BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Opinie Alex Vlăduţoiu, managing director Alfred Net: Securitate: pentru alţii un trend, pentru noi un moft?

    ALEX VLĂDUŢOIU este managing director la Alfred Net

    Indiferent de domeniu sau de industrie, tendinţa pe care o avem este de a ne compara cu cineva sau cu ceva. Uităm însă adesea un aspect foarte important: să ne uităm în propria ogradă, să ne recunoaştem propriile greşeli şi apoi să le eliminăm, în aşa fel încât să putem face performanţă. Dacă încercăm să restrângem domeniile şi discutăm despre securitate, în speţă spectrul sistemelor de securitate, pot spune că nivelul de dezvoltare al pieţei de profil în România diferă în funcţie de cum îl priveşti.

    Dacă ne uităm la cifre, piaţa sistemelor de securitate din România s-a dublat în ultimii şapte ani şi a ajuns la puţin peste 1 miliard euro. Se poate spune că stăm bine, dar aceste investiţii sunt oare direct proporţionale cu gradul de protecţie pe care ar trebui să îl ofere?

    Cu părere de rău constat că piaţa sistemelor de securitate în România, din punctul de vedere al tehnologiei, este încă departe de restul Europei. Din păcate, în România, cu unele excepţii, investiţiile în tehnologiile de securitate se fac pentru că „dă bine“. Puţini sunt conştienţi că o astfel de investiţie se face în urma unui proces complex de factori, începând de la analiza de risc, definirea cerinţelor şi a procedurilor operaţionale, urmând apoi proiectarea sistemelor de securitate ce vor fi puse în aplicare cu ajutorul tehnologiilor. Trebuie să se înţeleagă faptul că sistemele de securitate sunt doar o unealtă menită să pună la dispoziţia utilizatorului funcţionalităţile necesare şi să îi uşureze şi eficientizeze acestuia procedura de lucru. Sistemele de securitate nu dau oamenii afară, ci sunt complementare.

    Putem identifica mai mulţi factori ce conduc către un grad scăzut de securitate, mai ales în urma unor investiţii făcute în acest sens. Un factor major îl reprezintă lipsa poziţiei de manager de securitate în instituţii, fie acestea publice sau private. Prin prisma rolului său bine conştientizat de către conducerea instituţiei respective, managerul de securitate va fi capabil să efectueze analize de risc, să definească necesităţile din punct de vedere al securităţii şi siguranţei, să definească procedurile operaţionale şi, în baza acestora, să determine nevoile tehnologiilor în care ar trebui să se investească.

    În lipsa unei astfel de persoane şi implicit a unui departament de securitate, este aproape imposibil ca o entitate să fie capabilă să îşi identifice riscurile şi să îşi definească cu exactitate necesităţile. Însă dacă nevoia de protecţie, securitate şi siguranţă este conştientizată, una din soluţii ar fi contractarea serviciilor de consultanţă în domeniu. Rolul consultantului nu îl va suplini pe cel al managerului de securitate, însă ar trebui să ajute la identificarea riscurilor prin efectuarea analizei de risc.

    Din păcate, de cele mai multe ori, nivelul de înţelegere şi cerere al clientului este dat de nivelul de cunoştinţe şi experienţă al ofertantului. Adesea clientului i se oferă o soluţie, nu neaparat în concordanţă cu necesităţile acestuia şi, mai mult chiar, bazată pe o tehnologie nu tocmai nouă, dar în perimetrul de confort al instalatorului.

    Dacă facem o paralelă cu pieţele externe, în România încă se promovează tehnologii vechi. De ani buni, pe pieţele din Europa, inclusiv sistemele de securitate au urmat trendul IP, adică implică din ce în ce mai mult IT-ul şi, fireşte, ţinând pasul cu domeniul IT, evoluează. Deşi în Europa de Vest trecerea către sisteme bazate pe IP a început de aproape zece ani, în România debutul acestui trend este destul de timid. Un exemplu, trist pentru mine, este că în urma unui proces de achiziţie publică pentru un proiect destul de important din Bucureşti s-au cerut tehnologii vechi de mai bine de zece ani. Păcat! Pe bani europeni, încă cerem tehnologii vechi, al căror preţ este mai mare comparativ cu o arhitectură bazată pe tehnologii prezente şi a căror mentenanţă necesită costuri adiţionale.

