Nokia a renunţat anul trecut la propriile platforme software pentru smartphone în favoarea Windows Phone, pentru a-şi revigora gama de produse în confruntarea dificilă cu rivali ca Samsung şi Apple, însă strategia a avut un impact limitat, deoarece modelele lansate pe piaţă au preţuri relativ ridicate, încadrate în categoria premium. Astfel, grupul finlandez a anunţat luni modelul Lumia 610, cu un preţ de referinţă de 189 de euro – exclusiv subvenţii sau taxe – care va apărea pe piaţă în trimestrul al doilea. “610 aduce portofoliul Lumia al Nokia într-o categorie de preţ încurajatoare, atacând modelele rivale ieftine cu software Android”, comentează analistul Ben Wood de la CCS Insight.
Tag: it
-
Tehnologie la puterea a treia
Viitorul tehnologiei pare imposibil de înţeles şi de cuprins cu mintea unui om pentru care gadgeturile noi sunt doar instrumente opţionale. Pentru cei care trăiesc din plin şi aşteaptă cu sufletul la gură următoarea lansare în domeniu sau următoarea barieră doborâtă în materie de capacitate şi design, viitorul tehnologiei prinde contururi extrem de promiţătoare. Totul pare a fi gândit pentru a simplifica viaţa utilizatorilor până la gradul maxim posibil. Pentru orice există sau va exista în curând un gadget care să facă un transfer de efort şi să preia povara sarcinii din mâinile noastre. De la sisteme integrate precum cloud computing până la o miză aproape totală pe elementele vizuale, toate tendinţele se adresează unui consumator extrem de bine informat, educat, ancorat în tot ce înseamnă nou şi intolerant cu orice instrument sau serviciu care îi “mănâncă” timpul. “Sunt trei tendinţe importante pe care le identificăm în acest moment. În primul rând, credem că social media va fi principalul motor de informare, apoi observăm o migrare în masă către cloud şi introducerea pe cât posibil a imaginilor în comunicare, indiferent de distanţa dintre interlocutori”, spune Michael Ganser, senior vicepresident al Cisco pe regiunea EMEAR.
Clienţii companii, cei pe care jucători precum Cisco îi vizează, se arată interesaţi de astfel de soluţii şi, practic, de orice noutate care apare în domeniu menită să fluidizeze procesele şi să eficientizeze costurile. Cu alte cuvinte, piaţă de desfacere există. Studiile Cisco arată că, până în 2014, 91% din traficul global va veni din zona video. Iar despre cloud computing se vorbeşte deja de câţiva ani, cu toate că fenomenul abia de acum începe să ia amploare şi în ţările în curs de dezvoltare. În lume, aplicaţiile software “din nori”, accesibile fără licenţă prin internet, sunt o afacere de câteva zeci de miliarde de euro. În România, doar câteva mii de companii folosesc acum astfel de soluţii, dar şansele sunt ca numărul lor să crească exponenţial în următoarea perioadă. “Nu vom vedea aceste inovaţii tehnologice doar în companiile private, ci şi în sectorul public – în învăţământ, în sistemul sanitar sau în administraţia publică”, spune Ganser.
De altfel, în România, 20% din businessul Cisco este reprezentat de furnizarea de sisteme şi soluţii IT pentru instituţiile din sectorul de stat. Din acest punct de vedere, ultimii ani nu au fost foarte străluciţi, având în vedere numărul mare de concedieri, dar şi reducerile de costuri.
Restul de 80% sunt companii mari, în special multinaţionale, care sunt obişnuite cu utilizarea celor mai noi aplicaţii IT. Deja în 200 de companii din România angajaţii nu mai au aproape nicio aplicaţie instalată pe calculator. Toate sunt accesate online prin intermediul Office 365, o soluţie de tip cloud furnizată de Microsoft.
