BusinessMagazin

Tag: avere

  • A trăit umil toată viaţa, cu toate că avea milioane de dolari în conturi. Ce s-a întâmplat cu banii lui după ce a murit

    Un bărbat care a lucrat aproape 50 de ani ca bibliotecar la universitatea din New Hampshire a dăruit instituţiei patru milioane de dolari după moartea sa, anul trecut. UNH a anunţat acest lucru într-un comunicat de presă, potrivit publicaţiei Huffington Post.

    Robert Morin a murit la 77 de ani şi a acumulat tacit o avere printr-un trai umil, mâncând deseori cine formate doar din iaurt îngheţat, potrivit unui articol al unei publicaţii locale, citate de Huffington Post. Student al universităţii, Morin şi-a donat întreaga avere acumulată astfel universităţii. A donat chiar şi 100.000 de dolari librăriei Dimond, în care a lucrat. ”Întreaga lui viaţa a fost biblioteca”, spune Erika Mantz, directorul în relaţiile cu presa al universităţii, într-un e-mail trimis Huffington Post.

    UNH va folosi mare parte din donaţie pentru construirea unui centru dedicat carierei, iar o parte din fonduri vor merge către o tabelă de marcaj video pe noul stadion al şcolii deoarece bibliotecarul urmărea meciurile de fotbal în perioada ultimelor 15 luni de viaţă, când trăia într-un centru de trai asistat. ”I-a plăcut să discute cu studenţii din campus, în special cu cei cre lucrau în bibliotecă”, a declarat Muntz publicaţiei americane. ”Era foarte inteligent şi foarte tăcut”, a adăugat ea. Erika Mantz a subliniat că toţi cei din universitate sunt onoraţi de decizia lui Morin de a susţine şcoala în acest mod incredibil.

  • A trăit umil toată viaţa, cu toate că avea milioane de dolari în conturi. Ce s-a întâmplat cu banii lui după ce a murit

    Un bărbat care a lucrat aproape 50 de ani ca bibliotecar la universitatea din New Hampshire a dăruit instituţiei patru milioane de dolari după moartea sa, anul trecut. UNH a anunţat acest lucru într-un comunicat de presă, potrivit publicaţiei Huffington Post.

    Robert Morin a murit la 77 de ani şi a acumulat tacit o avere printr-un trai umil, mâncând deseori cine formate doar din iaurt îngheţat, potrivit unui articol al unei publicaţii locale, citate de Huffington Post. Student al universităţii, Morin şi-a donat întreaga avere acumulată astfel universităţii. A donat chiar şi 100.000 de dolari librăriei Dimond, în care a lucrat. ”Întreaga lui viaţa a fost biblioteca”, spune Erika Mantz, directorul în relaţiile cu presa al universităţii, într-un e-mail trimis Huffington Post.

    UNH va folosi mare parte din donaţie pentru construirea unui centru dedicat carierei, iar o parte din fonduri vor merge către o tabelă de marcaj video pe noul stadion al şcolii deoarece bibliotecarul urmărea meciurile de fotbal în perioada ultimelor 15 luni de viaţă, când trăia într-un centru de trai asistat. ”I-a plăcut să discute cu studenţii din campus, în special cu cei cre lucrau în bibliotecă”, a declarat Muntz publicaţiei americane. ”Era foarte inteligent şi foarte tăcut”, a adăugat ea. Erika Mantz a subliniat că toţi cei din universitate sunt onoraţi de decizia lui Morin de a susţine şcoala în acest mod incredibil.

  • Şeful Cancelariei premierului, Dragoş Tudorache, este noul ministru de Interne / Ce avere are acesta: proprietăţi imobiliare în Bucureşti, Bicaz şi Bruxelles

    El a respins acuzaţiile potrivit cărora şi-ar fi numit ”omul” la conducerea MAI pentru a influenţa alegerile şi a subliniat că i-a cerut viitorului ministru să se întâlnească cu liderii partidelor şi să-şi explice public planurile.

