BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Vladimir Putin şi Angela Merkel au discutat despre livrarea de gaze ruseşti către UE

    “Putin şi Merkel au avut un schimb de opinii cu privire la livrările de gaz rusesc către statele membre UE. Ei au convenit să continue consultările în format trilateral”, arată comunicatul.

    Problema livrărilor de gaz rusesc către statele UE în iarna ce urmează a generat îngrijorări din cauza confictului din Ucraina, principala ţară de tranzit, şi a datoriei la gaze pe care Kievul o are faţă de Moscova. În trecut, conflictele pe tema gazelor dintre Ucraina şi Rusia au condus în mai multe rânduri la suspendarea aprovizionării cu gaz pe timpul iernii.

    Pe de altă parte, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, România fiind una din puţinele state din regiune care îşi poate asigura majoritatea necesarului de gaze din producţia internă.

    Deşi gradul de dependenţă al ţărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei.

     

  • Putin şi Barroso subliniază importanţa continuării dialogului pe tema gazelor ruseşti

    Acest dialog s-a referit la “livrarea neîntreruptă de gaz rusesc către Europa prin teritoriul ucrainean”, a afirmat Kremlinul într-un comunicat.

    Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaze către Ucraina, care refuză creşterea preţului impusă de Gazprom după sosirea la puterea a unor lideri occidentali şi care a acumulat, potrivit Moscovei, datorii de 5,3 miliarde de dolari.

    Acest diferend ar putea afecta livrările către Europa dacă Ucraina, al cărei teritoriu este tranzitat de conductele ce transportă gaz rusesc, va decide să sustragă o parte din gaze în timpul iernii pentru a face faţă penuriei.

    Putin şi Barroso au acordat, de asemenea, “o atenţie deosebită punerii în aplicare concrete a înţelegerii de amânare a intrării în vigoare a acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană până la 1 ianuarie 2016”.

    Această amânare, propusă vineri la încheierea reuniunii ministeriale tripartite cu Rusia şi Ucraina, va trebui să fie acceptată de statele membre UE dar generează o controversă în Ucraina.

  • Ministrul pentru Energie: România nu ar avea probleme chiar dacă Gazprom opreşte în totalitate livrările de gaze

    Nicolescu a arătat că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că şi de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

    “Am încercat să discut astăzi (luni – n.r.) cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, dar nu a fost posibil. Mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Voiam să aflu motivele acestor reduceri, pentru că nici Transgaz nu are un răspuns de la Gazprom”, a afirmat luni într-o declaraţie de presă Răzvan Nicolescu.

    El a adăugat că importurile de gaze pentru luni sunt în parametrii agreaţi. Ministrul a arătat că producţia zilnică de gaze a României este dublă faţă de consum şi că populaţia nu este afectată de reducerea gazelor din Rusia.

    “Cred că trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie în săptămânile care vor urma. Cantităţile (importate – n.r., de aproximativ 200.000 metri cubi pe zi) sunt absolut nesemnificative şi nu există niciun fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară şi chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă”, a mai spus Nicolescu.

    El nu exlude ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

    “Sperăm că energia să nu fie folosită ca armă politică, pentru că cei care ar face asta ar avea de pierdut”, a mai spus Nicolescu.

    Nicolescu a declarat sâmbătă pentru MEDIAFAX că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

    Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printr altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom – Gazprom Neft.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că noile sancţiuni impuse Rusiei, dar şi cele impuse de Rusia României “afectează din punct de vedere economic”, existând multe firme care aveau exporturi, dar a reiterat ideea că “este un preţ care merită şi trebuie plătit”.

    Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

    În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Până unde mai scade inflaţia?

    Inflaţia anuală a coborât astfel în august de la 0,95%, nivel consemnat în luna anterioară, însă peste minimul de 0,66% atins în iunie. Inflaţia anuală s-a situat la 0,94% în mai, după ce în aprilie a fost înregistrat cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%.