“Companiile au înţeles că o soluţie de tip cloud este mult mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, iar asta ne ajută pentru că România este o piaţă în care preţul contează foarte mult. Practic, folosind cloud-ul, ajungi să ai cheltuieli cu sistemul IT cu circa 30% mai mici”, precizează vicepreşedintele Cisco pentru regiunea EMEAR. Mai exact, în funcţie de aplicaţiile software din cloud pe care le contractează, costul lunar pentru un calculator poate varia între doi şi 50 de euro. Dacă această sumă reprezintă 30%, în medie, din costul variantei tradiţionale, atunci, pentru o corporaţie cu 10.000 de angajaţi, dar chiar şi pentru cele mai mici, economiile de costuri sunt semnificative.
-
Cum să faci cumpărături direct din taxi (VIDEO)
Un număr de cincizeci de taxiuri au fost prevăzute experimental cu ecrane pe care pasagerilor li s-au afişat reclame la diverse produse, iar doritorii şi doritoarele le-au putut achiziţiona cu ajutorul unui smartphone.
Mai precis, cei care au dorit să cumpere ceva trebuia să descarce o aplicaţie software, apoi să îndrepte telefonul spre nişte etichete speciale afişate, realizând astfel achiziţia.
Teaserul campaniei Lancome Mobile Taxi Shop:
-
Google a spionat utilizatorii Apple pentru a vinde publicitate
Gigantul de internet american şi alte companii de publicitate utilizau coduri de programare speciale, ascunse în browserul Safari, pentru a supraveghea şi înregistra obiceiurile de navigare online ale milioane de utilizatori ai aplicaţiei Apple. Safari este totuşi conceput să împiedice astfel de intruziuni, a subliniat cotidianul financiar. După ce a fost contactat în acest sens de WSJ, Google a dezactivat această funcţie, mai scrie publicaţia. Într-un comunicat adresat cotidianului, Google, lider al motoarelor de căutare, s-a apărat spunând că “aceste cookies (fişiere salvate) nu colectează informaţii personale”.
-
Metro Cash&Carry România a lansat un magazin online. Ce produse pot fi cumpărate
“Piaţa din România are nevoie de un astfel de serviciu şi suntem siguri că această iniţiativă se va bucura de succes, motiv pentru care luăm în calcul dezvoltarea unor noi secţiuni şi instrumente online”, a declarat într-un comunicat Marc Carena, Director Management Clienţi Metro Cash & Carry România.
Magazinul online Metro Office Direct include o gamă de peste 4.500 de articole, îmbogăţită faţă de cea disponibilă pe rafturile magazinelor clasice. Comenzile vor fi onorate în 24 de ore. Plăţile vor putea fi efectuate în baza unui parteneriat încheiat între Metro şi BCR, sau ramburs, la livrarea produselor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Viaţa şi aventurile marilor companii de software
In anii ’50-’60 situaţia era însă cu totul diferită: producătorii de hardware – în principiu IBM (“Albă ca Zăpada”) cu 70% din piaţă, urmat de UNIVAC, Burroughs, NCR, Control Data Corporation, General Electric, RCA şi Honeywell (“cei şapte pitici”, deveniţi apoi “the BUNCH”, după retragerea GE şi RCA) – vindeau sau închiriau, în anii de început ai industriei, maşini automate de calcul fără niciun fel de software.
În acele vremuri de pionierat, clienţii trebuiau să îşi implementeze singuri programele necesare, ceea ce era o muncă extrem de laborioasă, ineficientă şi repetitivă. Vorbim nu doar de aplicaţiile în sine pentru calcule matematice, salarizare, contabilitate sau alte procese economice, ci şi de toate bibliotecile utilitare necesare, de pildă pentru lucrul cu sistemele de intrare-ieşire (benzi magnetice sau cartele perforate) ori pentru lucrul cu memoria. Dacă adăugăm la asta şi faptul că toate aplicaţiile şi bibliotecile trebuiau scrise în limbaj maşină şi pasate computerului prin intermediul cartelelor perforate, avem o imagine bună asupra complexităţii dezvoltării de programe în perioada romantică a industriei.