    Cioloş a confirmat că a analizat şi posibilitatea unui interimat, dar a renunţat pentru că nu a dorit ”să prelungească o stare de incertitudine”, optând pentru un civil pentru ”cât mai multă echidistanţă şi echilibru”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românul care şi-a cumpărat satul în care a copilărit şi a plătit mai puţini bani decât dau alţii pe o maşină

    Maximilian Gânju

    S-a trezit proprietar peste un sat întreg din munţii moţilor şi n-a cheltuit o avere, după cum s-ar putea crede. A dat chiar mai puţin decât plătesc cei înstăriţi pe o maşină de lux. Vrea să-l facă o oază în care oaspeţii să se rupă de tumultuoasa lume modernă şi să se întoarcă la origini. Emil Părău (foto), omul de afaceri din Valea Jiului care a cumpărat satul copilăriei sale, nu vrea profit şi are mulţumirea sufletească dacă-l va convinge pe turistul care-i trece pragul să fie mai bun.

    A mai rămas doar un om în sat

    Satul Roşia se află la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba, în Munţii Metaliferi, iar pentru a ajunge la el, trebuie să străbaţi un drum lung şi extrem de greu prin sălbăticie. Aproape tot satul a fost părăsit în anii 80, când la Orăştie apăreau fabricile, iar viaţa la oraş era mai uşoară, cu lumină ori apă în casă. În ciuda tuturor vitregiilor, un singur locuitor a rămas până astăzi în cătun, un bătrân de 77 de ani, care n-ar vrea să-şi părăsească glia strămoşească pentru nimic în lume. Restul s-au dus la consăteanul lor care a ajuns mare afacerist, pentru a-l îmbia să le cumpere pământurile din satul uitat de lume, scrie mesagerulhunedorean.ro.

    Case pustii, dărăpănate, drumuri împădurite

    Aşa începe povestea lui Emil Părău, afaceristul din Valea Jiului, care în decurs de 10 ani de zile s-a trezit cu 300 de hectare de teren şi case, toate cumpărate mai mult de ruşine decât de nevoie. „Am mers într-o zi la Deva şi de acolo am zis hai să văd ce mai este în sat. Când am ajuns acolo, totul era plin de vegetaţie, drumul se împădurise, casa părintească se lăsase, era totul praf. Am zis că dacă ar veni tata, ar muri când ar vedea ce s-a ales de munca lui. Şi m-am dus cu echipă de zidari, muncitori, eram 30 de persoane şi ne-am apucat de muncă. Două săptămâni a durat renovarea casei şi curăţarea câtorva terenuri. Am aranjat mormintele bunicilor, am venit acasă şi i-am zis lui tata să mergem să vedem ce mai e pe acolo. Când a văzut-o tata, se citea pe chipul lui bucuria”, povesteşte Emil Părău.

    Visează acum să transforme toată aşezarea într-un fel de staţiune, un fel de Valea Zălanului, cum este cea a prinţului Charles, unde oamenii să trăiască în comuniune cu natura şi departe de tot ce înseamnă tumultuoasa lume modernă. Să participe la acţiuni comune care să-i apropie, la clacă şi şezători, unde gospodarii se uneau şi povesteau.

    De anul trecut, s-a apucat de renovarea caselor, iar trei vor fi gata în iunie anul acesta. „Pentru început, o să fac 10 case în satul turistic. De fapt, vreau să fie o întoarcere în timp, pentru că obiceiurile de acum 100 de ani care s-au păstrat sunt aproape identice cu cele ale dacilor. Fiecare casă are o poveste, iar turiştii o pot afla. Ca un exemplu, în sat, trăia unul foarte avut, Bogatul se numea. Fiind foarte bogat, a fost omorât de fiica sa, nevasta şi ginerele lui, pentru avere. Vezi, dacă ai prea mult şi dacă nu-l ai şi pe Dumnezeu cu tine, vezi unde ajungi”, spune Părău.

    Turiştii, practic, în sejurul lor devin stăpânii caselor. Se vor gospodări singuri şi cel mai important, vor avea posibilitatea de a se apropia unii de alţii. Vreau ca turistul când intră în cămară să găsească tot ce aveau în sat pe vremuri. Să aibă acea carne la garniţă, castraveţii la murat, butoiul cu ţuică, toate produsele tradiţionale. Acum nu o să-l ia şi să-l pună în portbagaj, mergem pe bun simţ. Să mănânce roşia, dimineaţa, din grădina casei. La sfârşit să cumpere dacă doreşte, să-şi ducă şi acasă, pentru că ştie că sunt naturale. Ideea este să-l prind în program, să-l duc la secerat, nu să doarmă.

     

  • Retragerile masive afectează strategia de risc a fondului suveran al Norvegiei

    Cel mai mare fond suveran din lume, de 890 de miliarde de dolari, este pus în faţa unui pericol de către guvernul Norvegiei, care face retrageri tot mai mari, scrie Bloomberg.