    “Impactul semnificativ al inflaţiei mici din UE, faptul că economia continuă să evolueze sub potenţial şi creditarea firavă sunt principalele elemente care ţin inflaţia la un nivel scăzut”, notează Dumitru Dulgheru, analist BCR. Banca estimează că inflaţia s-ar putea apropia de 2% la finele anului, pe măsură ce efectul de bază statistic se epuizează şi pe măsură ce impactul din vară al noii producţii locale de legume şi fructe se diminuează, deşi acest din urmă factor ar putea fi nesemnificativ dacă Rusia menţine decizia de embargou la importul de alimente din UE.

    De asemenea, “în condiţiile apropierii campaniei electorale prezidenţiale, guvernul a decis să amâne majorarea cu 3% a tarifelor la gaze, programată pentru octombrie”, arată Dulgheru, ceea ce contribuie la diminuarea riscurilor referitoare la o creştere a inflaţiei. În aceste condiţii, consideră analistul BCR, este posibilă o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, până la la 3% pe an, la finele lunii septembrie.

  • Ministrul pentru Energie: Gazprom a redus cu 5% exporturile de gaze în România, fără o informare oficială

    “Fluxurile de gaze naturale prognnozate a fi livrate din Rusia către România s-au redus vineri cu 5% faţă de ceea ce era planificat. Este vorba de cantităţi mici. Nu am fost informaţi oficial în legătură cu motivul acestei reduceri”, a afirmat Nicolescu.

    El a adăugat că a convocat o şedinţă de analiză la ora 16:00 cu transportatorul de gaze Transgaz şi cu producătorii de gaze OMV Petrom şi Romgaz Mediaş.

    Potrivit ministrului, producţia de gaze zilnică a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de 0,5 milioane metri cubi.

    “Am cerut Transgaz să solicite explicaţii de la Gazprom”, a mai spus Nicolescu.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

     

     

  • Andrian Candu: Republica Moldova va primi gaz rusesc din România, dacă Ucraina va bloca tranzitul

    După ce gazoductul Iaşi-Ungheni va fi dat în exploatare, Moscova şi Bucureştiul ar putea ajunge la un acord privind livrarea de gaze ruseşti din România, a declarat Candu.

    “Acest fapt va consolida securitatea noastră energetică, dacă tranzitul de gaze prin Ucraina va fi oprit”, a adăugat el, menţionând că acest subiect a fost discutat săptămâna trecută la Chişinău, în timpul vizitei vicepreşedintelui Consiliului de Administraţie al Gazprom, Valeri Golubev.

    Potrivit Itar-Tass, Candu a subliniat că proiectul privind conectarea sistemului de transport de gaze al Republicii Moldova la reţeaua europeană prin România nu este îndreptat împotriva Gazprom, ci are scopul de a diversifica sursele de energie ale Chişinăului.

    Ministerul moldovean al Economiei a anunţat recent că Uniunea Europeană (UE) a alocat suma suplimentară de zece milioane de euro pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni cu segmentul Ungheni-Chişinău, cu scopul asigurării unei alternative de aprovizionare cu gaze naturale a capitalei, cel mai mare consumator din ţară.

    Ministerului moldovean a adăugat că această plată suplimentară va fi efectuată în 2015.

    Premierii român Victor Ponta şi moldovean Iurie Leancă au inaugurat pe 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, gazoductul Iaşi-Ungheni, care va permite fostei republici sovietice să-şi reducă dependenţa faţă de livrăriile de gaze naturale ruseşti.

    Cu o lungime de 43 de kilometri, conducta, care asigură legătura între oraşul românesc Iaşi (nord-est) şi cel moldovean Ungheni (nord-vest), are o capacitate de 1,5 până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an. Potrivit autorităţilor române, conducta va livra iniţial 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe an.

    Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria, în care se află concentrată cea mai mare parte a industriei moldoveneşti, consumă la rândul ei aproximativ un miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

  • Nicolescu nu exclude o criză a gazelor în această iarnă: România este pregătită şi nu va fi afectată

    “Nu exclud să apară o criză a gazelor. Nu trebuie să ne surprindă, noi suntem pregătiţi. Avem mai multe scenarii pentru la iarnă în privinţa asigurării alimentării cu gaze, dar în niciunul dintre aceste scenarii populaţia României nu va fi afectată”, a declarat Nicolescu, prezent la inaugurarea investiţiei Romgaz în extinderea depozitului de înmagazinare a gazelor naturale de la Urziceni, judeţul Ialomiţa.