Cine erau atunci clienţii care îşi permiteau să sprijine şi să subvenţioneze o industrie atât de pretenţioasă şi de prohibitivă? Nu mulţi, cu siguranţă. Resursa hardware era scumpă, programatorii erau puţini, opţiunile de educaţie în domeniu, în afară de cele oferite de creatorul tehnologiei (IBM), ca şi inexistente.
Sprijinul guvernului american a fost hotărâtor. Văzând în industria ce se năştea potenţialul câştigării unui avantaj tehnologic în războiul rece împotriva Uniunii Sovietice, guvernul american a investit miliarde de dolari în proiecte precum sistemul de apărare a spaţiului aerian SAGE (realizat cu IBM pentru hardware şi MIT pentru software), în alte câteva sute de programe militare ori în programul spaţial NASA. Rezultatele concrete ale acestor programe au fost primele sisteme real-time, primele limbaje de programare de nivel înalt, primele compilatoare, sisteme de operare şi de baze de date. Grupurile de utilizatori precum SHARE (fondat în 1955) prin circulaţia liberă şi dezinvoltă a programelor şi aplicaţiilor lor (modelând în bună măsură comunitatea open source de mai târziu) au contribuit şi ele la reducerea redundanţei şi la creşterea productivităţii muncii de programare.
Cu impulsul dat de bunele rezultate ale proiectelor publice au apărut şi primele proiecte software private. Primul exemplu de acest fel a fost sistemul de rezervări aeriene SABRE al American Airlines, proiect realizat de IBM. Succesul SABRE a adus companiei aeriene, pentru câţiva ani buni, un semnificativ avantaj competitiv şi a dovedit astfel utilitatea economică ridicată a industriei software care se năştea. Exemplul companiilor aeriene a fost urmat curând de domeniul bancar.
Un efect secundar esenţial al programelor guvernului american şi al grupurilor de utilizatori a fost educarea în noua disciplină a unor generaţii întregi de programatori. Mulţi dintre ei aveau un puternic simţ antreprenorial, desigur, şi dintre aceşti primi pionieri implicaţi în proiectele mamut ale statului american s-au ales primii întreprinzători ai unui nou tip de startup: compania software.
Companiile software au apărut aşadar iniţial ca subcontractori ai statului american, ai IBM sau ai MIT în marile proiecte publice ale anilor ’50. Printre aceşti pionieri trebuie amintiţi Thompson-Ramo-Wooldridge (TRW), Computer Usage Company (CUC), Computer Sciences Corporation (CSC), Computer Applications Inc. (CAI), Advanced Computer Techniques (ACT), Applied Data Research (ADR), Informatics, Automatic Data Processing (ADP), Electronic Data Services (EDS).
Ce mă interesează în acest articol este evoluţia spectaculoasă a acestor companii software ale anilor ’50-’60.
De la subcontractori în proiecte ale altor terţi, ele au evoluat rapid şi şi-au diversificat oferta de servicii către programare, procesare de date, administrare de centre de calcul şi teleprocesare. Alimentată de apariţia tot mai multor proiecte publice şi private, creşterea acestor companii a fost fenomenală. În decursul a câţiva ani ai deceniului şase, ele şi-au crescut numărul angajaţilor de zeci şi chiar sute de ori, şi-au mărit spectaculos cifrele de afaceri şi profiturile şi au trecut prin listări la bursă extrem de profitabile pentru acţionari.
-
Imperiul Ţiriac: planuri noi, aceeaşi strategie
Într-o perioadă când majoritatea companiilor de pe piaţa locală s-au concentrat aproape exclusiv pe reducerea de costuri şi pe optimizarea businessului – în condiţiile în care vânzările de maşini, apartamente, dar şi credite bancare sau poliţe de asigurări sunt în scădere – grupul Ţiriac a reluat planul de investiţii. Primul pas a fost demarat încă de anul trecut şi a vizat cea mai importantă divizie a holdingului – cea de retail auto.
“Din punctul de vedere al costurilor poate nu a fost optim să demarăm acest proiect într-un an de criză, când fiecare ban trebuie socotit, dar trebuia făcut. Mai mult, având în vedere că vrem să fim activi pe această piaţă încă mulţi ani şi dacă luăm în calcul faptul că am înregistrat un profit anul trecut pe divizia auto, această schimbare a fost binevenită acum şi ne va ajuta în anii următori”, a spus Ion Alexandru Ţiriac, fiul fostului tenismen şi reprezentantul acestuia în consiliile de administraţie unde Ion Ţiriac deţine un pachet minoritar sau majoritar de acţiuni. Campania de rebranding a dealerilor a fost reprezentată în media şi de două reclame TV pentru Ţiriac Auto, reclame unde ultimul cuvânt, la propriu în acest caz, îl are Ion Ţiriac. “Vocea din reclame a fost făcută ca să dăm un ‘twist’ mai puternic. A fost ideea lui Enoiu (Bogdan Enoiu, preşedintele McCann Erikson – n.r.) care s-a ocupat de această campanie şi a fost foarte binevenită. Având un blazon de familie care reprezintă şi un grup de afaceri, era şi firesc ca şi ‘Patriarhul’ să aibă un cuvânt de spus”, a spus Ion Alexandru Ţiriac.
Pentru a dezvolta şi în anii următori divizia Ţiriac Auto, care include peste 60 de centre auto care comercializează şapte mărci, printre care Ford, Mitsubishi, Mercedes-Benz, Hyundai, Land Rover, Range Rover şi Jaguar, Ţiriac ia în calcul intrarea într-un parteneriat cu o companie din afara României, aşa cum s-a procedat şi în cazul băncii sau al companiei de asigurări.
Ion Alexandru Ţiriac vrea să extindă activitatea Ţiriac Holdings pe noi domenii care înregistrează creşteri puternice precum sectorul agricol. Acest domeniu a avansat cu 30% anul trecut, la 19 miliarde de euro, conform diviziei de cercetare a Raiffeisen Bank. În plus, compania va demara în acest an construcţia unei noi clădiri de birouri în apropierea Pieţei Victoriei, în care se vor investi aproximativ 30 milioane de euro. Ţiriac Holdings a rulat anul trecut afaceri cuprinse între 400 şi 600 milioane de euro, conform calculelor BUSINESS Magazin, cel mai important business fiind cel din auto, urmat de imobiliare, cel aviatic şi cel financiar.
“În acest moment dispunem de cash şi sunt câteva direcţii pe care aş dori să ne dezvoltăm: IT-ul, energia alternativă şi în primul rând agricultura. Acestea sunt cele trei segmente care cred că ce vor dezvolta cel mai mult în următorii 20 de ani. Noi deţinem terenuri agricole şi în momentul de faţă suntem în discuţii pentru a achiziţiona încă două-trei mii de hectare”, a spus Ion Alexandru Ţiriac, care deţine funcţia de reprezentant al acţionarului în consiliile de administraţie în companiile în care Ţiriac Holdings deţine un pachet majoritar sau minoritar de acţiuni. El a subliniat că pentru demararea noului proiect holdingul doreşte şi realizarea unui parteneriat cu o companie care activează în acest domeniu.
Cel mai mare proiect care va fi demarat în acest an de către Ţiriac Holdings este construcţia unei noi clădiri de birouri pe strada Buzeşti, în apropierea Pieţei Victoriei, care face parte din viitorul bulevard Uranus aflat în construcţie. “Am început deja să mergem spre clienţi şi să vedem cât de viabil este proiectul, având în vedere că discutăm despre o clădire de birouri amplasată ultracentral, cu un standard triplu A adevărat. În momentul când avem un grad de ocupare ‘securizat’ vom începe imediat construcţia.
Cel mai probabil, în primăvara sau vara acestui an vom demara proiectul”, a spus omul de afaceri. În ceea ce priveşte pachetele de acţiuni deţinute la Metro Cash & Carry, UniCredit Ţiriac Bank sau la compania de asigurări Allianz Ţiriac, acestea nu sunt de vânzare şi nu se doreşte ieşirea din acţionariat decât în anumite situaţii excepţionale precum “un preţ foarte bun sau apariţia unor noi potenţiale investiţii mai profitabile”.
-
Gadgeturi la CES 2012
Grupul Apple, care în ultimele decenii a dat tonul în domeniul electronicelor destinate consumatorilor, nu a participat, iar pentru Microsoft, aflat într-o cursă disperată de a prinde din urmă Apple, aceasta este ultima participare.
Prima ediţie a avut loc în 1967 la New York, iar de-a lungul anilor evenimentul a fost o rampă de lansare pentru apratele video, camere de înregistrare, DVD, televiziunea HD şi altele. Importanţ expoziţiei a crescut rapid, după ce în urmă cu zece ani rivalul COMDEX a fost suspendat.
CES nu a mai prezentat de ceva vreme o inovaţie cu impact puternic asupra industriei IT, însă rămâne popular. La ediţia din acest an participat peste 2.700 de expozanţi pe o suprafaţă de 167.225 metri pătraţi.
-
Gadgetul anului 2011 – iPhone 4S
A cincea versiune a telefonului mobil iPhone de la Apple a fost de departe cel mai aşteptat gadget din acest an. Speculaţiile au început încă din primăvară, cu toate că predecesorul iPhone 4 tocmai era numit telefonul anului la World Mobile Congress, şi de atunci noul model a devenit un subiect de discuţie destul de controversat.
Aşteptările au fost astfel foarte ridicate, motiv pentru care luna octombrie va rămâne probabil multă vreme în memoria fanilor Apple şi a pasionaţilor de tehnologie, nu numai pentru lansarea noului telefon, dar şi pentru decesul lui Steve Jobs, la numai o zi după evenimentul de prezentare. iPhone 4S a fost primit cu oarecare dezamăgire de lumea tehnologiei, care anticipa de fapt iPhone 5, un dispozitiv modificat nu numai din punct de vedere tehnic, dar şi ca design. Reacţie însă destul de nejustificată, întrucât cel puţin din punct de vedere tehnic, modelul 4S este oricum identic cu ceea ce se specula că va avea iPhone 5 şi superior predecesorului.
Telefonul este dotat cu un procesor dual-core A5, de două ori mai rapid decât cel folosit anterior, cameră foto de 8 megapixeli, funcţionează cu sistemul de operare iOS 5 şi oferă acces la iCloud, unde utilizatorii pot stoca diferite fişiere fără să consume din memoria telefonului. Dar mult mai spectaculos este sistemul de recunoaştere vocală Siri pe care îl integrează şi prin care dispozitivul devine un soi de asistent personal. Chiar dacă iPhone 4S n-a fost prezentat de carismaticul Steve Jobs, cum s-a întâmplat cu toate noile dispozitive ale companiei din ultimii ani, telefonul a reuşit să atragă la fel de mulţi cumpărători la coadă cu o zi înainte de lansare ca de fiecare dată. Lucru care s-a întâmplat inclusiv în România – sute de cumpărători au mers în cele câteva magazine ale operatorilor de telefonie mobilă unde a fost lansat în noiembrie, în miez de noapte, noul iPhone 4S.
-
Motorola a câştigat în Germania o interdicţie privind vânzarea anumitor produse Apple
O instanţă din Mannheim a decis că Apple Sales International, subsidiara europeană de vânzări a companiei americane, cu sediul în Cork, Irlanda, trebuie să înceteze vânzarea şi distribuţia de produse care încalcă anumite brevete ale Motorola. Decizia ar putea conduce la interzicerea vânzării de produse Apple care folosesc tehnologiile respective, precum iPhone 4 şi iPad 3G, potrivit analistului german Florian Mueller.
