BusinessMagazin

Tag: DNA

  • Sorin Blejnar, audiat la DNA în dosarul în care sunt cercetaţi şi soţii Nemeş: “M-am transformat din învinuit în suspect, dar sunt nevinovat”

    UPDATE 17:36 – Blejnar: M-am transformat din învinuit în suspect, dar sunt nevinovat

    Fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, a declarat luni, la ieşirea de la DNA după audierea în dosarul de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro, că anchetatorii i-au modificat încadrarea juridică a faptelor, prin prisma noilor coduri, iar le-a arătat acestora că este nevinovat.

    Blejnar a spus că faptele au fost reîncadrate la infracţiuni aflate în noul Cod penal, dar că acuzaţiile sunt aceleaşi.

    El a adăugat că s-a modificat şi calitatea sa în dosar, din învinuit în suspect, aşa cum prevede noul Cod de procedură penală, şi că a dat o declaraţie, menţionând că este nevinovat.

    Fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a stat în sediul central al DNA aproximativ o oră.

    Sorin Blejnar a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 14.00 şi nu a dorit să facă declaraţii privind prezenţa sa în faţa procurorilor.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii îi vor aduce la cunoştinţă lui Sorin Blejnar o schimbare de încadrare juridică, respectiv că fapta pentru care a fost acuzat va fi reîncadrată în baza prevederilor din noul Cod penal.

    Sorin Blejnar este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarul de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro, alături de fostul său şef de cabinet, Codruţ Marta, fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa Dan Secăreanu, de soţii Radu şi Diana Nemeş şi de mai mulţi administratori de firme.

    Blejnar este acuzat de procurorii DNA că ar fi sprijinit, din mai 2011 până în iulie 2012, un grup infracţional care ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantităţi de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

    Radu Nemeş, considerat de procurori coordonatorul grupului infracţional organizat, şi Diana Nemeş, administrator la SC Excella Real Grup SRL, sunt acuzaţi de complicitate la evaziune fiscală.

    Diana Nemeş a fost extrădată din SUA în 7 mai, iar soţul acesteia a fost adus în ţară în 15 mai. Instanţa a confirmat, în zilele în care au fost aduşi, mandatele de arestare preventivă emise pe numele lor în iulie 2012.

    Soţii Nemeş au fost aduşi în ţară după ce Curtea Districtuală Washington a dispus extrădarea lor. Anterior, aceştia au fost arestaţi de autorităţile judiciare din SUA, în baza cererii de extrădare transmisă, prin intermediul Biroului Interpol din cadrul Poliţiei Române, în localitatea Yelm, statul american Washington.

    Pe numele soţilor Nemeş a fost emis, în 11 iulie 2012, un mandat de arestare preventivă în lipsă. Tot atunci a fost emis mandat de arestare preventivă în lipsă şi pentru Codruţ Marta, acuzat de complicitate la evaziune fiscală şi constituire a unui grup infracţional organizat, acesta fiind dispărut din 25 mai 2012 şi dat în urmărire internaţională din 30 mai.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arăta, în referatul prin care a cerut arestarea mai multor persoane în acest dosar, că Marta a plecat din ţară în mai 2011, dar că până în aprilie 2012 a ţinut constant legătura cu omului de afaceri Radu Nemeş, cu Sorin Blejnar şi ANAF.

    Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, Radu Nemeş, Diana Nemeş, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist care a vizat sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

    Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor, în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

    În referat, anchetatorii anticorupţie arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori “palierul de protecţie”.

    Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai şi dat în urmărire internaţională din 30 mai) şi Viorel Comăniţă.

    Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

    Procurorii anticorupţie arată, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta ar fi promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş.

    Soţii Nemeş sunt în atenţia anchetatorilor şi în SUA. O investigaţie condusă de FBI este în curs asupra unor presupuse operaţiuni de spălare de bani de către soţii Nemeş şi alte persoane care ar opera în Washington, dar până în prezent ei nu au fost acuzaţi de comiterea vreunei infracţiuni în Statele Unite, potrivit site-ului Seattleepi.com.