    El spune că această investiţie este foarte importantă pentru România, mai ales în contextul situaţiei din Est.

    “Creşte capacitatea de stocare cu 100 milioane metri cubi şi cea de extacţie în perioada iernii cu 2,4 milioane metri cubi. Pentru la iarnă vom stoca 2,5 miliarde metri cubi, faţă de cât a stabilit ANRE, adica 1,7 miliarde metri cubi. Suntem pregătiţi pentru orice situaţie, care nu exclud să apară ca urmare a situaţiei din Est”, a explicat Nicolescu.

    Totodată, el a precizat că posibilitatea României de a-şi ajuta vecinii este limitată.

    “Planul nostru este să înmagazinăm cât mai multe gaze. Avem rezerve importante de păcură, iar dacă va fi nevoie vom trece termocentralele de pe gaze pe păcură”, a explicat ministrul.

    România produce anual, în special prin OMV Petrom şi Romgaz Mediaş, aproximativ 11 miliarde metri cubi de gaze, şi importă anual din Federaţia Rusă alte 2,5-3 miliarde metri cubi de gaze.

    Uniunea Europeană ar putea interzice exporturile de gaze şi să limiteze consumul industrial, pentru protejarea aprovizionării cu energie a utilizatorilor casnici în această iarnă, în eventualitatea în care Rusia ar opri livrările de gaze din cauza crizei din Ucraina, potrivit unei surse comunitare.

    Rusia este cel mai mare furnizor de petrol, gaze şi cărbune al Europei, iar infrastructura de conducte din Ucraina ar putea fi folosită ca armă politică, aşa cum s-a mai întâmplat, având în vedere că autorităţile europene şi cele de la Moscova se contrazic din cauza acţiunilor militare ruseşti pe teriotoriul ucrainean.

  • Departamentul pentru Energie cere CE să amâne cu doi ani şi jumătate liberalizarea preţului gazelor pentru populaţie

    Calendarului de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

    În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.

    “În următoarele două săptămâni voi face trei vizite la Bruxelles pentru a discuta acest subiect. Semnalele de la CE sunt încurajatoare”, a declarat luni agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

    Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.

    Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.

    Nicolescu declara în urmă cu o săptămână pentru MEDIAFAX că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte liminarea acestei prevedere.

    Departamentul pentru Energi a lansat o dezbatere publică pe tema preţului gazelor destinate populaţiei şi aşteaptă opinii până în 15 septembrie.

    Comunicatul precizează că, în prezent, aplicarea calendarului vine în contradicţie cu tendinţa de scădere a preţului gazelor naturale constatată la nivel regional, coroborată cu stagnarea câştigurilor salariale nominale medii nete ale populaţiei.

    În perioada decembrie 2012 – iunie 2014 câştigul salarial mediu net lunar, exprimat în termeni nominali, a scăzut cu 0,59%, în timp ce, în acelaşi interval, preţul gazelor livrate populaţiei a crescut cu 15,82%.

    Totodată, preţul gazelor produse intern a crescut în perioada analizată cu 16,63%.

    Comunicatul Departamentului pentru Energie arată că, dacă nu va fi modificat calendarul de liberalizare pentru populaţie, preţul gazelor destinate consumului populaţiei va creşte cu 40,11% în perioada octombrie 2014 – iulie 2016.

