BusinessMagazin

Tag: medici

  • Ce salariu câştigă un medic la Regina Maria. ”Sunt medici americani care visează la aşa sume”

    “În Bucureşti sunt 100 de medici care câştigă sute de mii de euro pe an, sume pe care şi le-ar dori şi doctori din America”, povesteşte fondatorului companiei.

    În prezent, este mult mai uşor pentru clinicile şi spitalele private să găsească medici, dar în urmă cu 4-5 ani mulţi ezitau, considerând că este riscant la privat. Practic, spitalele Regina Maria au devenit profitabile abia în 2013, la şase ani de la deschiderea primei unităţi. “Acum e mult mai uşor să găseşti medici pentru privat în oraşele mari. În cele mici încă e o problemă acută”

  • Opt centre de transfuzie sanguină, renovate de Fundaţia Vodafone România

    Fundaţia a renovat, prin intermediul proiectului “O şansă pentru viaţă”, o suprafaţă totală de peste 15.000 de metri pătraţi, în centrele de transfuzii sanguine din Bucureşti, Buzău, Cluj, Giurgiu, Iaşi, Slatina, Suceava şi Târgu Jiu. Anual, mai mult de 127.000 de donatori vor beneficia de noile condiţii din cele opt centre renovate.

    „De la startul programului O şansă pentru viaţă, am organizat sute de sesiuni de donare de sânge adresate publicului larg, în sediile companiilor şi instituţiilor. Am observat astfel, pe parcurs, o nevoie reală de a crea un mediu propice actului medical în centrele de transfuzii care primesc cei mai mulţi donatori, în fiecare an, şi am decis să oferim, atât donatorilor, cât şi cadrelor medicale, condiţii pe măsura importanţei acţiunilor lor şi să le stăm alături în efortul de a salva vieţi omeneşti”, declară Angela Galeta, director, Fundaţia Vodafone România.

    In cadrul proiectului de renovare, pe langa reabilitarea spatiilor, au fost achizitionate si 30 de scaune de recoltare, un aparat de aer conditionat pentru laboratorul sanguin, patru centrifuge, doua hemomixere, sase frigidere si congelatoare pentru stocarea sangelui. Patru din cele opt centre au fost dotate cu mobilier nou.

    “Sangele este lichidul vital utilizat zilnic in procesul medical, care nu poate fi sintetizat in laborator si care nu poate fi stocat mai mult de 32 de zile. In sapte ani am convins mii de oameni sa doneze in centrele de transfuzii pentru a asigura nevoia de sange din spitalele romanesti”, afirmă Anca Ştefan, presedinte, Asociaţia React.

    In cei sapte ani de la startul programului “O sansa pentru viata”, Fundatia Vodafone Romania a contribuit la salvarea a peste 200.000 de vieti omenesti.

    Asociatia React si Fundatia Vodafone Romania deruleaza inca din 2008 cel mai amplu program national de donare de sange din Romania – „O sansa pentru viata”. Programul cuprinde trei componente: campanii media de informare si constientizare cu privire la importanta donarii de sange; campanii mobile de donare de sange si proiecte de renovare si dotare a unitatilor de transfuzii din tara. Valoarea totala a investitiei in acest program, de la lansarea sa si pana in prezent, este de peste 638.000 de euro.

    Fundatia Vodafone Romania a finantat, in cei 17 ani de activitate, peste 848 de programe in domeniile sanatatii, educatiei, serviciilor sociale, avand ca beneficiari copii, tineri, batrani, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Pana in prezent, Fundatia Vodafone Romania a investit 20 milioane euro in proiecte desfasurate de organizatiile non-profit partenere. Fundatia Vodafone Romania este o organizatie non-guvernamentala romaneasca cu statut caritabil, distincta si independenta de operatiunile comerciale ale companiei, infiintata in 1998.