    Managerii fondului susţin că ieşirile de cash pun presiune pe capacitatea fondului să genereze profituri mai mari şi să lucreze cu titluri cu randament negativ.

    Ieşirile nete sunt “relevante pentru ceea ce credem despre capacitatea fondului de a-şi asuma riscuri”, a spus Egil Matsen, guvernatorul băncii centrale a Norvegiei, care este responsabil cu supravegherea fondului.

    “Dacă ai un declin în piaţa de capital, iar acele retrageri au finanţat guvernul. Vreţi ca variaţiile din pieţele financiare internaţionale să aibă un impact direct asupra politicii fiscale?”, a spus guvernatorul.

    Fondul, menit să păstreze averea Norvegiei din petrol, a acţionat de multă vreme ca un paravan pentru pieţele financiare globale, pentru că putea să măsoare riscul în termeni de decenii. În primele şase luni ale anului, retragerile au fost de 5,4 miliarde de dolari.

  • Alexandru Arşinel are o avere impresionantă. Vezi cât câştigă actorul într-un an

    Alexandru Arşinel este unul dintre actorii români care încă câştigă foarte bine. Conform celei mai recente declaraţii de avere (2016), directorul Teatrului de Revistă „Constantin Tanase” are venituri anuale de 366,128 de lei (82,104 de euro), ceea ce înseamnă că Arşinel câştigă în fiecare lună 30,510 de lei (6,841 de euro).

    Cea mai mare parte vine din drepturi de autor din activitatea de actor (filme, reclame etc) – 187,783 de lei, apoi alţi 68,670 de lei vin din funcţia de director la Teatrul de Revistă şi mai obţine încă 32,316 de lei indemnizaţie de venit de la Ministerul Culturii.

    Potrivit documentului oficial, Alexandru Arsinel deţine 6 terenuri, cel mai mare fiind se află în judeţul Suceava şi are 11.300 m2, fiind singurul teren extravilan. De asemenea, el are 4 case de vacanţe, una la Sinaia şi are 140 m2 şi alta pe litoral, la 2 mai. În 2009 avea trei case de vacanţă, apoi în ultima declaraţie de avere din 2012/2016 a mai apărut încă un imobil. Arşinel locuieşte în Bucureşti într-o casă de 225 m2.

    În plus, are o colecţie de timbre româneşti în jur 5000 de euro şi 3 conturi bancare, 4 depozite bancare de aproape de jumătate de milion de lei (443,986 lei) şi un alt depozit bancar în euro în valoare de 23,279 de euro. Actorul deţine un autoturism Toyota produs în 2005.

     

  • Alexandru Arşinel are o avere impresionantă. Vezi cât câştigă actorul într-un an

    Alexandru Arşinel este unul dintre actorii români care încă câştigă foarte bine. Conform celei mai recente declaraţii de avere (2016), directorul Teatrului de Revistă „Constantin Tanase” are venituri anuale de 366,128 de lei (82,104 de euro), ceea ce înseamnă că Arşinel câştigă în fiecare lună 30,510 de lei (6,841 de euro).

    Cea mai mare parte vine din drepturi de autor din activitatea de actor (filme, reclame etc) – 187,783 de lei, apoi alţi 68,670 de lei vin din funcţia de director la Teatrul de Revistă şi mai obţine încă 32,316 de lei indemnizaţie de venit de la Ministerul Culturii.

    Potrivit documentului oficial, Alexandru Arsinel deţine 6 terenuri, cel mai mare fiind se află în judeţul Suceava şi are 11.300 m2, fiind singurul teren extravilan. De asemenea, el are 4 case de vacanţe, una la Sinaia şi are 140 m2 şi alta pe litoral, la 2 mai. În 2009 avea trei case de vacanţă, apoi în ultima declaraţie de avere din 2012/2016 a mai apărut încă un imobil. Arşinel locuieşte în Bucureşti într-o casă de 225 m2.

    În plus, are o colecţie de timbre româneşti în jur 5000 de euro şi 3 conturi bancare, 4 depozite bancare de aproape de jumătate de milion de lei (443,986 lei) şi un alt depozit bancar în euro în valoare de 23,279 de euro. Actorul deţine un autoturism Toyota produs în 2005.

