BusinessMagazin

Tag: masuri

  • PNL a depus proiectul pentru reducerea CAS cu 5% şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit

     Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, vicepreşedintele PNL Eugen Nicolăescu şi purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, au anunţat, miercuri, depunerea acestui proiect de lege, susţinut de toţi parlamentarii liberali.

    Proiectul prevede că în cazul cotelor de contribuţii de asigurări sociale acestea se vor reduce cu cinci puncte procentuale în cazul angajatorului.

    O a doua modificare, cuprinsă în proiectul de lege, menţionează că “profitul reinvestit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice – maşini, utilaje şi instalaţii de lucru (…) folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile este scutit de impozit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE avertizează: Italia are probleme economice, iar Franţa va rata ţinta de deficit bugetar

     Executivul UE a analizat economiile a 17 state UE despre care consideră că sunt afectate de dezechilibre economice.

    Regulile UE prevăd că dacă dezechilibrele sunt considerate excesive într-o ţară, aceasta trebuie să adopte măsuri de remediere a situaţiei suab supravegherea Comisiei sau riscă să fie amendată, scrie Reuters.

    Comisia a arătat, miercuri, că Belgia, Bulgaria, Germania, Irlanda, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Ungaria, Olanda, Slovenia, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie se confruntă cu dezechilibre economice.

    Problemele sunt, însă, excesive în Croaţia, Italia şi Slovenia, a avertizat executivul comunitar. Comisia va monitoriza cu atenţie economiile acestor state, pentru a se asigura că implementează reformele recomandate de miniştrii de Finanţe ai statelor din UE

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul american pregăteşte măsuri de ajutor economic pentru Ucraina

     Secretarul de Stat american, John Kerry, a anunţat deja săptămâna trecută că Washingtonul pregăteşte un plan pentru garantarea unui eventual împrumut internaţional care se ridică la aceeaşi sumă. Însă Congresul dispune de mai multă putere decât Executivul american pentru a autoriza cheltuieli sau pentru a adopta sancţiuni împotriva unei ţări terţe.

    Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a anunţat luni, în Senatul american, că un proiect de lege privind acordarea unui ajutor Ucrainei este în curs de elaborare. Obiectivul proiectului de lege este de a “contracara actele Rusiei vizând anexarea teritoriului ucrainean prin forţă”.

    “Această lege va autoriza credite pentru acordarea unor garanţii de împrumuturi de cel puţin un miliard de dolari”, a anunţat democratul Robert Menendez.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paradoxul alegerilor: sentimente antieuropene în noul Parlament European

    În rândurile cetăţenilor din statele membre ale UE au existat întotdeauna eurosceptici – cei care nu sunt de acord cu cedarea unei părţi din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuţia este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunţa apusul comunităţii europene. Anul acesta miza este mai mare decât de obicei. Parlamentul şi-a mărit puterea, iar frământările din interiorul Uniunii au dus la divergenţe între coaliţiile importante din cadrul instituţiei. Euroscepticii încearcă să profite de efervescenţa sentimentului antieuropean şi să pornească un atac din interior.

    CARE ESTE MIZA ALEGERILOR DIN 2014?

    Euroscepticismul se defineşte ca o mişcare de protest împotriva Uniunii Europene şi opoziţie faţă de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil au câştigat tot mai mulţi simpatizanţi pe măsură ce Bruxelles-ul a emanat tot felul de măsuri de austeritate în încercarea de salva moneda şi chiar zona euro. Votanţi din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită.

    Până acum, votul pentru Parlamentul European nu a avut o importanţă foarte mare din punctul de vedere al alegătorilor. Faptul că este vorba de o instituţie cu care nu intră în contact direct face votul să pară consultativ, astfel încât rezultatele diferă deseori faţă de cele pentru guvernul local sau preşedinţie (acolo unde este cazul). Cei mai mulţi consideră că îşi pot exprima nemulţumirea faţă de conducerea actuală printr-un vot acordat unor partide de natură extremistă, precum cele de extremă dreapta, fără ca acest vot să aducă prejudicii la nivel naţional. Sondaje de opinie realizate de instituţii precum Gallup arată o diferenţă considerabilă între intenţia de vot în cadrul alegerilor europene şi cea din cadrul alegerilor locale.
    După criza financiară şi cea a datoriilor, după reduceri bugetare şi măsuri aspre de austeritate, alegerile din 2014 ar trebui să fie un bun indicator al încrederii în Uniunea Europeană.

