni simpli.

    Este ce au făcut Finanţele doar prostie? Nici nu mai are importanţă. Fiecare pasăre pe limba ei piere.