    Sursa citată a precizat că Divizia FBI din Seattle a început să investigheze familia Nemeş, împreună cu autorităţi române, încă din 2012, după ce s-a descoperit că aceştia trăiau la Yelm.

    Investigatorii susţin că familia Nemeş ar fi spălat banii obţinuţi din evaziune fiscală prin bănci din Dubai şi Statele Unite, înainte să fugă din România. Ei ar fi creat, anterior, o serie de firme în Washington, aparent cu scopul de a le folosi pentru spălarea banilor.

  • Omul de afaceri Iosif Armaş, audiat la DNA în dosarul celor patru judecători acuzaţi de mită

     Armaş a intrat în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 13.45, însoţit de o persoană care este, cel mai probabil, avocatul său.

    Numele omului de afaceri apare în documentele anchetatorilor în legătură cu involvenţa unei firme a sa.

    În documente obţinute de MEDIAFAX, procurorii anticorupţie relatează în detaliu modul în care judecătorul sindic Mircea Moldovan de la Tribunal Bucureşti selecta lichidatorii judiciari în cazul dosarelor în care dispunea deschiderea procedurii insolvenţei.

    Astfel, arată anchetatorii DNA, cu privire la dosarul nr. 43077/3/2007, având ca obiect procedura de insolvenţă a SC Argirom International SA, controlată de Iosif Armaş, la 18 ianuarie 2013, Monica Angela Borza i-a spus magistratului Moldovan că Armaş a desfăşurat o serie de acţiuni contrare Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Blejnar, audiat la DNA în dosarul în care sunt cercetaţi şi soţii Nemeş

     Sorin Blejnar a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 14.00 şi nu a dorit să facă declaraţii privind prezenţa sa în faţa procurorilor.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii îi vor aduce la cunoştinţă lui Sorin Blejnar o schimbare de încadrare juridică, respectiv că fapta pentru care a fost acuzat va fi reîncadrată în baza prevederilor din noul Cod penal.

    Sorin Blejnar este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarul de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro, alături de fostul său şef de cabinet, Codruţ Marta, fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa Dan Secăreanu, de soţii Radu şi Diana Nemeş şi de mai mulţi administratori de firme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajele lui Biden pentru România şi o reacţie rusească

    Biden a vorbit despre sprijinul ferm al NATO pentru România în perspectiva agresiunii din Crimeea, despre aprecierea SUA pentru eforturile României de a proteja statul de drept şi a dat vestea că SUA vor aplica sancţiuni mai ferme Rusiei dacă aceasta subminează alegerile de la 25 mai din Ucraina. Cel mai detaliat mesaj a fost însă cel legat de statul de drept, cu sfatul către guvernanţi de a consolida instituţiile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii ca premisă a prosperităţii societăţii şi de a combate corupţia, oferind drept contraexemplu Ucraina lui Ianukovici, unde corupţia a subminat economia, independenţa şi suveranitatea ţării.

    Deocamdată, cât priveşte mesajul despre combaterea corupţiei, campania electorală a dat prilejul procurorilor să facă o pauză de la dosarele politicienilor, special spre a nu influenţa opinia publică ori a expune instituţiile justiţiei la acuzaţii de politizare – cel puţin aşa a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce în ultima vreme s-a cam terminat cu arestările sau cererile de arestare a unor politicieni (ultimul caz este Florin Popescu de la PMP, în cazul căruia însă cererea DNA de arestare preventivă a eşuat din cauza opoziţiei solidare a parlamentarilor).

    Aşa se face că peisajul s-a schimbat considerabil, iar în vizorul justiţiei au intrat brusc alte categorii decât politicienii: medicii care au prescris reţete false sau au făcut operaţii estetice contra şpagă ori judecătorii de la TMB acuzaţi că au luat mită. Singurul rămas să combată pe frontul politic este, bineînţeles, Corpul de Control al Guvernului, care a reclamat nereguli la Autoritatea pentru Turism şi la consiliile locale implicate în programul “Schi pentru România” în 2009-2013.

    Coincidentă cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Joe Biden a fost ştirea că SUA au testat cu succes elemente ale sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de tip terestru, care va fi folosit în proiectul denumit de Pentagon “Abordare adaptivă etapizată”, ce prevede instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, la Deveselu, până în 2015 şi în Polonia până în 2018. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat că vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, spre a asigura securitatea membrilor est-europeni ai NATO.