    Pentru prima dată, votanţii vor alege, indirect, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Votul devine astfel extrem de important, miza fiind direcţia pe care executivul Uniunii o va urma.

    Alegerile din mai vor propune votanţilor o dezbatere între două ideologii: cea de centru-dreapta, care mizează în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, şi cea de centru-stânga, care preferă relaxarea fiscală în vederea creşterii puterii de consum. Aici intră în scenă euroscepticii, care se prezintă ca o alternativă la toate aceste mişcări. „Forţele extremiste nu au mai avut atâta forţă şi nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

    Conform site-ului Electionista, care adună şi grupează sondaje de opinie, euroscepticii vor aduna mai multe voturi decât în 2009. Acest lucru este valabil atât pentru ţări precum Grecia sau Spania, unde măsurile de austeritate impuse de UE au dus la scăderea nivelului de trai, cât şi pentru Germania, Franţa sau Olanda.

    VAL DE NEÎNCREDERE ÎN EUROPA.

    Ţările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie şi Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania şi Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populaţia a fost dur afectată de măsurile de austeritate şi asta a crescut gradul de neîncredere atât în instituţiile locale de guvernământ, cât şi în cele interstatale.

    Marea Britanie reprezintă un caz aparte, dat fiind faptul că măsurile luate pentru a preveni efectele crizei financiare nu au fost atât de puternic resimţite. Stilul extrem de conservator al britanicilor şi naţionalismul poate exagerat constituie motive pentru care ei nu sunt încă aliniaţi sau chiar obişnuiţi la ideea unei Europe unite. Premierul David Cameron a început să cedeze presiunii exercitate şi a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa la Uniune.

    DE CE SUNT EUROSCEPTICII PERICULOŞI?

    Recentele mişcări de protest anti-UE şi apariţia alianţelor de dreapta au fost comparate de analişti cu „The Tea Party movement”, idee preluată din Statele Unite, acolo unde mai multe partide s-au unit în încercarea de a combate măsurile implementate de Casa Albă. Denumirea vine de la un eveniment-cheie în istoria Statelor Unite, „The Boston Tea Party”, atunci când locuitorii oraşului Boston s-au răzvrătit împotriva taxelor impuse de guvernanţa britanică prin distrugerea unui transport de ceaiuri. Incidentul a escaladat, transformându-se ulterior în războiul de independenţă.

    „Grupul euroscepticilor poate fi mai periculos decât mişcarea Tea Party”, notează Mark Leonard, un cunoscut jurnalist de la Reuters. „Mişcări de tipul Tea Party vor să minimalizeze rolul guvernului în viaţa oamenilor, dar nu se opun ideii de conducere în sine. Euroscepticii nu susţin existenţa Uniunii Europene şi, prin urmare, se situează împotriva Parlamentului European, adică instituţia pentru care candidează. Dacă euroscepticii vor obţine atât de multe mandate pe cât arată sondajele, s-ar putea să avem un Parlament care se urăşte singur”, a adăugat Leonard.

  • BNR cere băncilor să ia măsuri dacă la scadenţă clientul ia mai puţini bani decât a depus în depozit

     “La nivelul Băncii Naţionale a României s-au primit o serie de sesizări care vizează aspecte privind modalitatea prin care unele instituţii de credit procedează la modificarea dobânzilor bonificate la sursele atrase la termen de la populaţie în sens descrescător concomitent cu majorarea nivelului comisioanelor practicate generând, astfel, situaţii în care suma care revine deponentului (depozit plus dobândă aferentă) la momentul lichidării este sub valoarea depozitului la data constituirii. Mai mult, astfel de informaţii au fost intens mediatízate”, se arată în circulara transmisă de BNR în sistemul bancar şi obţinută de MEDIAFAX.

    Banca centrală a solicitat conducerilor instituţiilor de credit să ia măsuri pentru remedierea unor astfel de situaţii şi să le comunice până la finele acestei luni, invocând, pe lângă riscul reputaţional, şi prevederile legale privind practici bancare prudente în relaţia cu clientela.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul asigură că vrea scăderea CAS şi neimpozitarea profitului şi va discuta cu FMI în aprilie

    “Guvernul României susţine pachetul de măsuri de relaxare fiscală si dezvoltare economică anunţate la începutul acestei luni, care include reducerea CAS şi neimpozitarea profitului reinvestit. Toate aceste măsuri vor fi discutate cu reprezentanţii Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, în cadrul vizitei în România care va avea loc în luna aprilie. După cum a fost anunţat încă de la recenta vizită a delegaţiei finanţatorilor internaţionali, de către vicepremierul Daniel Chiţoiu (care a condus discuţiile cu reprezentanţii FMI, BM si CE, alături de ministrul Liviu Voinea) măsurile de relaxare fiscală şi dezvoltare economică urmează a fi discutate cu aceste instituţii în aprilie, pe baza unui studiu care se face cu Banca Mondială.

    Guvernul României este dedicat îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul programului de guvernare, care prevede măsuri de relaxare fiscală. Guvernul României susţine aplicarea acestora, cu respectarea tuturor obligaţiilor luate în cadrul Uniunii Europene, precum şi în relaţia cu partenerii internaţionali ai României”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: De 3 ani tot prezentăm impozit diferenţiat şi reducere CAS. Dacă s-a aflat azi, ne fac reclamă

     “Apreciez foarte mult că astăzi s-a aflat în sfârşit un lucru pe care l-am stabilit în USL din 2011, l-am pus în Acordul de Parteneriat al USL, în programul de guvernare, l-am anunţat împreună cu toţii, şi anume: că nu creşte cota unică de la 16%, rămâne unică pentru toate societăţile comerciale şi pentru anumite categorii de persoane fizice defavorizate încercăm să o ducem la 12% şi la 8%, aşa cum am trecut, în acelaşi program, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi reducerea TVA.

    Dacă azi au aflat ceea ce tot am semnat şi am anunţat de 3 ani de zile în USL, e bine că ne fac reclamă pentru măsurile noastre bune pe care ni le dorim şi pentru care am obţinut votul oamenilor. Nu e nicio schimbare în programul USL de patru ani şi au aflat azi că vrem să punem 12% cu 8%”, a spus Ponta în şedinţa de guvern, zâmbind, în faţa presei.

    El a susţinut declaraţia după ce presa a relatat, miercuri, pe larg, intenţia Guvernului de a introduce impozitul diferenţiat pe venitul salarial, de 8%, 12% si 16 %, şi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale începând cu luna iulie 2014, citând Strategia fiscal-bugetară pe 2014-2016, prezentată însă public pe site-ul Ministerului Finanţelor din luna mai 2013 şi aprobată tot anul trecut de către Guvern şi Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ascund strategiile băncilor centrale

    Băncile centrale au fost „în prima linie a crizei„ şi au aplicat măsuri excepţionale, neconvenţionale – măsuri nerecomandate de manual şi care nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Însă, la şapte ani de la apariţia primelor semnale ale crizei financiare şi economice mondiale, băncile centrale continuă să aplice măsuri neconvenţionale în Europa, SUA şi Japonia, în timp ce dobânzile sunt menţinute la niveluri foarte reduse. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ţările avansate, în general, continuă să aibă probleme importante, a avertizat Jean-Claude Trichet, francezul care a condus Banca Centrală Europeană între 2003 şi 2011,  înainte ca preşedinţia instituţiei să fie preluată de italianul Mario Draghi.

    Jean-Claude Trichet a fost unul dintre personajele centrale în lupta Europei cu criza. A fost unul dintre principalii arhitecţi ai măsurilor de susţinere a sistemului financiar european pentru traversarea turbulenţelor extrem de puternice care au ajuns să pună în discuţie chiar supravieţuirea euro. BCE a cumpărat obligaţiuni ale statelor din zona euro şi a pompat sume imense în sistemul bancar al ţărilor membre pentru a menţine stabilitatea eurosistemului.