     

  • Cum arată viaţa la 20 de ani când ai o avere de 1 miliard de dolari – GALERIE FOTO

    Katharina Andresen (20 de ani) din Norvegia a fost numită recent una dintre cele mai tinere miliardare din lume. Alături de sora sa Alexandra, ea a moştenit o avere de 1,2 miliarde de dolari de la tatăl său.
     
    Katharina a profitat din plin de banii câştigaţi de tatăl ei, cheltuindu-i pe excursii cu yacht-ul, maşini de lux şi sticle de şampanie de sute de euro. Acum însă s-a înscris la Universitatea din Amsterdam şi trebuie să stea într-o cameră de cămin; ea şi-a exprimat frustrarea pe mai multe reţele de socializare, spunând că îi este dor de condiţiile de acasă.
     
    Sora ei Alexandra, de 19 ani, este pasionată de echitaţie şi participă la numeroase competiţii de profil. 
     
    Sursă foto: Daily Mail

  • Şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional. Acum are o avere de 1,1 miliarde de dolari

    Ken Grossman îşi trăieşte visul: şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional care i-a adus câştiguri impresionante. Averea lui este estimată de Forbes la 1,1 miliarde de dolari. Prima bere a fost îmbuteliată în 1980, iar de atunci Sierra Nevada Brewing Company a devenit al treilea cel mai mare producător de bere artizanală din SUA şi al şaptelea cel mai mare producător de bere din ţară, relatează CNN.

    Grossman şi-a deschis prima microberărie în Chico,California în 1976, iar în curând berile lui au atras atenţia oamenilor. “În 1980 erau aproximativ 45 de companii care produceau bere. Era un moment foarte jos din punctul de vedere al producţiei de bere”, spune Grossman.

    În prezent, în SUA sunt mult mai multe companii decât în trecut, iar vânzările de bere artizanală au ajuns la 22,3 miliarde de dolari, adică cam 12% din piaţa berii din SUA. Potrivit Asociaţiei berarilor, numărul berăriilor a crescut în 2015 cu 15%.

    Printre ei se află şi Sierra Nevada care acum produce 1,2 milioane de butoaie de bere anual din două fabrici.Anul trecut compania a produs aproape 200 de beri diferite şi vânzările au crescut cu 17,3%, dar tot berea Pale Ale este vedeta care are o pondere de 49% la cifra de afaceri.

    Sierra Nevada se extinde în continuare dincolo de graniţele Statelor Unite şi este deja o băutură populară în Marea Britanie, Australia şi Italia, potrivit lui Grossman.

    “Îmi place alchimia, ştiinţa, aromele, creativitea. Sunt atât de multe lucruri placute legate de producţia de bere”

     

  • Şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional. Acum are o avere de 1,1 miliarde de dolari

    Ken Grossman îşi trăieşte visul: şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional care i-a adus câştiguri impresionante. Averea lui este estimată de Forbes la 1,1 miliarde de dolari. Prima bere a fost îmbuteliată în 1980, iar de atunci Sierra Nevada Brewing Company a devenit al treilea cel mai mare producător de bere artizanală din SUA şi al şaptelea cel mai mare producător de bere din ţară, relatează CNN.

    Grossman şi-a deschis prima microberărie în Chico,California în 1976, iar în curând berile lui au atras atenţia oamenilor. “În 1980 erau aproximativ 45 de companii care produceau bere. Era un moment foarte jos din punctul de vedere al producţiei de bere”, spune Grossman.

    În prezent, în SUA sunt mult mai multe companii decât în trecut, iar vânzările de bere artizanală au ajuns la 22,3 miliarde de dolari, adică cam 12% din piaţa berii din SUA. Potrivit Asociaţiei berarilor, numărul berăriilor a crescut în 2015 cu 15%.

    Printre ei se află şi Sierra Nevada care acum produce 1,2 milioane de butoaie de bere anual din două fabrici.Anul trecut compania a produs aproape 200 de beri diferite şi vânzările au crescut cu 17,3%, dar tot berea Pale Ale este vedeta care are o pondere de 49% la cifra de afaceri.

    Sierra Nevada se extinde în continuare dincolo de graniţele Statelor Unite şi este deja o băutură populară în Marea Britanie, Australia şi Italia, potrivit lui Grossman.

    “Îmi place alchimia, ştiinţa, aromele, creativitea. Sunt atât de multe lucruri placute legate de producţia de bere”