    De asemenea, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, va începe miercuri un turneu de 12 zile, urmând să se deplaseze în Singapore, Belgia, România şi Franţa. În România, Hagel va vizita o navă americană, crucişătorul USS Vella Gulf, aflat în prezent în Marea Neagră.

    Agenţia rusească RIA Novosti a publicat un comentariu sarcastic la adresa vizitei în România a vicepreşedintelui american, susţinând că Joe Biden “a presat implicit România să cumpere avioane F16, reamintindu-le oficialilor români că sunt în proces de constituire a unei flote de F16”, şi că o presiune similară au exercitat SUA şi asupra Bulgariei. Comentatorul agenţiei scrie despre România numind-o “satrapia americană” şi apreciind că “dacă acum are unul dintre cele mai mari contingente militare rămase în Afganistan, de 1.000 de militari, Bucureştiul va continua să furnizeze însă NATO carne de tun în Asia de Sud inclusiv după retragerea oficială a trupelor, la finele acestui an”.

  • Omul de afaceri Dan Adamescu este audiat la DNA, în dosarul judecătorilor arestaţi pentru corupţie

     Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat, într-un comunicat de presă, că miercuri au fost făcute percheziţii la nouă sedii ale unor societăţi comerciale, precum şi la domiciliul unei persoane fizice, toate situate în Bucureşti, în dosarul în care au fost arestaţi patru judecători de la Tribunalul Bucureşti.

    DNA a precizat că în această cauză se efectuează urmărirea penală şi faţă de alte persoane, pe lângă cei patru judecători.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că percheziţiile au fost făcute la locuinţa omului de afaceri Dan Adamescu şi la firmele deţinute de acesta, existând suspiciunea că acesta ar fi dat mită judecătorilor suspectaţi de corupţie de la Tribunalul Bucureşti, pentru a obţine soluţii favorabile în dosare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihail Vlasov este audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie

     Mihail Vlasov a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 11.45 şi nu a dorit să facă declaraţii.

    Potrivit unor surse judiciare, Mihail Vlasov, aflat în arest la domiciliu, a fost citat de anchetatori să vină la DNA pentru a da declaraţii în dosarul în care Vanda Vlasov este urmărită penală pentru instigare la fals intelectual.

    Vanda Vlasov a fost miercuri la DNA, procurorii aducându-i la cunotşinţă că a fost începută urmărirea penală pe numele ei, pentru că a pus două angajate ale Curţii de Arbitraj Internaţional să îi dea adeverinţe, care nu au fost avizate şi de conducerea instituţiei, documente care au fost folosite de Mihail Vlasov în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Camera discută marţi arestarea deputatului Florin Popescu. Curentul general este de respingere a cererilor DNA

     Surse parlamentare au declarat pentru MEDIAFAX că valul de anchete ale DNA având drept ţintă senatori şi deputaţi din mai multe partide a determinat o solidarizare a parlamentarilor în a refuza cererile de aprobare a percheziţionării, reţinerii sau arestării colegilor lor. De altfel, chiar în cazul lui Popescu, solicitarea DNA a plecat cu aviz negativ din Comisia juridică.

    Orice astfel de solicitare se face în baza articolului 72 din Constituţie, conform căruia “deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”. Conform aceluiaşi articol, urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa de judecată aparţinând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Candidatul dreptei la preşedinţie? Procedăm prin eliminare

    CSCI, institut de sondaje apropiat puterii, a estimat imediat că Victor Ponta ar avea 40% intenţie de vot, urmat de M. R. Ungureanu (14%), Crin Antonescu (12%) şi Elena Udrea (9%) şi că Antonescu ar pierde alegerile indiferent cine ar fi contracandidatul său în turul al doilea, iar preşedintele Traian Băsescu s-a lansat din nou la televiziune într-o campanie deschisă în favoarea PMP şi a potenţialului candidat la prezidenţiale al partidului său de suflet, afirmând că dacă poate să creadă în cineva, acestea sunt persoanele pe care le cunoaşte cel mai bine – Emil Boc şi Elena Udrea.