    Spre final de mandat, Trichet părea să aibă în faţă o nouă provocare: să pună la punct o strategie de exit prin care să retragă facilităţile oferite băncilor şi guvernelor europene pentru a depăşi criza datoriilor suverane. Însă evoluţia economiilor europene a făcut ca măsurile neconvenţionale să continue şi acum, la mai bine de doi ani după ce Trichet a părăsit funcţia de preşedinte al BCE. De cealaltă parte a Atlanticului, Fed a dat startul retragerii stimulilor monetari.

    Sursă grafic: Bloomberg

    Acum guvernator de onoare al Băncii Franţei, Trichet, 71 de ani, mai apare din când în când în faţa publicului, continuând să capteze atenţia. Ţinuta? Neschimbată. Stilul vestimentar? Cam la fel: pantaloni gri, sacou negru, cămaşă în carouri cu guler alb şi cravată albastră. Discursul? Într-o oarecare măsură, schimbat.

    „Vor sprijinii băncile centrale creşterea economică mondială?„ Aşa a sunat titlul prezentării pe care Jean-Claude Trichet a susţinut-o la Conferinţa de Risc de Ţară organizată de Coface la Paris, ocazie cu care ţinut să sublinieze raportul dintre implicarea băncilor centrale şi a guvernelor în perioade de criză. Prin această implicare, Trichet consideră că BCE, Fed sau Banca Angliei cumpără timpul de care guvernele au nevoie pentru a corecta dezechilibrele. Însă, dacă aceste dezechilibre nu sunt corectate, vom avea mari probleme în viitor.

  • Ce ascund strategiile băncilor centrale

    Băncile centrale au fost „în prima linie a crizei„ şi au aplicat măsuri excepţionale, neconvenţionale – măsuri nerecomandate de manual şi care nu au existat înainte, fiind inventate pe parcursul crizei. Însă, la şapte ani de la apariţia primelor semnale ale crizei financiare şi economice mondiale, băncile centrale continuă să aplice măsuri neconvenţionale în Europa, SUA şi Japonia, în timp ce dobânzile sunt menţinute la niveluri foarte reduse. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ţările avansate, în general, continuă să aibă probleme importante, a avertizat Jean-Claude Trichet, francezul care a condus Banca Centrală Europeană între 2003 şi 2011,  înainte ca preşedinţia instituţiei să fie preluată de italianul Mario Draghi.

    Jean-Claude Trichet a fost unul dintre personajele centrale în lupta Europei cu criza. A fost unul dintre principalii arhitecţi ai măsurilor de susţinere a sistemului financiar european pentru traversarea turbulenţelor extrem de puternice care au ajuns să pună în discuţie chiar supravieţuirea euro. BCE a cumpărat obligaţiuni ale statelor din zona euro şi a pompat sume imense în sistemul bancar al ţărilor membre pentru a menţine stabilitatea eurosistemului.

    Spre final de mandat, Trichet părea să aibă în faţă o nouă provocare: să pună la punct o strategie de exit prin care să retragă facilităţile oferite băncilor şi guvernelor europene pentru a depăşi criza datoriilor suverane. Însă evoluţia economiilor europene a făcut ca măsurile neconvenţionale să continue şi acum, la mai bine de doi ani după ce Trichet a părăsit funcţia de preşedinte al BCE. De cealaltă parte a Atlanticului, Fed a dat startul retragerii stimulilor monetari.

    Sursă grafic: Bloomberg

    Acum guvernator de onoare al Băncii Franţei, Trichet, 71 de ani, mai apare din când în când în faţa publicului, continuând să capteze atenţia. Ţinuta? Neschimbată. Stilul vestimentar? Cam la fel: pantaloni gri, sacou negru, cămaşă în carouri cu guler alb şi cravată albastră. Discursul? Într-o oarecare măsură, schimbat.

    „Vor sprijinii băncile centrale creşterea economică mondială?„ Aşa a sunat titlul prezentării pe care Jean-Claude Trichet a susţinut-o la Conferinţa de Risc de Ţară organizată de Coface la Paris, ocazie cu care ţinut să sublinieze raportul dintre implicarea băncilor centrale şi a guvernelor în perioade de criză. Prin această implicare, Trichet consideră că BCE, Fed sau Banca Angliei cumpără timpul de care guvernele au nevoie pentru a corecta dezechilibrele. Însă, dacă aceste dezechilibre nu sunt corectate, vom avea mari probleme în viitor.

  • Strategiile mai bune de stabilire a preturilor pot aduce o crestere mai mare in UE

    Studiul recent despre strategiile de stabilire a preturilor al companiei, care acopera toate industriile principale, aduce informatii esentiale despre cat este cresterea posibila, ce companii ar trebui sa preia conducerea si ce masuri ar trebui sa ia companiile in legatura cu stabilirea preturilor.
    “Datele despre cresterea slaba la nivelul UE, facute publice saptamana aceasta, ne intaresc conceptia bazata pe studiul realizat, ca firmele europene au un avantaj imens daca isi imbunatatesc strategiile de stabilire a preturilor.”, a spus Frank Bilstein, partener la A.T.Kearney si unul dintre cei mai experimentati consultanti in acest domeniu la nivel mondial.
    Eurostat a raportat ca PIB-ul in UE-17 a crescut cu doar 0.1% in al treilea trimestru din 2013, dar a scazut cu 0.4% fata de al treilea trimestru din 2012.
    “Pe masura ce companiile incep sa calculeze rezultatele de sfarsit de an si sa dea bonusuri, s-ar putea sa fie socate sa afle ca performantele lor ar fi putut fi imbunatatite daca ar fi luat masurile necesare imbunatatirii stabilirii preturilor.” , a spus Frank Bilstein.
    Valoarea premiului este suficient de mare pentru a spori cresterea PIB-ului
    Studiul a aratat ca fimelor care au luat masuri pentru imbunatatirea strategiei de fixare a preturilor, le-a crescut profitul brut cu peste 15% in medie, in ultimii 3 ani. 


    “Profiturile mai mari reprezinta motorul care le permite companiilor sa investeasca in infrastructura, sa angajeze mai multi oameni talentati si sa inoveze,” a spus Michael Weiss, partener la biroul din Bucuresti al A.T.Kearney. “Acest lucru reprezinta o parte a retetei de care Europa are nevoie pentru a se intoarce pe o cale de crestere economica sustenabila si solida.”
    Un factor prevestitor al potentialului unei companii pentru o mai buna stabilire a preturilor este actuala putere pe piata, definita de veniturile brute si cota sa de piata. A.T.Kearney a folosit rezultatele studiului pentru a crea o modalitate de a estima acest potential.
    Bazat pe rezultatele studiului, o corporatie puternica din industria auto, cu 8% cota de piata si 20% venituri brute in Europa, poate adauga aproape 3 puncte printr-o mai buna strategie de fixare a preturilor in decurs de 3 ani. Aceste valori reprezinta mai mult de 200 milioane Euro profit aditional. Un lider inovator high-tech cu 60% cota de piata si 45% venituri brute poate adauga 10 puncte, in medie, la venituri.
    O concluzie surprinzatoare: Cu cat ai mai mult succes, cu atat castigi mai mult dintr-o strategie mai buna de stabilire a preturilor
    “Poate cea mai intriganta concluzie este aceea ca firmele care au cele mai multe beneficii dintr-o stabilire mai buna a preturilor sunt acelea care sunt deja puternice.” , a spus Bilstein. Cu alte cuvinte, cu cat ai mai multa putere de piata, cu atat poti avea mai mult profit din alte imbunatatiri ale preturilor.
    Bilstein, care a realizat mai mult de 100 de proiecte legate de strategii pentru preturi la nivel global, stie ca o putere mare de piata poate aduce o inertie la nivelul managerilor. “Aceasta concluzie a studiului desfiinteaza scuza ‘suntem deja foarte buni’. Companiile de succes sunt cele care ar trebui sa fie la conducere deoarece in cazul lor este vorba