Anul trecut au fost realizate în Bucureşti tranzacţii de închiriere cu spaţii de birouri din Bucureşti cu o suprafaţă de 238.862 mp, în scădere cu aproape 10% comparativ cu 2011, potrivit datelor centralizate de consultanţii imobiliari în cadrul unui forum comun de cercetare şi prezentate de firma Esop Consulting. Nivelul este cu aproape 10% mai scăzut comparativ cu volumul tranzacţionat în 2011, şi anume 263.417 mp, în contextul unei reduceri accentuate a tranzacţiilor de mutare, de la 159.000 mp la ceva mai mult de 90.000 de metri pătraţi. Tranzacţiile la care consultanţii imobiliari fac referire cuprind atât mutări (90.000 mp), cât şi expansiuni (18.600 mp), preînchirieri (59.000 mp) şi renegocieri sau reînnoiri de contracte (70.500 mp).
Tag: birouri
-
Bîlteanu: Închiriem două treimi din Tower Center într-o lună
Turnul Tower Center din Piaţa Victoriei, care a stat gol din cauza litigiilor deşi construcţia a fost finalizată de mai bine de trei ani, va ajunge în următoarea lună la un grad de ocupare de 60-70%, afirmă Dragoş Bîlteanu, unul dintre coproprietarii clădirii cu 22 de etaje şi o înălţime de peste 100 de metri. Primul chiriaş anunţat este compania de stat Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, care a închiriat patru dintre etajele imobilului, iar în lunile martie-aprilie îşi va reloca biroul din Bucureşti, Potrivit datelor din piaţa imobiliară, printre potenţialii chiriaşi ai clădirii cu o suprafaţă închiriabilă de circa 22.000 mp se mai numără firma de consultanţă şi audit Ernst & Young şi Leumi Bank. “În decurs de o lună va mai rămâne doar o treime din clădire neînchiriată. Primii chiriaşi probabil se vor muta la începutul lunii aprilie”, a declarat pentru ZF Dragoş Bîlteanu, cel care controlează proiectul de birouri alături de omul de afaceri elen Ioannis Papalekas. Bîlteanu nu a oferit informaţii cu privire la numele viitorilor chiriaşi sau nivelul chiriilor solicitate. Potrivit informaţiilor din piaţa imobiliară, chiriile birourilor de clasa A din zona centrală a Capitalei pot ajunge la 16-19 euro/metrul pătrat lunar.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
-
Bucureştiul va avea printre cele mai puţine birouri goale în 2014 din Europa Centrală şi de Est
Compania estimează că în 2012 rata medie de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti este de 14,4%, urmând să se reducă la 12% în 2013 şi la 9,8% în 2014. “În pofida unei reduceri a dezvoltărilor speculative, activitatea ocupanţilor are un efect limitat asupra erodării surplusului de ofertă deoarece continuă să renunţe la spaţiul în exces. Perspectivele economice slabe vor continua să descurajeze ocupanţii, însă procentul spaţiilor vacante va începe să scadă datorită expirării unor contracte importante de închiriere în 2013”, apreciază consultanţii Cushman&Wakefield.
-
Bucureştiul va rămâne printre cele mai ieftine oraşe din Europa după costul birourilor, în 2013-2014
Astfel, într-un scenariu de bază costurile din Bucureşti ar putea să stagneze în perioada 2013-2014 la nivelul actual, cu risc de scădere de până la 2%. “În cele cinci pieţe cele mai ieftine din Europa – Budapesta, Talin, Vilnius, Riga şi Bucureşti, chiriile spaţiilor de birouri ar putea scădea într-o proporţie similară sau chiar mai mică decât media euopeană. Pe aceste pieţe însă chiriile sunt deja la niveluri reduse şi nu ne aşteptăm să vedem o revenire puternică, nici măcar într-un scenariu de bază. Prin contrast, în pieţele scumpe riscul de scădere a chiriilor este mult mai mare”, se arată în studiu. Topul celor mai scumpe pieţe după costul de ocupare a birourilor pe un post de lucru este format din Oslo, Paris, Zurich, Geneva şi Londra.