    De regulă, cu toţii fugim de investiţii. Cui îi place să dea bani? Dar întrebarea corectă ar fi: „Cui îi place să piardă bani? Câţi dintre managerii companiilor s-au întrebat cum pot să reducă pierderile provocate de infracţionalitate?“. O medie anuală a pierderilor cauzate de furturi la o companie publică de infrastructură din România depăşeşte zece milioane de euro – conform directorulului general al instituţiei publice. Tot dumnealui a cerut ajutorul americanilor şi israelienilor în această problemă, iar aceştia au intenţii serioase să „ajute“ România cu serviciile celor mai bune firme de securitate. Cu alte cuvinte, din prisma dumnealui, România nu are experţi în domeniu şi nici că nu are nevoie de ei, dacă îi are cumva.

    Ar trebui pus accent pe implementarea poziţiei de manager de securitate şi implicit pe înfiinţarea unui departament de profil în cadrul instituţiilor. Ar trebui să ne intereseze mai mult analiza de risc, pentru că doar în urma ei se pot identifica necesităţile şi se pot defini soluţiile, implicit se pot implementa sisteme inteligente de securitate şi telecomunicaţii. Trebuie să se înţeleagă faptul că aceste tehnologii sunt IT-based şi evoluează constant. De aceea sunt de părere că securitatea şi IT-ul trebuie să facă o echipă bună. Faceţi apel la un consultant sau expert, pentru că fiecare are rolul său, nimeni nu trebuie să le ştie pe toate, dar munca în echipă va duce la rezultate pozitive! Învăţaţi să evaluaţi potenţialul contractorului, pentru că nu tot ce străluceşte este aur.

  • Giganţii din farma pierd: sunt la mai puţin de jumătate din piaţă

     Cele mai mari zece companii de pe piaţa farmaceutică locală au ajuns să aibă mai puţin de jumătate din vânzările totale, nivel pe care nu l-au mai experimentat în ultimii zece ani, giganţii din farma piezând teren în faţa jucătorilor de talie mică şi care vin tare din spate.

    Astfel, cele mai mari zece corporaţii au o cotă de piaţă cumulată de 48,8%, arată cel mai recent raport al firmei de analiză şi cercetare de piaţă Cegedim România. Doar în 2004, marii jucători mai coborâseră sub 50%.

    „Pentru anul 2015 estimăm o creştere modestă a pieţei, de 1,8% în lei“, a spus Petru Crăciun, directorul general al Cege­dim România.

    În ultimii patru ani, cei zece au pierdut 10 procente din vânzările de medicamente, iar cei care au avut de câştigat au fost companiile mici, specializate pe nişe medicale, tendinţă care se manifestă şi la nivel mondial.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ANALIZĂ: Voiculescu a influenţat politica şi politicienii după 2000 şi a sărit dintr-o barcă politică în alta

    Cu partidul pe care l-a înfiinţat şi cu trustul său de presă, Voiculescu s-a aliat pe rând cu principalele partide politice, trecând dintr-o barcă în alta, decizia de acum a justiţiei fiind în măsură să îi afecteze viitorul şi puterea de influenţă în politică.

    Evoluţia politică de după Revoluţie a lui Dan Voiculescu a fost legată de cea a Partidului Umanist, devenit ulterior Conservator, al cărui fondator este, omul de afaceri folosindu-şi forţa mediatică şi politică pentru a intra şi ieşi, în mai multe rânduri, în şi din alianţe cu PSD sau cu adversarii social-democraţilor, cu scopul de fi la putere.

    Voiculescu, fondator al Partidului Umanist, devenit Partidul Conservator

    Dan Voiculescu a fondat, în 1991, Partidul Umanist din Romania şi a deţinut preşedinţia formaţiunii până în 2005. Până în anul 2000, partidul lui Voiculescu nu a avut rol semnificativ pe scena politică, obţinând sub 1% la alegeri şi fiind în căutarea unei linii doctrinare. Singurul lucru clar a fost că „omul” era pus în centrul doctrinei Partidului Umanist, care a avut când orientări de dreapta, când de stânga. Astfel, partidul şi-a declarat susţinerea atât pentru micii întreprinzători şi IMM-uri, cât şi pentru categoriile devaforizate. Ascensiunea PUR s-a produs în paralel cu cea a trustului media deţinut de Dan Voiculescu, care în timpul mineriadei din 1999 s-a poziţionat de partea minerilor şi implicit în opoziţie cu puterea de dreapta.

