BusinessMagazin

Tag: credite

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar zeci de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3.650.900
    populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie în anul şcolar/universitar 2013-2014 (elevi şi studenţi înscrişi), din care majoritatea în învăţământul primar şi gimnazial (47,7%) şi ponderi semnificative în învăţământul liceal (21,3%) şi superior (11,9%)

    41,8%
    ponderea companiilor active în 2013 care aveau activitate în servicii, în timp ce numărul cel mai mare de salariaţi a fost consemnat în industrie (35,5% din total)

    214 mld. lei
    creditele pentru populaţie şi companii existente la finele lunii octombrie, cu 3% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, dar ritmul reducerii s-a diminuat faţă de septembrie, când stocul de credite indica o scădere cu 5%

    3,9%
    creşterea economică a SUA în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în urma revizuirii datelor anterioare care arătau o creştere cu 3,5%

    7,8 mld. euro
    excedentul de cont curent al UE în T3, după un excedent de 21,2 mld. euro în T2; în comerţul cu servicii, UE a avut un excedent de 47 mld. euro, dar în comerţul cu mărfuri a avut un deficit de 22,2 mld. euro


     

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Provident va verifica situaţia clienţilor la Biroul de Credit, din 2015

    “Vrem să începem colaborarea cu Biroul de Credit, deocamdată testăm sistemul, sperăm ca la începutul anului viitor să facem primele interogări, acest sistem completând sistemul nostru de scoring al clienţilor, cu care vom continua”, a declarat luni, într-o conferinţă, managerul de comunicare al companiei de credite de consum, Vlad Şandru.

    El a arătat că agenţii Provident se vor ocupa în continuare de evaluarea personalizată a clienţilor, însă parteneriatul cu Biroul de Credit va oferi posibilitatea de a evita situaţiile de supraîndatorare a clienţilor, care le-ar putea afecta istoricul de creditare.

    Compania, deţinută de grupul britanic International Personal Finance (IPF), are un portofoliu de circa 300.000 clienţi activi, 4.200 de agenţi independenţi şi 850 de angajaţi.

    Provident îşi menţine obiectivul de a ajunge la 500.000 clienţi activi într-o perioadă de 3-4 ani, când se va baza pe 5.000 de agenţi şi 1.000 de angajaţi.

    Compania acordă credite cu valori între 500 de lei şi 5.000 de lei, cu o scadenţă minimă de 40 de săptămâni, iar cea maximă poate ajunge la 78 de săptămâni, valoarea medie a unui împrumut accesat fiind de 1.500 de lei.

    Clienţii care au atras minim două împrumuturi vor beneficia de reduceri graduale ale costurilor la creditele următoare, de până la 30%, cu condiţia să-şi fi plătit ratele la timp cel puţin 50 de săptămâni consecutiv. Reducerea se aplică la comisionul de administrare şi la dobânda fixă totală a creditului.

    Provident Financial a acordat în primul semestru împrumuturi în valoare de 68,4 milioane euro în România şi Bulgaria, în creştere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În Bulgaria, compania s-a extins rapid şi se aşteaptă să ajungă la o acoperire naţională până la sfârşitul anului viitor. Valoarea împrumuturilor acordate bulgarilor este cu circa 15% mai mică, pe fondul veniturilor mai reduse, însă clienţii au costuri şi perioade de creditare similiare celor din România.

    “Diferenţa faţă de România este că în Bulgaria avem mai mulţi competitori direcţi, sunt mai multe companii care oferă aceleaşi tipuri de produse ca noi”, a spus Şandru.

    El a arătat că grupul britanic se extinde pe o nouă piaţă, în Spania, unde primele operaţiuni sunt programate pentru începutul anului următor, aceasta urmând deschiderilor din Bulgaria şi Lituania.

    În cei opt ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 230 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 30 de milioane de euro.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României.

  • FNGCIMM: Plafonul suplimentar pentru “Prima Casă” asigură fonduri pentru încă 5.000 de credite

    “În această perioadă, Programul «Prima Casă» a cunoscut o creştere peste aşteptări a numărului de solicitări, mai multe bănci partenere raportând epuizarea plafonului alocat, chiar şi în urma suplimentării acordate în luna septembrie a acestui an, cu 500 milioane lei”, se arată într-un comunicat al FNGCIMM.

    Guvernul a aprobat marţi suplimentarea cu 400,5 milioane de lei a plafonului disponibil pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, până la 31 decembrie.

    FNGCIMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii, contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În acest an, numărul de garanţii acordate în cadrul programului a fost de aproximativ 20.500, cu un număr de finanţări accesate în valoare de circa 736 milioane euro.

    În topul pe judeţe în funcţie de numărul de solicitări primite se găsesc Municipiul Bucureşti cu 23,5% din total, Ilfov cu 13,6%, Cluj cu 7,1 %, Timiş cu 5,5 % şi, apoi, Constanţa, Braşov, Sibiu şi Iaşi cu procente de 3-5%.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2,712 mld. euro
    investiţiile străine directe în 2013, ridicând soldul total al ISD la finele anului la 59,958 mld. euro, din care 40,7 mld. euro aport la capitalurile proprii, inclusiv profit reinvestit (67,8%) şi 19,2 mld. euro credit net de la investitorii străini (32,2%)

    240,84 mld. lei
    datoria publică la 31 dec. 2012, cu 46,4 mld. lei mai mare decât la 1 ian. 2010, ceea ce înseamnă o creştere a datoriei pe cap de locuitor de la 2.117 euro la 2.974 euro, conform Curţii de Conturi