-
Bucureştiul, printre cele mai ieftine oraşe din Europa după costul de ocupare a birourilor
“În cele cinci pieţe cele mai ieftine din Europa – Budapesta, Talin, Vilnius, Riga şi Bucureşti, chiriile spaţiilor de birouri ar putea scădea într-o proporţie similară sau chiar mai mică decât media euopeană. Pe aceste pieţe, însă, chiriile sunt deja la niveluri reduse şi nu ne aşteptăm să vedem o revenire puternică, nici măcar într-un scenariu de bază. Prin contrast, în pieţele scumpe riscul de scădere a chiriilor este mult mai mare”, se arată în studiu.
Topul celor mai scumpe pieţe după costul de ocupare a birourilor pe un post de lucru este format din Oslo, Paris, Zurich, Geneva şi Londra.
Potrivit unui studiu publicat anterior de DTZ, costul per post de lucru al spaţiilor de birouri din Bucureşti este în jur de 3.530 de dolari pe an, în timp ce în Vilnius este de 3.460 de dolari pe metru pătrat pe an, iar în Talin de 3.430 de dolari pe metru pătrat. Totodată, unui român îi revin 11 metri pătraţi de spaţii de birouri, fiind printre cei mai înghesuiţi din Europa. La calculul costului per post de lucru, au fost luate în calcul chiria şi celelalte costuri, precum cele cu întreţinerea şi impozitele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Fondul austriac de investiţii în imobiliare S IMMO: Nu putem începe construcţia proiectului de birouri din Griviţa pentru că zona arată ca un câmp de luptă
“Au fost demolate multe clădiri din zonă, iar acum zona arată ca un câmp de luptă. Nu poţi începe un proiect într-o zonă care arată aşa. Vom începe când măcar o parte din infrastructură va fi finalizată. În plus, acum lucrăm la definitivarea proiectului astfel încât să facem o clădire care să se încadreze în zona în care este amplasat terenul. Trebuie luate anumite decizii politice pentru această zonă, iar jobul politicului este de a lua decizii, chiar dacă uneori nu sunt uşoare”, a menţionat Kruger. Întrebat dacă este posibil ca lucrările de infrastructură să dureze mai mult de un an, el a răspuns că în industria imobiliară “un an nu este mult”.
-
La ce e bun un birou prietenos cu mediul
După ce ani în şir dezvoltatorii de birouri construiau aproape orice, în goana de a ocupa o felie cât mai importantă din piaţa locală a birourilor, “verde” este acum culoarea cea mai la modă. Clienţii companii care se extind puternic şi au nevoie de mai mult spaţiu pentru angajaţi nu mai sunt la ordinea zilei, iar acum pretenţiile chiriaşilor sunt tot mai mari. În afară de calitatea clădirii a ajuns să conteze şi cât de “prietenoasă” este cu mediul înconjurător. “Ar fi de neconceput ca în 2012 un investitor să facă o dezvoltare care să nu ia în calcul un sistem de certificare”, declară Cezar Florea, LEED green associate head of project & development services Jones Lang LaSalle România.
În opinia lui, investitorii preocupaţi de dezvoltarea de clădiri verzi “vor avea şanse foarte mari să aibă un grad de ocupare foarte ridicat încă de la început”. Acum, aproape 150.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri din Bucureşti au certificări de tip LEED sau BREEAM, cele care atestă că acestea îndeplinesc anumite criterii pentru a fi considerate clădiri verzi. Cum stocul de spaţii de birouri din Capitală este de aproape 1,9 milioane de metri pătraţi, este clar că proiectele verzi acoperă sub 10% din suparafaţa construită.
Concret, verde înseamnă de pildă economie de energie, de apă. Clădirea Sky Tower, de pe bulevardul Barbu Văcărescu din Bucureşti, are un astfel de certificat pentru că are câteva caracteristici. Clădirea a fost proiectată cu un sistem care eficientizează consumul de energie, iar luminile de pe coridoare, care se aprind şi se sting automat, sunt doar un exemplu. În plus, clădirea are ferestre din sticlă specială ce reduce impactul razelor solare, dar lasă lumina să pătrundă, aşa încât toate birourile sunt luminate natural.
Totuşi, numărul clădirilor ce aplică pentru certificare creşte, iar pentru proiectele noi anunţate cu finalizare 2012-2015 dezvoltatorii iau în calcul cel puţin una dintre certificările existente pe piaţă (LEED, BREEAM sau DGBN).Cel mai recent exemplu de clădire certificată cu unul din standarde este Ana Tower, turnul de birouri dezvoltat de GTC România în parteneriat cu omul de afaceri George Copos în apropiere de Piaţa Presei. Proiectul a obţinut precertificarea LEED Gold Core&Shell, acesta reprezentând prima etapă a procesului de certificare verde.
“Am intrat în era modernă a dezvoltării imobiliare, unde designul şi construcţia trebuie să se alinieze demersurilor inovatoare ale certificărilor verzi”, declara la acea dată Shimon Galon, CEO al GTC România. Consultantul imobiliar Colliers a asistat dezvoltatorii în acest proces, iar un alt proiect la care colaborează cu GTC România este complexul de birouri City Gate. Alături de Jones Lang LaSalle, Colliers este una dintre primele companii de consultanţă imobiliară din România acreditate să ofere consultanţă pentru certificarea verde a clădirilor. Serviciile de acest tip nu au însă o istorie lungă pe piaţa locală, fiind lansate în 2011.
Proiectele GTC sunt însă doar două exemple din România. Prima clădire din România care a obţinut certificatul BREEAM, în 2009, este clădirea Lakeview de pe bulevardul Barbu Văcărescu din Bucureşti. Apoi, aceeaşi certificare a fost obţinută şi de Euro Tower şi proiectul Swan Office & Technology Park.
Şi pentru că la nivel global protecţia mediului are o importanţă tot mai mare şi numărul dezvoltatorilor preocupaţi de clădiri verzi creşte, tendinţa prinde contur şi pe plan local. “În acest moment, în România se construiesc clădiri la standarde asemănătoare cu cele din ţările occidentate, care au implementat de ani buni sisteme pentru eficientizarea şi reducerea consumului de energie”, afirmă Cătălina Jigman, head of office department în cadrul CBRE România.
-
Fabrica de corporatişti sau efectele birourilor open space asupra afacerii
“Mă scoate din sărite munca în biroul open space când am presiune foarte mare pe deadline şi aud în stânga 2-3 colegi făcând glume, iar în dreapta pe alţii care vorbesc la telefon, simt că îmi scade destul de mult randamentul. La muncă repetitivă, sunt benefice aceste tipuri de birouri, însă pentru oameni care desfăşoară o muncă de tip creativ, care trebuie să rezolve probleme şi să vină cu soluţii este nevoie de concentrare”, spune Dan, care lucrează de câţiva ani la o firmă de consultanţă în management într-un birou de tip open space. El spune că, spre deosebire de biroul din România, la sediile companiei sale din alte ţări există birouri de tip open space, dar există şi birouri în care angajaţii pot să intre atunci când trebuie să se concentreze şi au nevoie de linişte.
Birourile de tip open space au apărut în România odată cu venirea multinaţionalelor, care motivează extinderea numărului de birouri în spaţii deschise prin faptul că stimulează angajaţii să comunice mai eficient, să lucreze mai bine în echipă şi să fie mai creativi. Bineînţeles, şi pentru că sunt mai eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru companie, având în vedere că unele studii internaţionale arată că o companie economiseşte 20% din preţul amenajării unui spaţiu dacă optează pentru birouri de tip open space. Mulţi corporatişti nu sunt însă foarte încântaţi de mediul de lucru creat de aceste birouri din cauza lipsei de intimitate.
Piaţa spaţiilor de birouri este destul de tânără în România, având în vedere că Opera Center (prima clădire modernă de birouri, dezvoltată de Portland Trust) a fost livrată în 2001. Primii chiriaşi care s-au îndreptat atunci spre birouri open space erau companii multinaţionale – ING Bank şi PwC România, spune Horaţiu Florescu, preşedinte & CEO al firmei de consultanţă imobiliară The Advisers/ Knight Frank.
“În anii imediat următori tendinţa de a se orienta spre birouri open space era caracteristică în primul rând companiilor multinaţionale, care veneau cu o cultură diferită şi cu departamente specializate de real estate. Pe măsură ce această piaţă s-a maturizat şi stocul de spaţii moderne de birouri a crescut, majoritatea chiriaşilor s-au orientat spre birouri de tip open space. Acest lucru este influenţat foarte mult de tipul de activitate pe care îl are o anumită companie şi de cultura organizaţională a acesteia”, spune Florescu.
“Dacă aş avea mai mulţi angajaţi în subordine, mi-ar plăcea să lucrăm în birouri de tip open space, să fiu mai aproape de ei, să avem o comunicare facilă, pentru că nu cred în eficienţa comunicării pe e-mail”, spune un executiv de 40 de ani care lucrează ca project manager în cadrul unei companii din industria petrolului, întrebat despre stilul de leadership care îl caracterizează.
Faptul că unii manageri preferă să se afle într-un birou de tip open space, alături de angajaţii lor, reprezintă de fapt intenţia acestora de a-i supraveghea mai degrabă decât de a comunica mai uşor cu aceştia, este de părere psihologul Bogdan Lucaciu. “În birourile de tip open space productivitatea creşte. Aceste birouri, care au condus la fabricarea omului corporatist, au încurajat formarea codurilor de comportament şi vestimentare şi au dus la un mod de a trăi precum este cel dintr-o casă cu pereţi de sticlă”, a spus el. Psihologul Lucaciu mai spune că aceste tipuri de birouri îmbină obligaţiile de serviciu cu temerile şi anxietăţile oamenilor. Totuşi angajatorii cred că productivitatea lor creşte, însă sentimentul angajaţilor este că au un randament mai scăzut.
-
Noi companii intră pe piaţa din România: Carestream Health Romania îşi deschide sediul în West Gate
Jones Lang LaSalle a fost desemnată pentru a reprezenta exclusiv Carestream, de la procesul de închiriere până la amenajarea şi darea în funcţiune a sediului. Jones Lang LaSalle reprezintă Carestream la nivel
global, în SUA şi EMEA.Dezvoltatorii parcului de afaceri West Gate intenţionează livrarea a 125.000 m2 de spaţii moderne de birouri într-un concept multifuncţional, care include 9 clădiri de birouri în formă de “H” (având câte 6 etaje şi o suprafaţă a etajului curent de cca 2.400 m2), un hotel, o galerie comercială, un centru de fitness şi spa, un complex rezidenţial şi un teren de tenis. În prezent, primele 3 clădiri de birouri sunt complet închiriate, iar clădirea a patra, cu o suprafaţă închiriabilă de 15.400 m2, va fi finalizată în această vară. Lucrările de construcţie pentru a 5-a clădire de birouri sunt în derulare, fiind programată pentru livrare în decembrie 2012.
O abordare inovatoare a procesului de închiriere/relocare pe piaţa spaţiilor de birouri din România o reprezintă soluţia de platforma de servicii combinate – reprezentare exclusivă a chiriaşilor şi project management – un instrument indispensabil atunci când o companie decide să deschidă un nou birou sau să-şi mute sediile existente. Printre clienţii care au ales noua platformă de servicii combinate de închiriere şi amenajare a sediilor amintim SAP, Volksbank, MasterCard şi Lenovo.
-
Topul magnaţilor imobiliari: cine a încasat 200 mil. euro anul trecut din malluri şi birouri
Cele mai mari zece grupuri imobiliare de pe piaţa locală încasează anual venituri de peste 200 de milioane de euro din închirierea spaţiilor în centre comerciale şi clădiri de birouri, o piaţă care a ajuns la un rulaj anual de 500-600 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF. În ceea ce priveşte investitorii străini care scot şi bani din investiţiile imobiliare din România, austriecii de la Immofinanz şi sud-africanii de la NEPI au cele mai mari încasări, urmaţi de israelienii de la GTC şi AFI Europe, care au investit la rândul lor în malluri şi clădiri de birouri.
Cele mai mari venituri din închirierea proiectelor imobiliare de pe piaţa locală le-au în registrat anul trecut fondul austriac de investiţii Immofinanz, cel mai mare jucător din piaţa locală de real estate, şi compania Iulius Group deţinută de omul de afaceri Iulian Dascălu, ambele grupuri înregistrând încasări de peste 40 milioane de euro.
Dacă Dascălu a încasat 41,4 milioane de euro din închirierea mallurilor Iulius din Timişoara, Cluj, Suceava şi Iaşi, austriecii au avut în perioada noiembrie 2010 – octombrie 2011 un rulaj de 44,4 milioane de euro din exploatarea a patru centre comerciale (Polus Cluj, Armonia Arad, Euromall Piteşti şi Gold Plaza Baia Mare) plus nouă clădiri de birouri din Bucureşti, cu o suprafaţă de aproape 200.000 mp.
Cititi mai multe pe www.zf.ro