    De două ori în Parlament cu PSD şi trădarea din 2004

    Pe fondul degringoladei dreptei din anul 2000, PUR a reuşit să intre în Parlament cu ajutorul PSD, sub denumirea Polul Democraţiei Sociale din România, la alegerile parlamentare de la sfârşitul anului. PUR a fost apoi partener al Partidului Social Democrat în timpul guvernării Adrian Năstase. Formaţiunea lui Voiculescu a participat la guvernare până în 2003. Motivul invocat pentru ieşirea de la guvernare a fost decizia PSD de a desfiinţa Ministerul IMM-urilor deţinut de PUR.

    Urmează atacuri la adresa PSD, atât din partea PUR, cât şi prin intermediul media deţinute de Dan Voiculescu şi la alegerile locale din 2004 PUR obţine cel mai bun scor electoral candidând pe liste proprii – 6% din voturi. Dar pentru alegerile legislative de la sfârşitul anului 2004 PUR se alătură din nou PSD în Alianţa PSD+PUR. Partidul lui Voiculescu a obţinut 32 de parlamentari pe listele comune cu PSD şi urma să intre la guvernare alături formaţiunea lui Adrian Năstase, pe care îl susţinuse şi în campania pentru alegerile prezidenţiale, inclusiv mediatic.

    Însă Năstase a pierdut alegerile prezidenţiale şi, în urma negocierilor purtate de Dan Voiculescu cu Traian Băsescu, proaspăt ales preşedinte, la sediul firmei Grivco, PUR a sărit în tabăra PDL-PNL, permiţând astfel, la limită, preluarea guvernării de către Alianţa DA. Năstase, care a susţinut că Alianţa PSD+PUR a câştigat alegerile parlamentare şi era îndreptăţită să formeze Guvernul, l-a acuzat pe Voiculescu de trădare.

    Voiculescu, ”soluţia imorală” pentru Băsescu

    Discuţiile oficiale, de la Cotroceni, cu partidul lui Voiculescu pentru formarea acelei majorităţi au fost foarte scurte, ulterior şeful statului declarând că a recurs la ”soluţia imorală” pentru ca Guvernul să fie preluat de Alianţa DA.

    Expresia ”soluţia imorală” legată de Voiculescu a devenit celebră şi a marcat conflictul politic din ce în ce mai acut dintre liderul PC şi şeful statului, Traian Băsescu. Preşedintele a afirmat, recent, că formula ”soluţia imorală” s-a referit la el însuşi, care a recurs la o alianţă cu PC pentru a reuşi să formeze o majoritate parlamentară la finele lui 2004 astfel încât PSD să nu ajungă la putere, iar guvernarea să fie preluată de Alianţa DA.

    În mai 2005 Partidul Umanist şi-a schimbat titulatura în ”Partidul Conservator”. Voiculescu a renunţat la funcţia oficială de preşedinte al partidului, devenind ”preşedinte fondator”. Trustul media deţinut a fost cedat în 2006 fiicei sale, Camelia Voiculescu, în urma intenţiei lui Dan Voiculescu de a ocupa funcţia de vicepremier în Guvernul Tăriceanu, din partea PC, post din care demisionase George Copos. Tot în 2006 Dan Voiculescu este declarat colaborator al Securităţii de către CNSAS şi nu mai ajunge vicepremier, iar la sfârşitul anului PC iese de la guvernare, dar va continua să sprijine din Parlament Guvernul Tăriceanu.

    Voiculescu, artizan al primei suspendări a lui Băsescu

    În aprilie 2007, conflictul politic din ce în ce mai puternic dintre şeful statului şi premierul de la acea dată, Călin Popescu Tăriceanu, a condus la declanşarea procedurii de suspendare din funcţie a preşedintelui de către Parlament. Dan Voiculescu a condus Comisia parlamentară pentru anchetarea faptelor preşedintelui ţării şi a întocmit un raport, care în cele din urmă a fost adoptat de Parlament cu 322 de voturi ”pentru” şi cu numai 108 “împotrivă”. Deşi Curtea Constituţională nu şi-a dat avizul în legătură cu acuzaţiile la adresa preşedintelui, Traian Băsescu a fost suspendat în urma votului Parlamentului.

    La referendumul care a urmat, Traian Băsescu a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte, fapt care a însemnat ruptura totală dintre cei doi actori politici. Dan Voiculescu a devenit, inclusiv potrivit propriilor afirmaţii, principalul adversar politic al lui Traian Băsescu.

    În 2008, PC încheie o nouă alianţă cu PSD, condus atunci de Mircea Geoană, câştigând la alegeri prin Alianţa PSD-PC patru mandate de deputat şi unul de senator, plus susţinere pentru funcţia de vicepreşedinte al Senatului pentru Dan Voiculescu.