    Preşedintele nu s-a oprit aici, ci s-a expus conştient criticilor din partea USD, dar şi a propriilor săi fani, atunci când a comentat laudativ săritura cu paraşuta executate de Elena Udrea pentru lansarea tricourilor electorale ale PMP şi când s-a pozat pe plajă împreună cu Udrea şi cu alţi membri ai partidului, îmbrăcat în tricou cu inscripţia “Vote PMP”. Şeful statului ştie însă că nu-l mai aşteaptă acum din partea USD nicio suspendare dacă susţine deschis un partid ori un candidat şi atunci profită la maximum de puţinul timp până la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale spre a încerca să ralieze cât mai mult suport politic şi popular în jurul Elenei Udrea, după ce a văzut că nici PDL-Blaga (cu Cătălin Predoiu), nici FC (cu Mihai-Răzvan Ungureanu), nici PNL (cu Klaus Iohannis sau chiar cu Crin Antonescu) nu dau semne că ar avea capacitatea de a construi o opoziţie suficient de credibilă electoral a “dreptei unite” faţă de USD în general şi faţă de prezidenţiabilul Victor Ponta în particular, iar Emil Boc nici măcar n-a plecat din PDL. Ca atare, importantă în apariţia televizată a preşedintelui a fost eliminarea în premieră a ipotezei Antonescu ca potenţial candidat al dreptei, în numele criteriului considerat acum de Băsescu decisiv pentru calitatea de prezidenţiabil: capacitatea de a se opune nu numai lăcomiei baronilor (cum spusese cu două săptămâni în urmă), ci şi dorinţei “mogulilor” sau a aceloraşi baroni de a decapita DNA şi de a numi la conducerea ei un procuror “prietenos”.

    Tema DNA a fost propulsată în prim-plan de scandalul legat de anchetarea la DNA pentru corupţie a judecătorului Stan Mustaţă de la Curtea de Apel, unul dintre cei ce judecă dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care este implicat Dan Voiculescu, fondatorul PC. Voiculescu a cerut Parchetului să facă o anchetă la DNA, ca să vadă dacă nu cumva judecătorul a fost şantajat. Cum ostilitatea liderilor PNL şi PC faţă de instituţiile “justiţiei băsiste” în frunte cu DNA este binecunoscută, ba chiar a dus la conflicte între PNL şi PSD de-a lungul guvernării USL pe motiv că Ponta nu taie ghearele DNA, această temă de campanie vine ca o mănuşă atât pentru preşedintele Băsescu, cât şi pentru viitorul candidat la prezidenţiale al PMP.

  • Judecătorul Stan Mustaţă şi grefiera Mariana Curea au fost arestaţi

     Decizia nu este definitivă şi a fost deja contestată la instanţa supremă.

    Cei doi au fost reţinuţi marţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    DNA a precizat că în acest dosar sunt urmăriţi penal şi Ion Boraciu şi Florian Alexandru, prin intermediul cărora Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora.

    Potrivit anchetatorilor, în 2013, Mustaţă, Boraciu şi Alexandru au constituit un grup infracţional organizat, sprijinit de Curea, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, urmărind obţinerea de beneficii materiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florin Popescu: Procurorii m-au anunţat că pun sechestru pe casa mea şi pe cea a părinţilor mei

     Florin Popescu a fost citată să se prezinte marţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în dosarul în care este acuzat că a cerut administratorului unei firme aproximativ 70 de tone de pui, în valoare de peste 400.000 lei, pentru a le da cetăţenilor în campania electorală din iunie 2012.

    La ieşirea din sediul DNA, Florin Popescu a spus că anchetatorii l-au chemat pentru a-i aduce la cunoştinţă faptul că s-a instituit sechestru asigurător pe locuinţa lui dar şi pe cea a părinţilor săi.

    Popescu a mai spus că urmează să dea o declaraţie în acest caz, arătând că este la dispoziţia anchetatorilor şi că se va prezenta ori de câte ori va fi chemat.

    DNA a cerut avizul Camerei Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Florin Popescu, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro