Tag: acord

  • Iohannis: S-a ajuns la un acord cu Canada privind eliminarea vizelor

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat vineri la Bruxelles că România a ajuns la o înîelegere rezonabilă cu Canda privind eliminarea vizelor de la 1 ianuarie 2017, astfel că ţara noastră nu mai are obiecţii faţă de Acordul economic UE-Canada (CETA).

    ”Am o veste în această dimineaţă. În această dimineaţă s-a ajuns la un acord cu partea canadiană, un acord rezonabil pentru ambele părţi şi în acest fel suntem în situaţia foarte potrivită pentru discuţia de astăzi să ne retragem rezerva pe care am declarat-o faţă de CETA. România nu mai are niciun fel de obiecţiuni faţă de Acordul comercial cu Canada”, a spus şeful statului.

    Astfel, potrivit acordului, de la 1 mai 2017 nu mai au nevoie de vize cei care au mai călătorit în Canada, iar de la 1 decembrioe 2017 se elimina total vizele pentru români. Canada ar putea reveni asupra deciziei dacă numărul de imigranţi ilegali este foarte mare, dar doar în primii trei ani de la ridicarea vizelor.

     

  • O colecţie de fotografii impresionante ce au câştigat premii peste tot în lume – GALERIE FOTO

    Există o vorbă care spune că o fotografie face cât o mie de cuvinte şi nu putem fi decât de acord. Există oameni dedicaţi de pe tot globul care surprind momente impresionante atât în natură, cât şi în mediul urban, surprind tradiţii şi momente impresionante, iar unele dintre aceste fotografii sunt premiate la concursuri internaţionale. În galeria foto de mai jos puteţi vedea câteva dintre fotografiile impresionante ce au adunat premii şi recunoaştere la diferite concursuri de fotografie din lume.

     

  • O colecţie de fotografii impresionante ce au câştigat premii peste tot în lume – GALERIE FOTO

    Există o vorbă care spune că o fotografie face cât o mie de cuvinte şi nu putem fi decât de acord. Există oameni dedicaţi de pe tot globul care surprind momente impresionante atât în natură, cât şi în mediul urban, surprind tradiţii şi momente impresionante, iar unele dintre aceste fotografii sunt premiate la concursuri internaţionale. În galeria foto de mai jos puteţi vedea câteva dintre fotografiile impresionante ce au adunat premii şi recunoaştere la diferite concursuri de fotografie din lume.

     

  • Putin a ratificat un acord prin care Rusia poate folosi baza aeriană Hmeimim din Siria

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ratificat un acord cu Guvernul sirian care permite Rusiei să folosească baza aeriană Hmeimim din Siria pe o perioadă nedeterminată, au anunţat vineri autorităţile de la Kremlin, potrivit Reuters.

    Forţele aeriene ruse au lansat, de la baza Hmeimim, raiduri aeriene în sprijinul preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

    În cursul acestei săptămîni, autorităţile au anunţat, de asemenea, că au intenţia de a construi o bază navală permanentă în portul sirian Tartus.

  • UE contestă decizia OMC privind presupusele subvenţii excesive acordate grupului Airbus

    Uniunea Europeană a iniţiat, joi, procedura de contestare a deciziei Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) care stabileşte că Bruxellesul ar fi acordat subvenţii excesive grupului aeronautic Airbus, informează site-ul agenţiei Reuters.

    “Uniunea Europeană nu este de acord cu ajungerea la concluzia că nu s-a conformat unei decizii precedente, deşi majoritatea subvenţiilor contestate de Statele Unite au fost oprite”, precizează Comisia Europeană.

    În plus, Executivul de la Bruxelles consideră că OMC ar fi făcut erori în evaluarea efectelor pe care subvenţiile acordate Airbus le-ar fi avut asupra activităţilor rivalului direct, Boeing.c

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Culmea ironiei: Mexic vrea să construiească un zid pentru a opri imigranţii

    Se pare că Mexicul este de acord cu ideea lui Trump de a construi un zid, însă nu în nordul ţării, ci la graniţa din sud, scrie Daily Mail.

    Mexic vrea să construiască un zid la graniţă pentru a ţine imigranţii din El Salvador, Honduras sau Guatemala în afara ţării. Autorităţiile se plâng de “hoardele” de imigranţi ce se îndreaptă spre Statele Unite apoi sunt deportaţi înapoi în Mexic. Astfel imigranţii decid să rămână în Mexic decât să se întoarcă acasă.