    După 2008, când PDL a câştigat cel mai mare număr de mandate în Parlament, lupta politică s-a acutizat, influenţa şi rolul lui Dan Voiculescu fiind reliefate în politica editorială anti-Băsescu a postului Antena 3.

    Voiculescu, lider al USL, îl susţine când pe Ponta, când pe Antonescu

    Dan Voiculescu a fost printre artizanii alianţei PSD-PNL-PC în 2010, denumită ulterior USL, care în 2012 a reuşit să demită Guvernul Ungureanu şi care, în vara aceluiaşi an, l-a suspendat din nou pe preşedintele Traian Băsescu. În tot acest proces, rolul mediatic al postului Antena 3 a fost foarte important. Traian Băsescu nu a fost demis din funcţia de preşedinte urmare a referendumului din vara anului 2012, dar USL, inclusiv prin vectorul de imagine Antena 3, a reuşit să capitalizeze curentul anti-Băsescu şi să câştige detaşat parlamentarele din decembrie 2012.

    Dan Voiculescu s-a poziţionat în principal ca susţinător al USL, dar a criticat faptul că premierul Victor Ponta a acceptat semnarea pactului de coabitare cu Băsescu. La acea vreme, Voiculescu şi trustul său de presă erau susţinători puternici ai lui Crin Antonescu, ei fiind aliaţi din 2010 în Alianţa de Centru-Dreapta, parte din USL. Mai mult, Voiculescu a obţinut în 2011 şi funcţia de vicepreşedinte al Senatului, cedată de Crin Antonescu.

    Voiculescu, din nou cu PSD

    Ulterior, odată cu intensificarea conflictului politic Antonescu-Ponta, liderul PC s-a poziţionat din ce în ce mai mult în tabăra PSD. Acest fapt a fost sancţionat, la nivelul declaraţiilor, de către Crin Antonescu, fapt care a consolidat ruptura dintre PNL şi PC, dar a contribuit şi la destrămarea USL.

    Ruperea USL de către Crin Antonescu şi PNL a fost sancţionată îndelung de către Dan Voiculescu şi postul Antena 3. Victor Ponta este politicianul susţinut în prezent de către liderul fondator al PC şi de către Antena 3. Rămâne de văzut dacă Victor Ponta, în ipoteza în care ar ajunge preşedinte, l-ar graţia pe liderul PC, deşi până acum a exclus o astfel de opţiune.

    La rândul său, PSD s-a poziţionat ca susţinător al lui Dan Voiculescu, inclusiv în procesul ICA. Purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, a declarat recent, la Antena 3, că dacă Dan Voiculescu va fi condamnat în dosarul ICA, va fi vorba de a doua condamnare politică în România, dupa cea a lui Adrian Năstase. Tot la Antena 3, consilierul premierului, Mirel Palada, a apreciat că procesul lui Dan Voiculescu „nu se desfăşoară chiar ortodox”, din cauza “adversităţii dintre Traian Băsescu şi Dan Voiculescu”.

    Astfel, condamnarea lui Dan Voiculescu devine un eveniment foarte important şi din punctul de vedere al evoluţiilor pe scena politică, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014.

  • Portretul turistului modern în 2014: caută pe internet destinaţia, compară preţurile, citeşte părerile altora şi cumpără online

    „Viitorul turismului este online. Este foarte greu să combaţi un astfel de punct de vedere, este vizibil că din ce în ce mai multe segmente ale turismului migrează către online (…)“, este de părere Daniel Truică (34 de ani), care a pus bazele agenţiei online Vola.ro în 2007 alături de doi polonezi. Vola.ro oferă bilete de avion de linie şi low-cost, camere de hoteluri, vacanţe de tip city break, asigurări medicale de călătorie şi servicii de rent a car şi activează pe mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Polonia, Ucraina, dar este prezentă şi pe piaţa din Asia, în Vietnam.

    „Vrem să atragem un investitor pentru a ne extinde în Asia“, spune tânărul antreprenor, căruia i-a venit ideea de a face o agenţie de turism online în timp ce se plimba pe bulevardul Magheru din Bucureşti, unde pe parcursul a 100 de metri a văzut patru agenţii de turism, iar atunci şi-a dat seama că trebuie să facă o agenţie online şi nu a cincea agenţie offline pe Magheru.
    Vola.ro are 400.000 de utilizatori şi 2,6 milioane de vizualizări lunar, potrivit lui Daniel Truică. În primul semestru din acest an au fost cumpărate de pe acest site circa 52.000 de bilete de avion (189,5 euro este preţul mediu plătit de cumpărători) şi 1.686 de pachete turistice.