    Asociatia React este o organizatie neguvernamentala care participa la dezvoltarea celor patru piloni ai unei comunitati prospere: sanatate, educatie, economie sociala si dezvoltare comunitara. Asociaţia are 14 premii de excelenta nationale si internationale.  In cei noua ani de la infiintare, asociatia a contribuit la schimbarea vietii unui numar de aproximativ 100.000 de români si a contribuit la salvarea a peste 250.000 de vieti omenesti. React are filiale in cinci orase din tara, o echipa de 70 de angajati si peste 200 de voluntari.

  • Doi medici au transformat pasiunea pentru cai într-un business de un milion de lei

    Doi medici oftalmologi şi-au transformat pasiunea pentru echitaţie şi dragostea pentru cai într-un business care le aduce deja primul milion de lei. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea evenimentelor şi competiţiilor sportive de echitaţie, care în occident sunt deja trecute în calendarul executivilor de top, al oamenilor de afaceri şi al capetelor încoronate.

    Numele Ozanei Moraru şi cel al soţului său Cristian Moraru sunt strâns legate de medicină, mai exact de businessul Oculus, lansat acum mai bine de două decenii şi care cuprinde astăzi mai multe centre oftalmologice în Bucureşti, cu afaceri de peste 14,5 milioane de lei anul trecut. În urmă cu circa cinci ani însă, cei doi antreprenori au decis să îşi diversifice portofoliul şi să investească într-un centru de echitaţie la ieşirea din Bucureşti, îmbinând astfel pasiunea lor pentru hipism cu potenţialul unui domeniu încă nexploatat.

    Astăzi, clubul Equestria găzduieşte cursuri de echitaţie pentru amatori şi avansaţi, organizează competiţii sportive de echitaţie şi oferă găzduire în sistem de pensiune pentru circa 50 de cai pe lângă cei 24 ai companiei.

    „Din fericire, am ajuns la momentul în care principalele activităţi din viaţa mea – medicina şi pasiunea pentru echitaţie – se îmbină armonios, având un efect benefic una asupra celeilalte şi ambele asupra mea“, povesteşte Ozana Moraru. Ea recunoaşte că are un program destul de strict, pe care face eforturi să îl respecte şi astfel să îmbine utilul cu plăcutul. „La clinică îmi închei programul în jurul orei 15:00 şi îmi rămâne suficient timp pentru a mă duce la club, fie pentru a mă bucura de sport, fie pentru a rezolva alte sarcini administrative.“ Având în vedere că şi soţul său este medic, antreprenoarea recunoaşte că atât sala de operaţie, cât şi responsabilităţile din cadrul clubului de echitaţie sunt împărţite în familie.

    „Aventura“ în business a familiei Moraru începe în 1993, când un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. Acesta a fost doar începutul unui business care s-a dezvoltat treptat. Astfel, primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, profitul a apărut în 1999, iar concurenţa a început să îşi facă simţită prezenţa după anul 2000, potrivit unor informaţii oferite anterior de proprietarii Oculus.

    Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. O parte din câştigurile din medicină au fost investite în Equestria, amplasat la 17 kilometri de Capitală, în comuna Tâncăbeşti, acesta necesitând o investiţie iniţială de 4 milioane de euro. „Totul a început prin luarea unor lecţii de echitaţie. A urmat apoi cumpărarea primului meu cal. Au mai venit doi, apoi încă doi. De data aceasta, caii erau mai valoroşi, de performanţă.“

  • Medicii care sprijineau producători de medicamente, recompensaţi cu vacanţe în Franţa, Canada, SUA

    Procurorii DNA fac, marţi, 61 de percheziţii Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la companii farmaceutice, distribuitori de medicamente, spitale şi clinici de oncologie, precum şi la locuinţele mai multor persoane, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu “recompensarea” doctorilor.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectat au oferit unor medici din cadrul unor spitale din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa-Năsăud şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, acoperind şi cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie şi optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.

    Din datele şi probele de la dosar ar rezulta că unele firme de medicamente alocau sume mari pentru aceste tipuri de “sponsorizări”. Astfel, în 2014, o firmă de medicamente a achitat peste 4,1 milioane de lei unui operator de turism, “sponsorizare” care în realitate ar fi fost o “mită mascată”, dată medicilor prin reprezentanţii zonali, în funcţie de vânzările realizate după prescrierea anumitor medicamente.

    În acest caz, anchetatorii au identificat facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în oraşele Ottawa – Canada (perioada 12-16 februarie 2013), San Diego – SUA (perioada 24-31 octombrie 2013), eveniment Hotel Kronwell Braşov (perioada 18-20 iulie 2014), eveniment Hotel Internaţional Iaşi (perioada 23-24 iulie 2014) şi eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 1-3 august 2014), au precizat sursele citate.

    În ce priveşte evenimentul organizat în Ottawa, în perioada 12-16 februarie 2013, anchetatorii arată că acesta a avut loc în realitate la Paris, în luna ianuarie 2013. La deplasarea în Paris au participat aproximativ 30 de medici, fiind decontate cheltuieli de cazare, masă, transferuri, bilete de avion şi bilete de spectacol.

    “Sub aparenţa participării la un eveniment medical în oraşul Ottawa, firma de medicamente a solicitat prestatorului de servicii de turism să organizeze o deplasare, la Paris, în scop turistic, la care au participat mai mulţi medici”, susţin sursele citate.

    În cazul evenimentului care apare în acte ca fiind organizat la San Diego, în perioada 24-31 octombrie 2013, procurorii au stabilit că, în realitate, deplasările s-au realizat la San Diego (patru nopţi) şi Las Vegas (trei nopţi).

    “Deşi în realitate deplasarea s-a efectuat în două locaţii succesive, reprezentatul firmei de medicamente a solicitat reprezentantului firmei de turism ca pe facturile ce vor fi emise să apară numai destinaţia San Diego, încercând să ascundă faptul că deplasarea în Las Vegas a avut în realitate un scop turistic”, au mai arătat sursele citate.

    Din datele obţinute de anchetatori mai rezultă că pentru desfăşurarea evenimentelor externe din Ottawa şi San Diego, firma de medicamente ar fi încheiat mai multe contracte de sponsorizare cu medicii participanţi la aceste întruniri.

    Pentru “congresul” de la San Diego, care ar fi avut ca temă reumatologia, participanţii sponsorizaţi ar fi fost cazaţi iniţial în San Diego, pentru câteva zile, ulterior fiind transferaţi în Las Vegas, unde au fost cazaţi la hotelul Bellagio, tot timp de câteva zile. În timpul petrecut în Las Vegas a fost făcută o excursie la Grand Canyon, iar evenimente cu conţinut ştiinţific în Las Vegas nu ar fi existat, conform datelor anchetatorilor.

    Foto: Shutterstock

    Mai mult, medicii vizaţi de aceste activităţi ar fi fost implicaţi şi în realizarea unor aşa-zise studii clinice, pentru care au fost remuneraţi. Studiile în cauză nu ar avea însă la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensaţi financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente.

    Prin creşterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată – Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, folosite în cadrul programelor Naţionale de Oncologie şi de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice – ar fi fost majorat artificial numărul de pacienţi incluşi în scheme terapeutice şi ar fi fost crescute stocurile de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul Programului Naţional de Sănătate.

    Această situaţie ar fi dus la direcţionarea fondurilor alocate în funcţie de interesele operatorilor farmaceutici agreaţi, prejudicierea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi apariţia unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienţilor, fiind astfel afectate calitatea şi continuitatea actului medical.

    Potrivit surselor citate, s-ar fi creat relaţii la nivelul directorilor medicali şi medicilor şefi din Case Judeţene de Asigurări de Sănătate, în unele situaţii chiar şi al funcţionarilor din Compartimentele Programelor Naţionale de Sănătate şi Farmacii (CPNSF) constituite în structura acestora, cu atribuţii de control pe linia derulării PNS, respectiv pe linia relaţiei cu farmaciile.

    Anchetatorii susţin că, în unele situaţii, reprezentanţii medicali ai firmelor producătoare şi distribuitoare de medicamente s-au implicat inclusiv în procesul de întocmire şi promovare spre aprobare la nivelul Comisiei de specialitate a CNAS a dosarelor necesare includerii şi menţinerii unor pacienţi din cadrul Programelor Naţionale de Sănătate în anumite scheme terapeutice, bazate pe produsele promovate de aceştia.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii fac percheziţii la clinici de oncologie din cadrul spitalelor judeţene Sibiu, Zalău, Târgu Mureş, la Casa Judeţeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic “Ion Chiricuţă”, Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, şi la firme şi distribuitori de medicamente pentru cancer.

    Potrivit surselor citate, în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii.

    În unele situaţii, în această reţea ar fi fost implicaţi şi reprezentanţi şi angajaţi ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecţie de către medici şi care erau aprovizionaţi, pe baza înţelegerilor existente, de către producătorii şi distribuitorii agreaţi, susţin sursele citate.

  • Cine a folosit cardul naţional de sănătate în reţeaua Regina Maria?

    În intervalul 1 mai – 1 iulie 2015, aproximativ 10.500 de pacienţi din toată ţara şi-au activat cardul naţional de sănătate în Reţeaua Regina Maria.

    Cele mai solicitate servicii de sănătate accesate cu cardul, în perioada 1 mai – 1 iulie, au fost analizele de laborator uzuale (biochimice şi hematologice), servicii aferente consultaţiilor de boli cronice şi, în cazul serviciilor spitaliceşti, naşterile.

    Separat, au fost înregistrate 422 de spitalizări pe baza cardului de sănătate, în reţeaua Regina Maria.

    „Cardul de sănătate este un pas înainte pentru sistemul de sănătate din România, un instrument care asigură transparenţa în sistem şi care îi conferă pacientului siguranţa că banii cu care contribuie la fondul de asigurări sunt cheltuiţi în beneficiul sănătăţii lui”, a declarat Fady Chreih, director general al reţelei de sănătate Regina Maria.

    Începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate a devenit obligatoriu pentru toate serviciile decontabile de CNAS, inclusiv pentru cele oferite în reţeaua Regina Maria. Toţi pacienţii care doresc să acceseze servicii medicale decontate prin casele de asigurări trebuie să prezinte de fiecare dată cardul naţional de sănătate. Pentru a facilita validarea acestora, toate locaţiile Regina Maria care oferă servicii decontabile dispun de cititoare de carduri unde acestea pot fi activate – în total, 130 de dispozitive.

    Activarea constă în înlocuirea codului PIN iniţial al cardului (000) cu un PIN din patru cifre care nu trebuie divulgat nimănui.

    Nu este necesară vizita la medicul de familie pentru activarea cardului de sănătate. Acest lucru este necesar doar pentru cei care doresec inscripţionarea cardului cu diverse date medicale (grupa sanguină, opţiunea de a deveni donator etc.)

    Regina Maria este cea mai extinsă reţea de servicii medicale private din România, cu peste 3000 de angajaţi şi colaboratori, în cele 21 de locaţii proprii din Bucureşti şi din ţară, având peste 1,2 milioane de pacienţi retail şi un portofoliu de aproximativ 300.000 de abonamente corporate. Regina Maria are 4 spitale, 2  maternităţi, 5 campusuri medicale, 5 centre de imagistică, 11 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem şi peste 180 de policlinici partenere în ţară.

  • Un simplu obicei zilnic ascunde un PERICOL URIAŞ pentru orice român.„Există posibilitatea să se contamineze mai multe persoane”

    Facem zilnic acest lucru însă nu de fiecare dată ne gândim cât de periculos poate fi. Un obicei care ne pune în contact cu 3.000 de microbi, viruşi sau bacterii, iar medicii avertizează că „este mai periculos pentru că există posibilitatea să se contamineze mai multe persoane”.

    Un simplu obicei zilnic ascunde un PERICOL URIAŞ pentru orice român.„Există posibilitatea să se contamineze mai multe persoane”

  • Un nou centru de imagistică este inaugurat în cadrul Policlinicii Floreasca

    Investiţia ajunge la de 1,5 milioane de euro, centrul fiind dotat cu echipamente moderne prin intermediul cărora pot fi realizare examinări de rutină, dar şi aplicaţii tehnice avansate. O altă funcţie a aparatului este personalizarea ambientului în funcţie de preferinţele pacientului. Suportul permite poziţionarea şi examinarea unei persoane până în 250 kg, astfel încât investigaţia să fie realizată rapid.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria estimează un număr de 4.000 de pacienţi ce vor accesa serviciile centrului de imagistică din cadrul Policlinicii Floreasca. Alte centre de acelaşi tip pot fi găsite în Bacău şi în Braşov, aflându-se sub conducerea aceleiaşi reţele.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria are 3.000 de medici permanenţi şi colaboratori în cele 21 de locaţii prezente în Bucureşti şi în ţară. Reţeaua are peste  275 000 de abonaţi şi sute de mii de pacienţi din retail. Regina Maria are trei spitale, două maternităţi, cinci campusuri medicale, cinci centre de imagistică, şapte laboratoare acreditate, o bancă proprie de celule stem şi peste 140 de policlinici partenere în ţară.

  • Un nou centru de imagistică este inaugurat în cadrul Policlinicii Floreasca

    Investiţia ajunge la de 1,5 milioane de euro, centrul fiind dotat cu echipamente moderne prin intermediul cărora pot fi realizare examinări de rutină, dar şi aplicaţii tehnice avansate. O altă funcţie a aparatului este personalizarea ambientului în funcţie de preferinţele pacientului. Suportul permite poziţionarea şi examinarea unei persoane până în 250 kg, astfel încât investigaţia să fie realizată rapid.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria estimează un număr de 4.000 de pacienţi ce vor accesa serviciile centrului de imagistică din cadrul Policlinicii Floreasca. Alte centre de acelaşi tip pot fi găsite în Bacău şi în Braşov, aflându-se sub conducerea aceleiaşi reţele.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria are 3.000 de medici permanenţi şi colaboratori în cele 21 de locaţii prezente în Bucureşti şi în ţară. Reţeaua are peste  275 000 de abonaţi şi sute de mii de pacienţi din retail. Regina Maria are trei spitale, două maternităţi, cinci campusuri medicale, cinci centre de imagistică, şapte laboratoare acreditate, o bancă proprie de celule stem şi peste 140 de policlinici partenere în ţară.

  • Programatorii ar putea pierde până la 40% din venitul net actual. “Am putea vedea un exod asemănător cu cel al medicilor”

    Condiţiile drastice post-aministie fiscală oferite persoanelor fizice autorizate (PFA) ar putea declanşa în rândul programatorilor din industria IT, care generează 6% din PIB, un exod asemănător celui din domeniul medical, estimează compania de consultanţă fiscală, contabilitate şi audit Contexpert.

    “În mod concret, programatorii şi informaticienii care colaborează cu companii de IT inclusiv multinaţionale, sub forma de PFA, au de ales între a avea riscul de a achita toate contribuţiile aplicabile contractelor individuale de muncă retroactiv pe cinci ani de zile sau a renunţa la PFA, devenind salariaţi, cu diminuarea aferentă a venitului net”, se arată într-un comunicat al Contexpert.


    Cât ar putea pierde programatorii

     

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: România nu poate fi guvernată de un premier care se ascunde de Jan Uncheşelu

    Primul va conduce partidul şi Guvernul prin telefon, cu autoritatea unui ins care se ascunde în Turcia de procurori şi despre care nu se ştie dacă se mai întoarce în ţară sau câte zile mai rămâne în funcţie. Ca să creeze sentimentul că ţine situaţia sub control, premierul în exil aruncă noi măsuri populiste, fără nici o fundamentare financiară: TVA-ul se va reduce, de la 1 ianuarie 2016, la 19%, nu la 20%, cum se anunţase iniţial. Celălalt premier este liderul unui partid de 1%, fără control asupra PSD şi asupra Parlamentului şi fără nicio pregătire economică, exceptând faptul că a fost ofiţer de intendenţă.

    Adăugaţi la această situaţie faptul că, în anul cel mai sensibil pentru absorbţia fondurilor europene, un ministru (incompetent) al Transporturilor a fost obligat să demisioneze, iar PSD vrea să aducă la acest minister un personaj a cărui unică experienţă managerială a fost la conducerea Muzeului Olteniei. Este reţeta perfectă a unui dezastru cu explozie întârziată.

    Sunt câteva lucruri simple, banale în orice regim democratic, pe care Victor Ponta trebuia să le facă. În primul rând, cu toată empatia faţă de un om suferind, ar fi trebuit să se opereze în ţară. La acest nivel de responsabilitate, pleci în străinătate doar pentru o intervenţie care nu poate fi efectuată de către medicii din România. Atunci când primul-ministru fuge de spitalele din România, îşi arată dispreţul şi neîncrederea în cadrele medicale şi în sistemul pe care-l gestionează. Un efect economic: notele de plată către CNAS pentru intervenţii efectuate de spitale din străinătate pentru pacienţii români se vor înmulţi. În septembrie 2014 (ultimele date publice), doar datoriile CNAS către spitalele din spaţiul UE, pentru intervenţiile asupra unor pacienţi români, depăşeau 200 de milioane de euro.

    În al doilea rând, premierul Victor Ponta era dator să furnizeze publicului informaţii clare despre situaţia sa şi să respecte Hotărârea CSAT 5/ 2009 privind asistenţa medicală pentru demnitarii români. CSAT, unde premierul deţine poziţia de vicepreşedinte, a stabilit că doar o comisie medicală a celor de la Spitalul Militar Central putea decide că premierul nu poate să se opereze în România, trebuie să plece în Turcia sau în altă ţară şi nu are posibilitatea să-şi exercite atribuţiile. În ultimul deceniu, doar în India şi în Etiopia s-a mai întâmplat ca premierul, respectiv preşedintele, să plece în străinătate pentru tratament medical fără să informeze opinia publică asupra situaţiei exacte. În absenţa unei evaluări oficiale, suntem perfect îndreptăţiţi să credem că, de fapt, Victor Ponta fuge de urmărirea penală.

    Această situaţie dă naştere unui sentiment de stat eşuat. Nimeni nu-şi poate aminti de vreo ţară civilizată în care primul-ministru dă ordine din străinătate, prin intermediul televiziunilor şi a site-urilor de socializare, timp de aproape cinci săptămâni. Asta se întâmplă în timp ce: în Parlament există un grup majoritar, transpartinic, hotărât să dea drumul la o legislaţie anti-Justiţie, în timp ce negocierile cu FMI şi Comisia Europeană sunt în aer, în timp ce absorbţia fondurilor europene s-a blocat. Sunt câteva ministere care, de la ultima remaniere, par să fi dispărut. Doar un exemplu: ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu – ministerul cu cea mai slabă rată de absorbţie, responsabil pentru cele mai multe cazuri de infringment – a apărut în peisaj doar pentru a-l acuza pe preşedintele Iohannis că îi favorizează pe austriecii de la compania Schweighofer, după care a dispărut.

    Ceea ce se întâmplă acum este că Victor Ponta încearcă să tragă de timp, până în toamnă, pentru a face uitată situaţia sa de urmărit penal, care a scăpat de un dosar doar punându-se sub protecţia parlamentară. Alegătorii pleacă în vacanţă, sunt fericiţi, iar liderul PSD speră ca, atunci când vor reveni la slujbe, să fie resemnaţi cu întoarcerea sa la Palatul Victoria. Poate că unii vor accepta sau vor uita. Dar sunt destul de sigur că Jan Uncheşelu şi colegii săi din DNA au o memorie foarte bună şi-l aşteaptă…

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.