    Preşedintele Mexicului, Enrique Pena Nieto, a râs de planurile lui Trump de a construi un zid la graniţa dintre SUA şi Mexic, menit să oprească imigranţii să intre în Statele Unite, dar se pare că nu toată lumea e de aceeaşi părere. “Ideea lui Trump este bună, dar ar trebui ca acel zid să se afle la graniţa din sud a ţării pentru a opri fluxul de imigranţi ce vin prin Mexic din America Centrală”, este de părere El Manana, unul dintre cele mai mari ziare din Mexic.

    Potrivit Naţiunilor Unite în jur de 400.000 de oameni din America Centrală (El Salvador, Honduras etc) intră ilegal în Mexic în fiecare an, iar aproximativ jumătate dintre ei sunt deportaţi către ţările de provenienţă. 

  • Viitorul celui mai puternic stat din lume stă în balanţă: „Poate că a venit timpul ca America să fie condusă ca o afacere“

    Mişcările antisistem sunt în creştere, iar liderii politici văzuţi ca „alternative“ beneficiază de tot mai mult suport – de la Donald Trump sau Bernie Sanders în Statele Unite până la Marine Le Pen şi al său Front Naţional în Franţa, Lega Nord în Italia sau Syriza în Grecia; ieşirea surprinzătoare a Marii Britanii din Uniunea Europeană se încadrează perfect în această categorie.

    Care sunt însă cauzele care au dus la aceste sentimente antisistem? Ei bine, cea mai importantă pare a fi inegalitatea.

    „Brexitul este de departe cel mai virulent răspuns la această senzaţie de inegalitate“, comenta recent Michael Hartnett de la Bank of America. Iar această senzaţie se datorează faptului că revenirea economică de după criza din 2008 a fost una care a favorizat anumite segmente ale populaţiei, adaugă el. Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un eşec al politicii regionale şi ar putea reprezenta sfârşitul pentru Regatul Unit, remarcă şi Cristian Pîrvulescu, profesor universitar: „Contrar a ceea ce se spune, Uniunea Europeană şi-a dovedit viabilitatea. Pentru că se vede astăzi că singurul lucru care a ţinut în comun diferitele părţi ale Regatului Unit a fost Uniunea Europeană; nu ştim dacă Regatul Unit va mai exista în forma actuală, după acest referendum.“ Scoţia şi-ar putea declara independenţa, spune Pîrvulescu, un referendum în acest sens având, de această dată, sorţi de izbândă.

    Omul de rând ştie că nivelul său de trai a scăzut, costurile de zi cu zi au crescut, iar şansele unui job bun sunt tot mai mici. El aude că economia merge bine, dar vede o cu totul altă realitate – o diminuare a încrederii şi stagnare a economiei, crede şi Peter Schiff, analist al Euro Pacific Capital. Toate aceste frustrări alimentează practic sentimentele antisistem şi ajută partidele care marşează în această direcţie.

    „Brexitul are mai multe componente – dar câteva sunt fundamentale – legi venite de la Bruxelles pe care nu le înţeleg şi nu le acceptă şi mai ales o chestie nespusă, ideea de a fi conduşi de Franţa sau Germania – cum să accepte ei să fie conduşi de ţara pe care au învins-o în război sau de cea pe care au eliberat-o? Din nou istoria se repetă şi e vorba de cine pe cine“, spune Cătălin Olteanu, director general al firmei de logistică FM România. Chiar dacă nu înţelege neapărat contextul economic actual, omul de pe stradă înţelege că ceva nu este în regulă. Şi chiar dacă partidele antisistem nu câştigă neapărat alegerile, ele duc dezbaterea publică într-o anumită direcţie; în cele din urmă, acest lucru s-ar putea însă să fie benefic.

    Există, evident, mai mulţi factori care au dus la ridicarea acestor mişcări, majoritatea fiind rezultatul indirect al procesului de globalizare. Externalizarea locurilor de muncă, politicile privind refugiaţii şi chiar automatizarea anumitor procese (fapt ce duce la dispariţia unor locuri de muncă) sunt doar câteva exemple în acest sens. Unii analişti consideră însă că principala cauză ar fi politicile monetare adoptate de state, aşa cum este cazul Marii Britanii: „Votul din Anglia ilustrează perfect ineficacitatea politicilor implementate de principalele instituţii financiare ale lumii“, crede Peter Schiff. Relaxarea cantitativă adoptată de băncile centrale din Europa, Statele Unite sau Japonia a dus la creşterea inflaţiei, iar fenomenul în cauză i-a ajutat, aşa cum se întâmplă de obicei, pe acei câţiva care constituie aşa-numita pătură superioară a societăţii.

    Efectul a fost unul previzibil: în vreme ce bursele şi-au revenit iar acţiunile au crescut, oamenii de rând au suportat numeroase măsuri de austeritate; iar acest scurtcircuit a dat un nou suflu mişcărilor antisistem.

    O altă mişcare antisistem prezentă deja de ceva vreme în Europa este euroscepticismul – cei care nu sunt de acord să cedeze o parte din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuţia este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunţa apusul comunităţii europene. Euroscepticismul se defineşte ca o mişcare de protest împotriva Uniunii Europene şi opoziţia faţă de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil câştigă tot mai mulţi simpatizanţi pe măsură ce state precum Germania impun măsuri nepopulare, aşa cum a fost cota obligatorie de refugiaţi. Votanţi din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită pe care acestea le exprimă. „Forţele populare sau extremiste nu au mai avut atâta forţă şi nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani“, a subliniat Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru comerţ.

    „Vorbim de efectul unor decizii politice proaste – parlamentul de la Bruxelles arată corupt şi dă o grămadă de legi şi sugestii cel puţin aiuristice în anumite cazuri impunând gratuit unor ţări să respecte aberaţii care afectează majoritatea pentru a proteja minorităţi sau structuri de nişă“, crede Cătălin Olteanu, director general al FM România.

    Ţările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie şi Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania şi Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populaţia a fost dur afectată de măsurile de austeritate, ceea ce a crescut gradul de neîncredere atât în instituţiile locale de guvernământ, cât şi în cele interstatale.

    „Suntem într-un moment de maxim pericol din punctul de vedere al existenţei Uniunii Europene în forma actuală, iar elementul care mă duce la această concluzie este blocarea de către Germania şi Franţa a acordului de liber schimb cu Statele Unite ale Americii (TAFTA sau acordul transatlantic de liber schimb – n.red.); acesta a fost respins de doar două ţări, Franţa şi Germania, după Brexit, adică este o reorientare a acestor două ţări în cadrul european“, subliniază analistul Mircea Coşea. Într-un fel sau altul, spune el, au eliminat un concurent important la putere, care este Marea Britanie, şi au rămas astfel două state care încearcă să preia direct controlul asupra Uniunii Europene. Acest control nu este însă acceptat, pentru că la recentul summit G20 din China Jean-Claude Juncker a declarat în mod surprinzător că Uniunea Europeană continuă negocierile cu SUA, în ciuda opoziţiei manifestate de Germania şi Franţa. Aceste disensiuni între statele membre există pentru că cele două nu acceptă în zonă concurenţa americană, o concurenţă puternică. Firmele americane au o putere mai mare decât cele europene şi un avans tehnologic, iar pe de altă parte se pare că Germania şi Franţa renunţă încet-încet la acordurile comunitare în favoarea unora bilaterale, dezvoltate zi de zi cu Rusia, cu China, cu India. „Aceste acorduri arată că ele au o cale proprie pe care o folosesc din plin; stabilitatea economiei germane se explică prin relaţiile comerciale cu China, acolo unde au foarte multe comenzi. Atât Germania cât şi Franţa au investit capital imens în China şi în Rusia, cel puţin în Rusia este o invazie de capital franco-german în domenii cheie, precum energie, construcţii, armament sau medicamente. Este astfel convenabil pentru ele să aibă o politică mai detaşată faţă de Uniunea Europeană, şi din acest motiv eu cred că pasul pe care l-au făcut prin refuzarea acordului cu SUA arată o nouă orientare pe care cele două ţări o au“, mai spune Coşea. Tot el arată că pentru România situaţia este clar nefavorabilă, în condiţiile în care disensiunile există între ce-a mai rămas din UE şi aceste două ţări iar bugetul suferă. Fondurile care se vor mai da vor fi din ce în ce mai restrictive, iar interesul de a ridica ţările rămase în urmă va trece undeva pe planul secund. S-ar putea ca Franţa şi Germania să nu mai fie, la un anumit moment, interesate de investiţii în state ca România sau Bulgaria, căutând alte zone care să le fie mai favorabile pe termen lung. Pentru că raporturile cu Rusia şi China sunt pe termen lung: Rusia asigură energie, în vreme ce China reprezintă piaţa de desfacere – lucruri pe care nicio ţară din Uniunea Europeană nu le poate asigura.

    Mergând pe aceeaşi linie, ajungem la poate cea mai vizibilă şi în acelaşi timp periculoasă manifestare a mişcărilor antisistem: Donald Trump. Trump a stârnit numeroase controverse atunci când şi-a anunţat candidatura, mai ales datorită pledoariei sale pentru repatrierea imigranţilor şi anularea dreptului de cetăţenie pentru copiii născuţi pe teritoriul Statelor Unite în cazul în care părinţii acestora nu au drept de muncă. Donald Trump a spus, mai în glumă mai în serios, că va construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: „Am să contruiesc un zid mare – un zid uriaş, de fapt – la graniţa de sud, şi apoi am să îi pun pe mexicani să îl plătească. Ţineţi minte cuvintele mele“.

    Trump e specializat în marketing şi a intuit corect supărarea unei mari mase de americani care s-au săturat de propaganda drepturilor omului şi a şanselor egale, consideră Cătălin Olteanu. „Adică ei se duc în război, cuceresc, eliberează şi după aceea trebuie să plătească preţul cuceririi. Sistemul american a devenit extrem de ipocrit şi Trump asta promite, să îi scape de ipocrizie. Iar dacă mă uit la Uniunea Europeană, e cam aceeaşi poveste.“  Americanii nu au ales în ultimul secol un preşedinte fără experienţă politică, cu excepţia lui Eisenhower, care a câştigat al doilea război mondial. Dacă Trump va reuşi să câştige alegerile din 2016, va fi într‑adevăr o premieră pentru Statele Unite. După cum spunea chiar Trump: „Poate că a venit timpul ca America să fie condusă ca o afacere“.

    Aflaţi de ce 2016 a fost numit “Anul regizat de Tarantino”

  • Culmea ironiei: Mexic vrea să construiească un zid pentru a opri imigranţii

    Se pare că Mexicul este de acord cu ideea lui Trump de a construi un zid, însă nu în nordul ţării, ci la graniţa din sud, scrie Daily Mail.

    Mexic vrea să construiască un zid la graniţă pentru a ţine imigranţii din El Salvador, Honduras sau Guatemala în afara ţării. Autorităţiile se plâng de “hoardele” de imigranţi ce se îndreaptă spre Statele Unite apoi sunt deportaţi înapoi în Mexic. Astfel imigranţii decid să rămână în Mexic decât să se întoarcă acasă.

    Preşedintele Mexicului, Enrique Pena Nieto, a râs de planurile lui Trump de a construi un zid la graniţa dintre SUA şi Mexic, menit să oprească imigranţii să intre în Statele Unite, dar se pare că nu toată lumea e de aceeaşi părere. “Ideea lui Trump este bună, dar ar trebui ca acel zid să se afle la graniţa din sud a ţării pentru a opri fluxul de imigranţi ce vin prin Mexic din America Centrală”, este de părere El Manana, unul dintre cele mai mari ziare din Mexic.

    Potrivit Naţiunilor Unite în jur de 400.000 de oameni din America Centrală (El Salvador, Honduras etc) intră ilegal în Mexic în fiecare an, iar aproximativ jumătate dintre ei sunt deportaţi către ţările de provenienţă. 

  • Guvernul de la Damasc aprobă acordul ruso-american privind armistiţiul din Siria

    “Guvernul sirian a aprobat acordul ruso-american (…) printre ale cărui obiective se numără găsirea unei soluţii politice la criza din Siria”, a anunţat agenţia, subliniind că “va avea loc o încetare a ostilităţilor în oraşul Alep din motive umanitare”, relatează Le Figaro.

    Statele Unite şi Rusia au anunţat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă un acord în privinţa Siriei, ce prevede o încetarea a focului începând de luni, urmată, o săptămână mai târziu, de un nou parteneriat militar care să vizeze Stat Islamic şi Al-Qaida şi stabilirea unor noi limite asupra forţelor lui Assad.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentagon: SUA se angajează să ajute la reformarea şi consolidarea forţele militare ucrainiene

    Statele Unite şi Ucraina au încheiat un acord de cooperare în privinţa tehnologiei de apărare şi oferirea de asistenţă în operaţiunea de consolidare a forţelor militare ucrainene, a anunţat Departamentul american al Apărării, citat de Reuters online.

    Secretarul american al Apărării, Ash Carter şi Ministrul Apărării din Ucraina, Stepan Poltorak, au semnat un acord în cadrul unei întrevederi care a avut loc la Londra.

    Carter a spus despre acord că este “foarte, foarte important” pentru că va oferi Ucrainei capacitatea de a-şi apăra teritoriul. Oficialul american nu a sugerat că acest acord va modifica rolul de asistenţă al Statelor Unite, care a fost acela de a se concentra asupra oferirii de sprijin defensiv.

    În urma acestui acord, fostul general american John Abizaid a fost numit Consilier pentru Probleme de Apărare al Ucrainei, cu rolul de a ajuta autorităţile de la Kiev în implementarea reformelor în domeniul militar.