    Din ce în ce mai mulţi români îşi cumpără biletele de avion şi chiar pachete turistice de pe internet, iar antreprenorii care au mizat pe potenţialul acestei nişe s-au bucurat de creşteri şi cu două cifre ale businessului chiar şi în criză. Prognozele lor sunt optimiste în contextul în care comerţul electronic înregistrează creşteri anuale de circa 30%-35% în România, faţă de 5% în ţările din regiune. Daniel Truică aşteaptă în acest an o cifră de afaceri de 130 de milioane de lei (29 de milioane de euro), în creştere cu 21% în lei faţă de anul anterior, când a vândut puţin peste 88.000 de bilete de avion şi 1.214 pachete turistice.

    Legat de valoarea pieţei agenţiilor de turism online, Truică spune că nu există foarte multe date, însă crede că „agenţiile online deţin cam 20% din piaţa totală de bilete de avion“. El precizează că există loc de creştere, având în vedere că în alte ţări ponderea biletelor de avion vândute online este mult mai mare: „În Polonia este de 35%, iar în Anglia de 60%“. Piaţa de comerţ electronic din România este estimată la circa un miliard de euro anul trecut. În medie, un utilizator român de internet cheltuie doar 100 de euro pentru achiziţii în mediul online, faţă de Cehia şi Polonia, unde media este de 202 euro pe utilizator, respectiv 185 de euro pe utilizator, potrivit datelor EuroMonitor şi Center for Retail Research, citate de oficialii  procesatorului de plăţi online PayU.

    „Pentru a avea acces la clienţii online, agenţiile de turism trebuie să aibă o mare notorietate, dar şi un buget de marketing online pe măsură“, spune Remus Vişan, managing partner al agenţiei online Paravion.ro, cumpărată în 2010 de fondul de investiţii spaniol GED şi care face acum parte din grupul Happy Tour. Paravion s-a extins  şi pe pieţe precum cea din Cipru, Spania, Italia, Turcia sau Marea Britanie.În perioada ianuarie-mai anul acesta pe site-ul Paravion.ro s-au înregistrat peste 8 milioane de căutări de bilete de avion şi s-au înregistrat 55.000 de tranzacţii, în creştere cu 73% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Dintre cei care au achiziţionat bilete de avion, 25% au optat şi pentru servicii de cazare. Oficialii companiei spun că în prima parte a acestui an numărul nopţilor de cazare vândute a înregistrat o creştere cu 103% comparativ cu primul semestru din anul anterior. „Aceste creşteri se datorează în bună parte investiţiilor în tehnologie, diversificarea modalităţilor de plată şi online marketing derulate de fondul de investiţii spaniol GED Capital Development atât pe piaţa locală, cât şi în cea din Bulgaria, respectiv Turcia.“
     

  • Primul hotel din lume care renunţă la chei. Oaspeţii vor intra în cameră cu telefonul

    Lanţul hotelier Hilton a anunţat de curând că va demara un proiect de eliminare a cheilor şi cartelelor folosite pentru intrarea în cameră, înlocuindu-le cu o aplicaţie specială ce va fi instalată pe smartphone-uri.

    Pe lângă această facilitate, oaspeţii vor putea folosi aplicaţia atunci când fac check in şi chiar înainte de a ajunge la hotel, pentru a selecta camera dorită. Până la sfârşitul anului, lanţul vrea să implementeze sistemul în peste 4.000 de unităţi la nivel mondial, relatează Business Insider.

    Diverse lanţuri hoteliere au mai încercat să implementeze un astfel de sistem, dar nu la un număr atât de mare de unităţi de cazare. Practic, atunci când oaspeţii sosesc, ei pot urca direct în cameră, fără a mai fi nevoie să piardă timp completând formulare la recepţie.

    “Am analizat răspunsurile primite de la mai mult de 40 de milioane de clienţi ai lanţului Hilton, şi este evident că aceştia doresc mai mult control,” a declarat Geraldine Calpin, senior vice president al lanţului Hilton Worldwide.

    Hilton intenţionează ca toate hotelurile sale să poată beneficia de tehnologie până la sfârşitul anului 2016.

  • ANALIZĂ: Ponta cere sprijinul PSD pentru candidatura la prezidenţiale

     “Voi candida. Asta este ceea ce voi cere pe 29, marţi, în cadrul PSD, pentru că am deja sprijinul oficializat al PC şi al UNPR. Voi cere sprijinul pentru candudatură, după care în septembrie avem nevoie de un congres”, a anunţat Victor Ponta, în urmă cu o săptămână, în cadrul unui interviu.

    Această declaraţie este prima în care Ponta anunţă public intenţia de a candida, el evitând în mod ostentativ să se pronunţe oficial pe această temă.

    Ponta a fost cel care, tot în urmă cu o săptămână, la Călăraşi, a devoalat şi semnificaţia zilei de 29 iulie, când va avea loc Consiliul Naţional al PSD de la Craiova, el arătând că pe 29 iulie 2014 se împlinesc doi ani de la referendumul naţional de demitere a lui Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avionul, cel mai sigur mijloc de transport? Statistici despre accidentele aviatice, din 1993 până în prezent – INFOGRAFIC

     În fiecare an, au loc mai mult de 30 de milioane de zboruri comerciale. Statistic, probabilitatea unui accident cu victime este de 9.4 ori mai mare în cazul unui drum cu maşina, decât a unei călătorii cu avionul. Din punct de vedere al numărului deceselor raportat la un milion de pasageri-mile, zborul este mult mai sigur (0.002 morţi) decât transportul cu maşina, cu trenul sau pe apă (0.1, 1.09, respectiv 33.47 decese).

    Totuşi, în fiecare an au loc accidente aviatice care duc la pierderea de vieţi omeneşti. Principalele cauze ale acestora sunt erorile de pilotaj (207 situaţii, din 1993 până în prezent), urmate de vremea nefavorabilă (82 de accidente), problemele mecanice (74 de tragedii) şi prăbuşirile deliberate, în special ca urmare a activităţilor teroriste (23 de incidente), relatează BBC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blue Air redeschide din 30 septembrie cursa Bucureşti – Torino. Care sunt preţurile biletelor

    “Blue Air analizează în permanenţă solicitările primite din partea pasagerilor şi din acest motiv am reintrodus ruta Bucureşti – Torino şi retur, care în prezent este operată doar din Bacău. Mai mult, pasagerii care îşi vor cumpăra bilelete de avion pe această nouă rută vor avea un bagaj de cală gratuit în limita a 32 de kg, pentru biletele achiziţionate până pe 30 septembrie, cu perioada de călătorie până la sfârşitul orarului de iarnă 2014/ 2015”, a declarat, într-un comunicat, directorul general al Blue Air, Gheorghe Răcaru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: PNL şi PDL fac congres de fuziune, dar deocamdată se naşte doar Alianţa Creştin Liberală

     Este vorba despre Alianţa Creştin Liberală, care va fi aprobată tot sâmbătă şi sub numele căreia PNL şi PDL vor merge cu candidatul comun la alegerile prezidenţiale din toamnă. De luni, liberalii şi democrat-liberalii nu doar că îşi vor spune creştin-liberali, dar şi sediile celor două partide vor fi rebranduite cu noul nume.

    Desfăşurătorul zilei de sâmbătă – când vor fi aprobate atât alianţa electorală, cât şi fuziunea – este stabilit cu precizie germană, astfel încât de la 11.00 până cel târziu la 15.00, într-un interval de doar patru ore, vor avea loc nu mai puţin de cinci şedinţe paralele (trei la PDL, două la PNL) şi congresul comun, reuniuni pentru care au fost convocate în Capitală peste 2.000 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ privind alegerile prezidenţiale: În iulie, sondajele de opinie îl dau pe Ponta cu zece procente în faţa lui Iohannis

     Totuşi, potrivit sondajelor, diferenţa dintre cei doi scade în ipoteza unui tur doi în care Ponta şi Iohannis ar intra.

    În ceea ce priveşte măsurarea intenţiei de vot pentru Victor Ponta se observă existenţa unei diferenţe de 15 procente între cea mai optimistă şi cea mai pesimistă evaluare. Astfel, Victor Ponta este creditat cu 47% intenţie de vot în sondajul CURS, spre deosebire de 32% în sondajul IRSOP. INSCOP şi CSCI îl creditează pe premier cu procente apropiate: 41% – CSCI şi 40,5% – INSCOP.

    Spre deosebire de Ponta, Klaus Iohannis este creditat cu procente sensibil apropiate: 28% – CURS şi CSCI, 29% – INSCOP, 21% – IRSOP. Astfel, diferenţe între cea mai optimistă şi cea mai pesimistă evaluare în ceea ce îl priveşte pe Iohannis este de doar opt procente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro