Tag: Turcia

  • Ce destinaţii de vacanţă caută românii pe Google

    Românii caută oferte de vacanţă cu precădere în Grecia (37%), Turcia (13,47%) sau Bulgaria (12%), potrivit unei analize realizate de Fortuna Business Travel şi SEOmonitor, în funcţie de căutările pe Google ale doritorilor de concedii.

    Ţările care au fost chestionate în acest sens sunt Italia, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Polonia, România, Turcia, Olanda şi UK. Rezultatele arată că destinaţiile preferate de majoritatea europenilor sunt Turcia, Grecia, Spania, dar şi Croaţia, Malta sau Portugalia.

    Spre exemplu, dintre cele 40 de destinaţii stabilite, britanicii preferă în proporţie de 14% Turcia, 12 % Grecia şi 10% Malta. Cei mai mulţi spanioli îşi caută locuri de petrecut vacanţa tot în ţara lor, urmând destinaţii precum Grecia, Portugalia, Malta şi Italia.

    Fortuna Business Travel prezintă rezultatele acestui studiu prin intermediul unei „hărţi” a căutărilor turistice pe Google. 

  • Prima mare surpriză a lui Iohannis. Personajul-cheie care îl poate face pe Victor Ponta să piardă totul: „Nu exclud nimic”

    În vreme ce Victor Ponta se afşă la „linişte şi odihnă” în Turcia, preşedintele Klaus Iohannis a luat o decizie care îl poate face pe Victor Ponta să piardă totul. Şeful atatului a trimis la Parlament un document care îi pune pe Victor Ponta şi PSD într-o situaţie aproape imposibilă. Totul depinde acum de o singură persoană.

    Personajul-cheie care îl poate face pe Victor Ponta să piardă totul

  • Prima mare surpriză a lui Iohannis. Personajul-cheie care îl poate face pe Victor Ponta să piardă totul: „Nu exclud nimic”

    În vreme ce Victor Ponta se afşă la „linişte şi odihnă” în Turcia, preşedintele Klaus Iohannis a luat o decizie care îl poate face pe Victor Ponta să piardă totul. Şeful atatului a trimis la Parlament un document care îi pune pe Victor Ponta şi PSD într-o situaţie aproape imposibilă. Totul depinde acum de o singură persoană.

    Personajul-cheie care îl poate face pe Victor Ponta să piardă totul

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: România nu poate fi guvernată de un premier care se ascunde de Jan Uncheşelu

    Primul va conduce partidul şi Guvernul prin telefon, cu autoritatea unui ins care se ascunde în Turcia de procurori şi despre care nu se ştie dacă se mai întoarce în ţară sau câte zile mai rămâne în funcţie. Ca să creeze sentimentul că ţine situaţia sub control, premierul în exil aruncă noi măsuri populiste, fără nici o fundamentare financiară: TVA-ul se va reduce, de la 1 ianuarie 2016, la 19%, nu la 20%, cum se anunţase iniţial. Celălalt premier este liderul unui partid de 1%, fără control asupra PSD şi asupra Parlamentului şi fără nicio pregătire economică, exceptând faptul că a fost ofiţer de intendenţă.

    Adăugaţi la această situaţie faptul că, în anul cel mai sensibil pentru absorbţia fondurilor europene, un ministru (incompetent) al Transporturilor a fost obligat să demisioneze, iar PSD vrea să aducă la acest minister un personaj a cărui unică experienţă managerială a fost la conducerea Muzeului Olteniei. Este reţeta perfectă a unui dezastru cu explozie întârziată.

    Sunt câteva lucruri simple, banale în orice regim democratic, pe care Victor Ponta trebuia să le facă. În primul rând, cu toată empatia faţă de un om suferind, ar fi trebuit să se opereze în ţară. La acest nivel de responsabilitate, pleci în străinătate doar pentru o intervenţie care nu poate fi efectuată de către medicii din România. Atunci când primul-ministru fuge de spitalele din România, îşi arată dispreţul şi neîncrederea în cadrele medicale şi în sistemul pe care-l gestionează. Un efect economic: notele de plată către CNAS pentru intervenţii efectuate de spitale din străinătate pentru pacienţii români se vor înmulţi. În septembrie 2014 (ultimele date publice), doar datoriile CNAS către spitalele din spaţiul UE, pentru intervenţiile asupra unor pacienţi români, depăşeau 200 de milioane de euro.

    În al doilea rând, premierul Victor Ponta era dator să furnizeze publicului informaţii clare despre situaţia sa şi să respecte Hotărârea CSAT 5/ 2009 privind asistenţa medicală pentru demnitarii români. CSAT, unde premierul deţine poziţia de vicepreşedinte, a stabilit că doar o comisie medicală a celor de la Spitalul Militar Central putea decide că premierul nu poate să se opereze în România, trebuie să plece în Turcia sau în altă ţară şi nu are posibilitatea să-şi exercite atribuţiile. În ultimul deceniu, doar în India şi în Etiopia s-a mai întâmplat ca premierul, respectiv preşedintele, să plece în străinătate pentru tratament medical fără să informeze opinia publică asupra situaţiei exacte. În absenţa unei evaluări oficiale, suntem perfect îndreptăţiţi să credem că, de fapt, Victor Ponta fuge de urmărirea penală.

    Această situaţie dă naştere unui sentiment de stat eşuat. Nimeni nu-şi poate aminti de vreo ţară civilizată în care primul-ministru dă ordine din străinătate, prin intermediul televiziunilor şi a site-urilor de socializare, timp de aproape cinci săptămâni. Asta se întâmplă în timp ce: în Parlament există un grup majoritar, transpartinic, hotărât să dea drumul la o legislaţie anti-Justiţie, în timp ce negocierile cu FMI şi Comisia Europeană sunt în aer, în timp ce absorbţia fondurilor europene s-a blocat. Sunt câteva ministere care, de la ultima remaniere, par să fi dispărut. Doar un exemplu: ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu – ministerul cu cea mai slabă rată de absorbţie, responsabil pentru cele mai multe cazuri de infringment – a apărut în peisaj doar pentru a-l acuza pe preşedintele Iohannis că îi favorizează pe austriecii de la compania Schweighofer, după care a dispărut.

    Ceea ce se întâmplă acum este că Victor Ponta încearcă să tragă de timp, până în toamnă, pentru a face uitată situaţia sa de urmărit penal, care a scăpat de un dosar doar punându-se sub protecţia parlamentară. Alegătorii pleacă în vacanţă, sunt fericiţi, iar liderul PSD speră ca, atunci când vor reveni la slujbe, să fie resemnaţi cu întoarcerea sa la Palatul Victoria. Poate că unii vor accepta sau vor uita. Dar sunt destul de sigur că Jan Uncheşelu şi colegii săi din DNA au o memorie foarte bună şi-l aşteaptă…


    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Din Turcia, Victor Ponta a intrat telefonic în direct la Antena 3, a început să vorbească, dar a uitat un amănunt: ce s-a întâmplat a doua zi este „scandalos”

    După mai bine de o săptămână în care a comunicat cu ţara pe Facebook, premierul Victor Ponta a dat, duminică seara, „un prim semn de viaţă”, intrând în direct la Antena 3, la emisiunea lui Mihai Gâdea.

    La un moment dat, premierul a ieşit în evidenţă cu un atac neaşteptat. Ce a spus însă Victor Ponta a fost demontat în doar 24 de ore, afirmaţiile sale provocând un adevărat scandal.

    „AMĂNUNTUL” CARE DĂRÂMĂ ARGUMENTAŢIA PREMIERULUI PONTA: CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN REALITATE ÎN SALON

  • În vreme ce Ponta e în spital în Turcia, de la Bucureşti i se transmite un mesaj tranşant. Care este cel mai mare pericol pentru premier

    În vreme ce Victor Ponta se reface după operaţia din Turcia, la Bucureşti lucrurile sunt din ce în ce mai tensionate. Problemele premierului cu DNA-ul au provocat o complicaţie care în urmă cu două săptămâni nu era previzibilă. Mesajul a fost tranşant, iar efectul pe măsură: ”Totul a produs foarte multă tulburare în PSD”.

    Care este cel mai mare pericol pentru premier

  • LC Waikiki mizează pe dublarea afacerilor în 2015

    LC Waikiki este prezent în Turcia ca parte din LC Waikiki Retail Magazacilik AS din anul 1997. Ca urmare a creşterii rapide şi a recunoaşterii sale ca lider de piaţă în Turcia, LC Waikiki a facut primele investiţii în străinătate în anul 2009 în România. De atunci, compania a deschis magazine în 25 de ţări, având 530 de magazine.

    “Regiunea Balcanică are o importanţă majoră pentru Turcia pentru că reprezintă o poartă de intrare către Europa de Vest. România are o importanţă aparte pentru noi deoarece este prima ţară prin intermediul căreia ne-am deschis către lume în 2009. Vom continua investiţiile internaţionale în România, în Balcani şi în diferite regiuni ale lumii, cu scopul de a fi unul dintre brand-urile globale ale Turciei.” declară Yenal Gökyıldırım, LC Waikiki Retail Managing Director.

    LC Waikiki a ajuns la 392 de magazine în Turcia şi la aproape 140 peste hotare, având 25.500 de angajaţi din diferite culturi. Compania a crescut investiţiile cu 25% începând cu anul 2009, când a deschis pentru prima dată un magazin internaţional.

    Obiectivul LC Waikiki este să devină un brand global în 2023 şi să ajungă la o cifră de afaceri la nivel global de 6 miliarde de dolari cu 1.000 de magazine peste hotare, şi 4 miliarde de dolari la nivel local, cu 500 de magazine deschise în Turcia.

    “Vom continua să creştem fără să încetinim.” a adăugat Yenal Gökyıldırım.

    Aproximativ 300 din cei 5.500 de angajaţi de peste hotare sunt din România. În perioada următoare, LC Waikiki intenţionează să crească numărul angajaţilor din România la 400, iar numărul de magazine să ajungă până la sfârşitul anului de la 14 la 18. Compania este, de asemenea, poziţionată ca lider de piaţă în Kosovo, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Albania şi Bulgaria.

    Brand-ul LC Waikiki, înfiinţat în 1985 face parte din LC Waikiki Retailing în Turcia din 1997. LC Waikiki are 14 de magazine în 9 oraşe din România, cu peste 300 de angajaţi în magazinele sale, un sediul central şi un centru logistic.

     

     

  • Turcia neagă că a furnizat energie electrică Statului Islamic

    Potrivit unei publicaţii locale, care citează un muncitor anonim din cadrul companiei de distribuţie a energiei electrice Dicle, firma a furnizat curent electric oraşului Tal Abyad de pe teritoriul provinciei turce Sanliurfa, situată la frontiera cu Siria.

    “Informaţiile din unele publicaţii naţionale şi internaţionale cu privire la o presupusă furnizare de energie din Sanliurfa către Tal Abyad nu reflectă adevărul”, a declarat Yildiz luni, citat într-un comunicat.

    Ministrul turc a acuzat totodată presa de faptul că scrie în continuare despre acest subiect, în pofida dezminţirilor companiei.

    Confruntările armate dintre forţele kurde, susţinute cu atacuri aeriene de către coaliţia antijihadistă condusă de căttre Statele Unite, şi jihadiştii din cadrul SI s-au intensificat în ultima săptămână. Luptători kurzi au cucerit Tal Abyad luni, însă un nou val de mii de refugiaţi a trecut frontiera în Turcia.

  • Pe patul de spital din Turcia, Victor Ponta a primit o scrisoare surpriză: „Este un şantaj”

    Aflat în Turcia, unde s-a operat la genunchi, premirul Victor Ponta nu este scutit de surprize. De această dată nu e vorba de una plăcută. Deocamdată, nici premierul, nici PSD nu au avut o reacţie oficială, dar este de aşteptat ca aceasta să vină cât mai curând, având în vedere conţinutul documentului.

    Scrisoarea surpriză pe care a primit-o premierul: „Este un şantaj”

  • Ahmed Davutoglu nu exclude nicio opţiune pentru formarea unei coaliţii de guvernare în Turcia

    Într-o intervenţie la postul public de televiziune TRT, Davutoglu, care este şi liderul AKP, a subliniat că posibilitatea desfăşurării de alegeri anticipate ar putea fi luată în calcul abia după epuizarea tuturor căilor de formare a unui nou guvern.

    Şeful Guvernului de la Ankara a precizat că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan nu este implicat în negocierile cu partidele de opoziţie, dar ar putea interveni în cazul unei eventuale crize.

    Formaţiunile de opoziţie din Turcia îl acuză pe şeful statului de amestec în activitatea AKP, deşi Constituţia îi interzice, prin prisma funcţiei, să întreprindă astfel de acţiuni.

    AKP va continua procesul de pace cu activiştii kurzi cât mai mult timp posibil, oricare ar fi finalul negocierilor privind formarea unei coaliţii guvernamentale, a afirmat Davutoglu.

    Unul din posibilii parteneri la guvernare ai AKP ar putea fi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP), care se opune unui dialog cu kurzii.

    Partidul islamo-conservator AKP a câştigat alegerile legislative desfăşurate duminică în Turcia, dar a pierdut, după 13 ani, majoritatea absolută în Parlament.

    AKP a obţinut 40,9% din voturi, adică 258 de mandate din cele 550 ale Parlamentului, fiind urmat de Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat) şi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP, dreapta), care au primit 25%, respectiv aproape 16% din sufragii, adică 132, respectiv 80 de mandate.

    De asemenea, partidul kurd HDP (Partidul Democratic al Poporului) a reuşit să treacă pragul de 10% din sufragii stabilit pentru accederea în Parlament, obţinând 13% din voturi şi 80 de mandate.

    În contextul impasului rezultat în urma alegerilor, Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Popular Republican (CHP), a pledat pentru organizarea de negocieri în vederea formării unei coaliţii, excluzând posibilitatea alegerilor anticipate.

    Guvernul Turciei a demisionat, marţi, conform procedurii aplicate după alegerile parlamentare.

    Recep Tayyip Erdogan a acceptat demisia formală a Guvernului, însă urmează să îi ceară actualului premier să formeze un alt cabinet guvernamental.