    De asemenea, în ultimii aproape doi ani, tarifele pentru transportul, înmagazinarea şi distribuţia gazelor au crescut cu 103,75%, 54,79%, respectiv cu 35,43%. Aceste tarife sunt aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Totodată, Nicolescu afirma în luna mai că procesul de convergenţă a preţurilor gazelor naturale pentru industrie a fost realizat şi nu mai este necesar să fie majorate preţurile, aşa cum erau angajamentele faţă de FMI şi CE.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

     

  • Departamentul pentru Energie cere CE să amâne cu doi ani şi jumătate liberalizarea preţului gazelor pentru populaţie

    Calendarului de liberalizare a preţului gazelor, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

    În cazul în care CE va fi de acord cu propunerea Departamentului pentru Energie, liberalizarea va fi operată până la 1 iulie 2021.

    “În următoarele două săptămâni voi face trei vizite la Bruxelles pentru a discuta acest subiect. Semnalele de la CE sunt încurajatoare”, a declarat luni agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    Calendarul de liberalizare presupune mai multe creşteri trimestriale ale preţului gazelor din producţia internă.

    Departamentul pentru Energie arată, într-un comunicat, că, din cauza unor neînţelegeri cu DG Întreprinderi, structură din cadrul CE, în privinţa dreptului consumatorilor casnici de a primi cu prioritate doar gaze din producţia internă, mai ieftine faţă de cele importate din Rusia, aplicarea calendarului agreat în 2012 de Guvern este momentan suspendată.

    Astfel, prin suspendarea calendarului de liberalizare, creşterea de preţ programată pentru 1 octombrie este anulată.

    Nicolescu declara în urmă cu o săptămână pentru MEDIAFAX că legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie, dar DG Întreprinderi din cadrul CE doreşte liminarea acestei prevedere.

    Departamentul pentru Energi a lansat o dezbatere publică pe tema preţului gazelor destinate populaţiei şi aşteaptă opinii până în 15 septembrie.

    Comunicatul precizează că, în prezent, aplicarea calendarului vine în contradicţie cu tendinţa de scădere a preţului gazelor naturale constatată la nivel regional, coroborată cu stagnarea câştigurilor salariale nominale medii nete ale populaţiei.

    În perioada decembrie 2012 – iunie 2014 câştigul salarial mediu net lunar, exprimat în termeni nominali, a scăzut cu 0,59%, în timp ce, în acelaşi interval, preţul gazelor livrate populaţiei a crescut cu 15,82%.

    Totodată, preţul gazelor produse intern a crescut în perioada analizată cu 16,63%.

    Comunicatul Departamentului pentru Energie arată că, dacă nu va fi modificat calendarul de liberalizare pentru populaţie, preţul gazelor destinate consumului populaţiei va creşte cu 40,11% în perioada octombrie 2014 – iulie 2016.

    De asemenea, în ultimii aproape doi ani, tarifele pentru transportul, înmagazinarea şi distribuţia gazelor au crescut cu 103,75%, 54,79%, respectiv cu 35,43%. Aceste tarife sunt aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Totodată, Nicolescu afirma în luna mai că procesul de convergenţă a preţurilor gazelor naturale pentru industrie a fost realizat şi nu mai este necesar să fie majorate preţurile, aşa cum erau angajamentele faţă de FMI şi CE.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

     

  • Cum a ajuns oficial Ucraina în pragul destrămării teritoriale

    Dacă înainte şi imediat după alegerile prezidenţiale din mai din Ucraina, efortul diplomaţiei ruse urmărea să-i convingă pe liderii noii puteri de la Kiev că soluţia cea mai bună este federalizarea ţării, iar în presa rusească separatiştii rusofoni din est erau denumiţi “federalişti”, situaţia s-a schimbat pe măsură ce noul regim de la Kiev a refuzat negocierile cu separatiştii şi a continuat acţiunile militare în Doneţk şi Luhansk, iar de partea cealaltă, separatiştii n-au renunţat la ideea de a-şi impune prin forţă controlul total asupra regiunilor respective. În presa rusească, separatiştii au început să fie numiţi “forţe de autoapărare”, iar liderii lor au ieşit cu interviuri unde au afirmat că nu doresc autonomie, ci separare teritorială, cu crearea unui stat nou – faimoasa “Novorossia” la care în ultimele zile s-a referit pasager şi liderul de la Kremlin.

    În ultima săptămână, diplomaţia nemţească a părut că începe să producă surprize. Cancelarul german Angela Merkel a vizitat Kievul şi i-a spus preşedintelui Petro Poroşenko că Ucraina este liberă să se integreze în Uniunea Eurasiatică, a subliniat că Germania vrea să aibă relaţii bune cu Rusia şi a vorbit despre premisele unei detensionări a conflictului ruso-ucrainean, bazată inclusiv pe acceptul Kievului de a lua anumite măsuri de “descentralizare” a puterii în beneficiul etnicilor ruşi. Evenimentul urma semnării de către firma germană RWE a contractului de vânzare a unei subsidiare de petrol şi gaze, Dea, către compania rusească LetterOne, într-o tranzacţie în valoare de 5,1 mld. euro.

    A venit apoi reuniunea Belarus-Kazahstan-Rusia-Ucraina de la Minsk, la care au participat oficiali de la Bruxelles în frunte cu şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. Poroşenko s-a întâlnit în premieră cu liderul rus Vladimir Putin, după care a promis o “foaie de parcurs” către o încetare bilaterală a focului de către Kiev şi separatişti. La rândul lui, Putin a afişat o atitudine conciliantă şi a declarat că au fost încheiate “unele acorduri” cu liderul ucrainean. Ulterior, preşedintele Poroşenko a anunţat şi că negocierile UE-Rusia-Ucraina pe tema plăţii gazelor ruseşti de către Kiev ar urma să se reia, după ce au eşuat în iunie, şi că a convenit cu Angela Merkel să-şi coordoneze demersurile la Consiliul European din 30 august.

    După numai o zi însă, situaţia s-a deteriorat radical, odată cu extinderea bruscă a luptelor pe un nou front la sud de Doneţk. Un lider al separatiştilor a recunoscut, în premieră, la o televiziune rusă de stat că între 3.000 şi 4.000 de voluntari din Rusia, mulţi dintre ei rezervişti sau militari activi aflaţi în concediu, luptă deja de mult de partea lor, în virtutea frăţiei slave exprimate ca în anii ’90 în conflictul din fosta Iugoslavie. Acelaşi lider a afirmat, iarăşi în premieră, că scopul separatiştilor nu este federalizarea, ci desprinderea de Ucraina a teritoriilor cu populaţie rusofonă semnificativă.

    Ambasadorul SUA la Kiev a acuzat imediat Rusia că a trimis în Ucraina trupe militare regulate şi sisteme antiaeriene noi ca să combată armata guvernamentală, Departamentul de Stat al SUA a vorbit despre o “contraofensivă condusă de Rusia”, preşedintele Poroşenko despre o “invazie”, iar premierul ucrainean în exerciţiu Arseni Iaţeniuk a cerut convocarea Consiliului de Securitate al ONU, a cerut ajutorul militar al UE, a cerut îngheţarea tuturor activelor ruseşti de către SUA, UE şi G7 şi a dat ca sigură intenţia Moscovei de a întrerupe la iarnă livrările de gaze către Europa.

    Toate acestea au loc cu câteva zile înainte de reuniunea NATO din Ţara Galilor din 4 septembrie, de la care Polonia, ţările baltice şi România aşteaptă unda verde pentru instituirea unei prezenţe militare permanente a organizaţiei pe teritoriile lor, spre a contracara ameninţarea rusească. Marea Britanie susţine ideea, pe care Germania, Franţa, Italia şi Spania au dezavuat-o.

    Deocamdată, Europa a amânat o reacţie la problema ucraineană: la Consiliul European de sâmbătă de la Bruxelles, liderii UE au dat un termen de o săptămână Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmând să adopte noi sancţiuni pe linia celor adoptate până acum (vizând sectorul energetic, bancar şi de apărare). Soluţia înarmării Ucrainei de către statele UE, susţinută de preşedintele Traian Băsescu sau de preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, a fost însă respinsă de cancelarul Angela Merkel, care a explicat că furnizarea de armament european către Kiev ar crea impresia falsă că există o soluţie militară la conflictul din estul Ucrainei.