    3.618
    numărul de autorizaţii de construire eliberate în august pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 5% faţă de iulie 2014 şi cu 5,6% faţă de luna august 2013

    40,5%
    creşterea estimată în 2020 faţă de 2010 a consumului naţional final de energie primară, de la 22,7 la 31,9 mil. tone echivalent petrol, conform Planului naţional de acţiune pentru eficienţă energetică

    2.023,7 mld. euro
    datoria publică a Franţei la finele T2, depăşind pentru prima oară în istoria ţării pragul de 2.000 mld. euro şi reprezentând 95,1% din PIB, cu 1,1% peste nivelul de la sfârşitul T1

    10,1%
    rata şomajului în UE în luna august, cel mai mic nivel din februarie 2012 până acum şi în scădere de la 10,2% în iulie, respectiv de la 10,8% în august 2013
     

  • La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

    Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

    Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

    Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni – declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

    Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.

  • La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

    Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

    Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

    Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni – declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

    Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.

  • Patriarhia, despre Casele de Ajutor Reciproc bisericesc: Sunt instituţii non-bancare şi non-profit. Nu sunt bănci înfiinţate de Biserică cu scopul câştigului financiar

    Patriarhia a făcut acestă precizare după ce în presă au apărut, în ultimele zile, ştiri şi articole despre Casele de Ajutor Reciproc bisericesc “asimilate în mod incorect cu băncile comerciale”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Astfel, Patriarhia Română reaminteşte că, potrivit Statului pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi a propriului Regulament de organizare şi funcţionare, Casele de Ajutor Reciproc ale clerului şi salariaţilor din eparhiile Patriarhiei Române sunt instituţii financiare de tradiţie non-bancare şi non-profit în Biserica Ortodoxă Română, înfiinţate în urmă cu peste cinci decenii pentru angajaţii proprii, clerici şi mireni.

    “În prezent, acestea au statut juridic propriu, conform legislaţiei româneşti în domeniu (Legea 122/1996). Conform prevederilor statutare şi regulamentare, eparhiile nu au atribuţii în conducerea şi funcţionarea Caselor de Ajutor Reciproc bisericesc, ci doar de supraveghere a activităţii financiare a acestora”, mai precizează Patriarhia.

    Potrivit sursei citate, membrii clerici şi mireni ai unei Case de Ajutor Reciproc formează Adunarea Generală a acestei instituţii non-profit cu scop de întrajutorare, organism care alege conducerea şi ia hotărâri statutare pentru buna funcţionare a activităţii Casei de Ajutor Reciproc. Calitatea de membru se dobândeşte prin înscriere benevolă şi presupune plata lunară a unei contribuţii financiare, care oferă posibilitatea obţinerii unor împrumuturi rambursate în unul sau doi ani, mai precizează Patriarhia.

    În comunicat se mai arată că suma suplimentară prevăzută la rambursarea împrumutului este stabilită de Adunarea Generală şi are în vedere acoperirea cheltuielilor de funcţionare ale Casei de Ajutor Reciproc bisericesc (plata salariilor, impozitelor şi contribuţiilor sociale ale angajaţilor, a utilităţilor etc) şi oferirea de ajutoare financiare membrilor în cazuri de deces, boală sau la naşterea unui copil.

    În concluzie, subliniază Patriarhia, Casele de Ajutor Reciproc bisericesc sunt instituţii non-bancare şi non-profit înfiinţate cu scopul întrajutorării reciproce a membrilor clerici şi mireni, angajaţi ai unităţilor bisericeşti, aşa cum există pentru salariaţii din multe alte instituţii din România. “Ca atare, acestea nu sunt bănci înfiinţate de Biserică cu scopul câştigului financiar”, arată Patriarhia.

  • Gheţea: Dobânzile la credite sunt în scădere şi vor continua să scadă

    “Lumea are impresia că noi, bancherii, suntem foarte supăraţi când scad dobânzile. Nu suntem, pentru că atunci când scad dobânzile înseamnă că începe să crească cererea, principala pondere în veniturile noastre fiind dobânzile la credite. Trebuie să ne gândim că acest volum (de venituri – n.r.) poate fi menţinut la acest nivel sau crescut fie prin creşterea dobânzilor, ceea ce e un dezastru, fie prin creşterea volumului de creditare”, a declarat joi Gheţea într-o conferinţă de presă, preşedinte şi al CEC Bank.

    El a arătat că dobânzile se vor reduce pe toată gama de credite şi a precizat că începe “să se mişte” activitatea de vânzare-cumpărare a imobilelor, potrivit statisticilor, ceea ce indică şi o revenire a creditelor ipotecare.

    “Un element important în toată această discuţie este acel iureş care se creează în mass-media când, pe parcursul unei etape, se anunţă că se mai prelungeşte sau nu programul «Prima Casă». Toată lumea era în foarte mare îngrijorare, asta înseamnă că lumea îşi doreşte, are intenţia să îşi facă o casă”, a spus Gheţea.

    Întrebat de ce băncile nu reduc şi marjele proprii din componenţa dobânzii, preşedintele CEC a explicat că acestea exprimă nivelul riscului pe care banca şi-l asumă şi că vor scădea când va creşte competiţia din sistemul bancar.

    El a dat exemplul licitaţiilor electronice din sistemul SEAP, unde finanţarea primăriilor de către bănci se face cu marje de sub 1%, întrucât autorităţile publice locale prezintă un risc scăzut.