Tag: scoala

  • Directoarea unei şcoli din judeţul Galaţi, acuzată că a agresat doi elevi. Inspectoratul Şcolar Judeţean va deschide o anchetă

    Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi, Mioara Enache, a declarat că luni la Şcoala numărul 1 din localitatea Adam va fi declanşată o anchetă după ce, vineri seară, reprezentanţii ISJ au fost sesizaţi că la unitatea de învăţământ a avut loc un incident în care a fost implicată directoarea.

    Potrivit primelor informaţii deţinute de conducerea ISJ Galaţi, părinţii a doi elevi au acuzat-o pe directoarea şcolii că i-ar fi agresat pe copii pe motiv că aceştia nu s-ar fi pregătit cum trebuie pentru ora de istorie la care joi fusese inspecţie.

    Directoarea şcolii a recunoscut că vineri seară a avut loc un incident, însă nu i-a agresat pe elevi, ci doar ”s-a enervat” pentru că aceştia nu se pregătiseră pentru ora de istorie, susţinând că de fapt copiii s-au lovit între ei.

    “Indiferent de ceea ce se întâmplă, ca profesori nu avem voie să ne enervăm. Vom demara o anchetă luni la această şcoală pentru a stabili dacă se confirmă acuzaţiile care i se aduc doamnei directoare. Vom vedea ce spun toate părţile. În funcţiile de cele constatate vom lua măsurile care se impun”, a declarat inspectorul şef Mioara Enache.

    În plus, conducerea ISJ Galaţi a aflat că ar exista un conflict mai vechi între directoarea şcolii din localitatea Adam şi câteva profesoare, lucrurile culminând cu acest incident.

  • Un exerciţiu de imaginaţie în care 84 de adolescenţi conectaţi, critici şi creativi vor reprezenta România următoarelor generaţii

    “În iunie 2014, colegul meu, Virgil Godeanu, şi-a pictat vanşii vechi. Mie mi-au plăcut aşa de tare încât l-am rugat să-i picteze şi pe ai mei. Aşa a apărut ideea din spatele Go-style. În următoarele două zile, am creat pagina de Facebook şi e-shop-ul (www.go-style-2.shopmania.biz), într-o săptămână am avut prima comandă şi după ea au urmat multe altele. Pentru acest an, avem în plan o prezentare de modă în cadrul unui fashion show, câteva colecţii sezoniere (Summer Festivals, Back to school şi First snow), atragerea a 65 de clienţi noi şi 12.000 de like-uri pe Facebook, iar pe termen lung proiectul va evolua într-o platformă naţională de magazin online free source deschisă adolescenţilor întreprinzători din România sau, în cel mai rău caz, va eşua într-o vânzare profitabilă către un grup din industria textilă care îşi doreşte o intrare abruptă pe piaţa de teenage fashion.“

    Cristina Pogorevici vorbeşte în termeni de trecut, prezent şi viitor despre proiectul ei antreprenorial de parcă antreprenoriatul ar fi ceva ce face de când lumea. De fapt, lumea ei a început în urmă cu 16 ani, iar magazinul său online îi ocupă cam 15% din timpul unei zile, după cum ea însăşi estimează. Îşi împarte ziua în procente: „50% şcoală (este în clasa a zecea la liceul Lazăr), 15% Go-style, 10% familie, 10% prieteni, 10% voluntariat, 5% lectură & internet“, vrea să studieze la Columbia University, cântă la pian, predă engleză copiilor, nu are medii sub 9 şi spune că, în general, se implică doar „în activităţi care îi cizelează personalitatea“.

    Citiţi şi: Tinerii care vor conduce România

    Senzaţia din preajma celor 84 de adolescenţi selectaţi de Şcoala de Valori pentru proiectul Excepţionalii este că România mai are o şansă, că generaţiile care s-au născut odată cu revoluţia tehnologică şi care au o inteligenţă emoţională superioară au capacitatea de a schimba lumea din jurul lor. Suntem însă perfect conştienţi că atât cei 84 de excepţionali, cât şi alte zeci sau sute ca ei care nu au participat la proiect, se încadrează într-o categorie diferită faţă de media vârstei lor. În România sunt acum, conform Institutului de Statistică şi unor studii ale UNICEF, aproape 1 milion de adolescenţi cu vârsta între 15 şi 18 ani, dintre care 19% au abandonat şcoala, 90% se uită în medie şapte ore pe zi la televizor ori stau pe internet, iar rata de promovabilitate a bacalaureatului a ajuns în 2014 la 55% (crescând de la 44% în 2012). 

    „Cel mai prost stau la capitolul viaţă personală deoarece nu am timp de aşa ceva“, se situează direct în partea opusă a spectrului despre care vorbim Teodora Agarici, o adolescentă de 17 ani care îşi organizează ziua de după şcoală, unde termină cursurile la 12:30, între teme şi activitatea din diverse centre sociale sau de plasament unde predă copiilor engleză, iar seara şi-o împarte între revista LZR, unde în prezent conduce departamentul de comunicare & PR, traduceri pentru filme, ca voluntar în cadrul asociaţiei Macondo, sau internshipul din cadrul NexT Film Festival.

    „Nu prea petrec timp cu prietenii mei în timpul săptămânii, ci doar la sfârşit de săptămână. Cu familia petrec de asemenea foarte puţin timp, cam 10% din totalul de activităţi al unei zile“, spune Adelin Torge, un băiat serios cu ochelari de hipster care şi-a făcut deja un portofoliu frumos de clienţi din toată lumea, cărora le desenează sigle sau le face pagini web. Adelin a lansat un joc pentru mobil şi a construit o platformă pentru construcţia de pagini web, iar acum lucrează la o aplicaţie pentru mobil/PC, un soi de minireţea de socializare axată pe informaţii de cultură generală. Când era mic, Adelin visa să ajungă gimnast. În clasa a noua a descoperit informatica şi s-a îndrăgostit foarte repede de ea: „Am început să caut cât mai multe informaţii, am început să fac cursuri de programare online şi cred că, din totalul de cunoştinţe în domeniul programării, 80% le-am deprins singur, în faţa calculatorului. De aceea, cei mai buni prieteni ai mei sunt persoanele care mă susţin în ceea ce fac, care mă sfătuiesc şi mă ajută la nevoie“.

  • REPORTAJ – Cum văd românii ora de religie: De la “e necesară, educă”, la “nu sunt mulţumită, li se spune că Moş Crăciun nu există”

    Participarea în continuare a elevilor la ora de Religie a fost alegerea a aproape 90 la sută dintre părinţi, după ce Curtea Constituţională a decis că trebuie să depună o cerere cei care vor să mai urmeze acest curs.

    Părinţii, dar şi bunicii care îi mai duc şi îi iau de la şcoală pe cei mici, sunt de acord că este necesar ca religia să facă parte din educaţia copiilor, chiar dacă nu sunt toţi mulţumiţi de profesori sau de ce le spun aceştia copiilor.

    “Nu ştiu maică-sa ce-a făcut, dar mi se pare normal să facă Religie. Nu mai stai să faci cu ei acasă, să-i înveţi o rugăciune. Eu mai stau de vorbă cu ea şi îi povestesc de Dumnezeu şi zice: «Mamaie, ştiu»”, spune bunica unei fetiţe din clasa a II-a, de la o şcoală din cartierul Berceni din Capitală.

    O altă bunică o laudă pe profesoara de Religie, care “e comunicativă, creativă” şi “o iubesc copiii”.

    “Religia nu-i îndoctrinare, e ceea ce trebuie să ştie orice om. Îi educă. Nu contest că s-ar putea să fie cadre didactice care nu ştiu să îi înveţe. Dacă îl sperii pe copil şi transformi credinţa în pedeapsă, nu-i normal”, completează aceasta.

    Mama unui alt elev de la aceeaşi şcoală admite că profesoara de Religie de la clasa acestuia “cam ţipă la ei, dar e ok”. Alături de ea, o altă mămică spune că “este o porcărie că au scos ora de religie”.

    O altă mamă, al cărei băieţel este în clasa pregătitoare, spune că “de plăcut, trebuie să-i placă” religia. “Nu cred că încă pot alege, trebuie un pic ghidaţi”, continuă femeia.

    O altă femeie spune că şi-a înscris băieţelul, dar se declară nemulţumită de unele lucruri învăţate de acesta la ora de Religie. “Nu sunt mulţumită de ce fac la oră. Li s-a spus în clasa I că Moş Crăciun nu există. Asta e problema părinţilor”, spune mama băieţelului.

    Un bunic este de părere că ora de religie este benefică pentru copii, că “dacă n-au un pic de teamă…”.

    “E o chestie sănătoasă. La ce se întâmplă în şcoală acuma… E nenorocire”, spune şi o bunică.

    În schimb, tatăl a doi băieţi, unul în clasa pregătitoarea şi celălalt în clasa a V-a, se gândeşte să nu-l mai înscrie pe cel mare la ora de Religie. “Profesoara e foarte agresivă, nu prea are legătură cu credinţa. Al meu îmi zice că ar vrea ca profesorul de informatică să fie şi de religie, că aşa frumos le vorbeşte. Mulţi zic că religia le creşte media, dar mie mi se pare că îi scade media”, spune acesta. Alături de el, un alt tătic, spune că nu i se pare normal că se pun note la Religie.

    “Chiar el a vrut şi ne-am înscris deja”, spune mama unui băieţel din clasa a II-a. “E şi doamna, aşa, drăguţă, i-a încântat. E şi o problemă cu spaţiul. Mulţi părinţi de-asta au optat”, completează ea.

    O altă mamă spune că nu şi-a înscris fetiţa din clasa a IV-a la ora de Religie, întrucât familia merge dintotdeauna la Biserica Baptistă de care aparţine, pentru aceste învăţături. Femeia mai spune că până acum a trebuit să facă cerere pentru ca fiica ei să nu fie prezentă la ora de religie de la şcoală, dar acest lucru nu o deranja. “Mi se pare mai complicat acum. Trebuie depuse mult mai multe cereri”, arată mama fetiţei.

    Întrebată ce face la ora de Religie, o elevă de clasa a II-a, de la o şcoală din zona Eroilor, spune că învaţă despre Dumnezeu, desenează şi că “sunt lucruri uşoare”. Tatăl fetei spune că a şi semnat o petiţie pentru păstrarea orei de religie în şcoală.

    “Îmi place foarte mult. Am învăţat despre Sfântul Animalelor”, spune o altă fetiţă, abia la clasa pregătitoare.

    “Am făcut cerere şi suntem pentru. Cred c-o să ajungă nişte sălbatici copiii ăştia. Eu am crescut în comunism, fără oră de religie, şi a trebuit să mă pregătesc în particular. Tre’ să ştii, e ca istoria”, spune bunica unei fetiţe, arătând că părinţii pot să nu aibă nici ei cunoştinţe de religie sau timp să le transmită copiilor astfel de informaţii.

    O altă bunică consideră că “se procedează foarte bine” acum că se completeză cereri pentru copiii care vor să facă ora de religie. “Mă gândesc şi la ceilalţi. Faptul că este o opţiune este foarte bine. Depinde foarte mult de profesor”, arată femeia.

    Trei elevi de la Liceul Goethe, de 13-14 ani, povestesc că acolo au posibilitatea să facă religie evanghelică, pe lângă cea ortodoxă. “Vine un preot de la Biserica Luterană şi face cu noi gratis. E mai interactiv, mai frumos şi e pe germană. Învăţăm cum funcţiona societatea înainte şi după Hristos”, arată ei.

    Aproape 90 la sută din totalul celor 2.366.086 de elevi eligibili au depus cereri pentru a putea participa la ora de Religie.

    Înscrierea pentru participarea la ora de Religie este posibilă şi după data de 6 martie, acest termen-limită pentru strângerea opţiunilor fiind stabilit pentru că în 9 martie se împlinesc cele 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale, spunea ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    Cererile pentru participarea la ora de religie au fost necesare după ce Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale este neconstituţional. Articolul prevedea că sunt obligaţi să facă cerere elevii care nu vor să participe la ora de Religie.

    Prin decizia CC, a deveni obligatorie cererea celor care vor să studieze disciplina. Decizia Curţii Constituţionale a devenit executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv luni 9 martie.

     

  • Mai mulţi părinţi şi profesori, împotriva lecţiilor digitale şi a utilizării tabletelor în şcoli

    Asociaţia Părinţilor pentru o Educaţie Sănătoasă, Asociaţia Dascălilor Români, şi Asociaţia Părinţilor şi Profesorilor “Grigorie Palama” au organizat, marţi, conferinţa cu titlul “Copilul între Galaxia Gutenberg şi tehnologia modernă”, în care punctele lor de vedere au fost susţinute de Virgiliu Gheorghe, doctor în bioetică şi biofizician.

    “Copiii care de mici se joacă pe telefon sau primesc tablete dezvoltă probleme de atenţie. Veţi vedea copii mici plictisiţi, retraşi, izolaţi. Generaţii care se plictisesc, depresivi cu tendinţe spre suicid”, a spus Virgiliu Gheorghe.

    El a mai spus că mediul electronic “inhibă reflexivitatea”. “Copiii mici reacţionează automat la stimuli. Dar toate jocurile pe calculator blochează răspunsul reflexiv, se bazează pe răspunsul emoţional sau agresiv moderat. Vom avea copii total nereflexivi care reacţionează pavlovian, stimul-răspuns. Are o durere, fuge de ea, nu are simţul responsabilităţii. Este o restructurare a creierului uman, a funcţiei umane. Domeniul lui de experienţă nu mai este unul natural, de experienţă umană, pentru că mediul lui de experienţă nu mai este unul uman. Este o experienţă virtuală”, a adăugat biofizicianul.

    Totodată, potrivit specialistului, folosirea excesivă a telefonului sau tabletei afectează calitatea somnului, dar şi a digestiei.

    “Un copil care stă continuu cu nasul în jocuri şi care nu trăieşte în viaţa normală, cu plimbare, alergare, lectură, are un somn agitat şi o digestie proastă. (…) Un prim risc este obezitatea. Apoi, violenţa indusă de jocurile pe calculator, atrofia simţului compătimirii şi a funcţiilor empatice. Cu cât în joc este mai multă violenţă, cu atât mai mult este anulat simţul compătimirii, este anulată reacţia la suferinţa celui de lângă tine”, a continuat Virgiliu Gheorghe.

    În acest context, susţine acesta, dezvoltarea mediului digital se va dovedi, în următorii câţiva ani, a fi “unul dintre cele mai mari eşecuri din istoria şcolii moderne româneşti”.

    “De fapt, în aceste condiţii, vom fi martorii apariţiei nu numai a unei generaţii practic analfabete, ci şi a unei generaţii în care problemele de învăţare şi dizabilităţile mentale vor constitui principala chestiune cu care se vor confrunta părinţii, instituţiile din domeniul educaţiei şi sănătăţii din ţara noastră. Cine va răspunde în faţa legii şi a poporului român pentru această măsură abuzivă şi iraţională prin care se încearcă înlocuirea manualelor cu tabletele în România?”, a mai spus Virgiliu Gheorghe.

    În cadrul conferinţei, au fost lansate primele manuale alternative, parte din proiectul naţional “Un manual românesc pentru copilul tău”, derulat de Asociaţia Dascălilor Români şi de Asociaţia Părinţilor şi Profesorilor “Grigorie Palama”.

    Aceste materiale, distribuite deja gratuit în mai multe şcoli, sunt concepute conform curriculei naţionale propusă de Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Prima carte de acest fel, “Arte vizuale şi abilităţi practice pentru clasa pregătitoare şi clasa I”, este un instrument de predare integrată a artelor plastice şi a lucrului manual, a spus unul dintre autori, Maria Cosmina Dragomir, doctor în arte plastice şi decorative al Universităţii Naţionale de Arte Buucreşti.

    Autorii manualului, un grup de 23 de profesori, artişti plastici, fizicieni, teologi, muzicologi, au selectat desene realizate de 1.000 de copii, pentru a ilustra cartea.

  • Plângere despre “îndoctrinarea politică în şcoli” după ce o imagine cu Nigel Farage şi o remarcă la adresa românilor a fost folosită într-o prezentare despre Holocaust

    Potrivit ediţiei electronice a cotidianului britanic, prezentarea a fost urmărită de sute de elevi şi a coincis cu Ziua de comemorare a Holocaustului. Aceasta includea detalii despre escadroanele morţii naziste, ghetourile evreieşti şi vânarea a milioane de romi.

    Întrebând copiii cum a fost posibil Holocaustul, profesorii de la Chellaston Academy din Derby au prezentat imagini cu cuvintele Rău, Sângeros, Monştri şi Ucigaşi şi s-au referit la Melita Maschmann, o memorialistă germană ale cărei lucrări povestesc perioada trăită ca membru activ al organizaţiei de tineret a partidului lui Hitler şi ca propagandistă a regimului.

    Următoarea imagine a fost însă cea care a provocat protestele UKIP. Intitulată “Nu se poate ca Marea Britanie modernă să repete greşelile Melitei … corect?”, imaginea prezintă o fotografie a lui Nigel Farage, alături de textul: “Nu aş vrea să fiu vecin cu un român!” şi “Învinovăţeşte est-europenii pentru traficul dificil”.

    Partidul a fost alertat după ce un elev le-a spus părinţilor.

    “Ni s-a arătat o imagine cu o societate multiculturală şi ni s-a spus cât de grozav este că elevii au rădăcini atât de diverse. Dar profesorul a spus că nu toată lumea este de acord cu acest lucru şi apoi a prezentat o imagine cu sigla UKIP şi fotografia lui Nigel Farage”, a declarat elevul.

    Farage a confirmat că va reclama şcoala la Departamentul Educaţiei pentru încălcarea clauzei stricte privind “îndoctrinarea politică” prevăzută în legea educaţiei din 1996.

    Directorul şcolii, Ray Ruszczynski, a negat că Farage a fost comparat cu Hitler şi a criticat UKIP pentru că exagerează. “Este absurd să sugerezi că ne-am referit la Nigel Farage ca la un fel de Doamnă cu Coasa care va aduce următorul Holocaust. A fost mai mult o avertizare pentru elevii noştri să fie atenţi înaintea alegerilor să se gândească la ce spun politicienii”, a declarat el.

  • Şcoala de programatori unde poţi veni şi fără bacalaureat, dar care are cel mai dur sistem de selecţie din România

    Academy Plus un proiect al companiei de software Pitech Plus, o şcoală de formare profesională în domeniul IT cu o programă diferită de cea utilizată de universităţile de profil.

    Este axată pe practică şi mai puţin pe concepte teoretice şi reuneşte 116 studii de caz pentru primii trei ani, studii care aduc în prin-plan noutăi din piaţă şi materie adaptată cerinţelor. Programul a fost dezvoltat în urma unui acord de parteneriat semnat la începutul anului 2014 cu şcoala 42 din Paris, cel mai amplu experiment de inovaţie aplicat pe sistemul educaţional.

    În acest moment Academy Plus are cea mai grea admitere din România. O preselecţie filtrează prima bază de candidaţi, iar după preselecţie cei selectaţi au o discuţie cu conducerea şcolii, urmată de 28 de zile de testare la sediul intituţiei. Până în prezent au fost înregistrate 1200 de aplicaţii, 450 de testări, 125 de validaţi pentru testarea de 28 de zile, 64 de locuri validate. Şcoala este gratuită şi nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat.

    Pe termen lung Pitech îşi va putea recruta viitorii angajaţi ai companiei, ceea ce înseamnă că scad costurile de recrutare şi internship. Instiutuţia schimbă şi interacţiunea cu mediul de afaceri, trecerea de la competiţie la colaborare şi de la individualitate la efort comun. Şi alţi membri ai clusterului IT de la Cluj-Napoca pot beneficia de pool-ul de candidaţi. Descriere

    Academy(plus)Plus este axată pe practică şi pune în centrul acţiunilor eleviul şi nu profesorul. Profesorii au rol consultativ, iar evaluarea se bazează pe modelul “peer-to-peer”. Rezultatatele sunt crearea unui mediu organizaţional încă din faza de şcolarizare şi obţinerea unor profile complexe. Pe termen scurt Academy(plus)Plus îşi propune să creeze o comunitate puternică şi valoroasă de oameni care vor să performeze în domeniul IT, atât în calitate de angajaţi pentru piaţa din România cât şi în calitate de antreprenori.

    Pe termen mediu vor fi organizate parteneriate sau clase speciale pentru alte companii aflate în căutare de resurse, iar pe termen lung iniţiatorii cred că vor schimba modul de raportare la formarea resurselor umane, vor creşte criteriile de preformanţă şi va apărea o schimbare în zona de educaţie.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Pitech+Plus vrea să modernizeze sistemul educaţional

    Programul a fost dezvoltat în urma unui acord de parteneriat semnat la începutul anului 2014 cu şcoala 42 din Paris şi este unul dintre cele mai ample experimente de inovaţie aplicate în sistemul educaţional.

    Elementul de noutate:

    În acest moment, Academy+Plus are unul dintre cele mai dificile sisteme de admitere din România. O preselecţie filtrează prima bază de candidaţi, iar după preselecţie cei selectaţi au o discuţie cu conducerea şcolii, urmată de 28 de zile de testare la sediul instituţiei. Până în prezent au fost înregistrate 1.200 de aplicaţii şi 450 de testări, din care 125 de candidaţi au trecut la testarea de 28 de zile, iar 64 de locuri au fost ocupate. Şcoala este gratuită şi nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat.


    Efectele inovaţiei:

    Pe termen lung Pitech îşi va putea recruta viitorii angajaţi ai companiei, ceea ce înseamnă că scad costurile de recrutare şi internship. Instituţia schimbă şi interacţiunea cu mediul de afaceri, trecerea de la competiţie la colaborare şi de la individualitate la efort comun. Şi alţi membri ai clusterului IT de la Cluj-Napoca pot beneficia de pool-ul de candidaţi.


    Descriere:

    Academy+Plus este axată pe practică şi pune în centrul acţiunilor elevul şi nu profesorul. Profesorii au rol consultativ, iar evaluarea se bazează pe modelul “peer-to-peer”. Rezultatele sunt crearea unui mediu organizaţional încă din faza de şcolarizare şi obţinerea unor profile complexe. Pe termen scurt Academy+Plus îşi propune să creeze o comunitate puternică şi valoroasă de oameni care vor să performeze în domeniul IT, atât în calitate de angajaţi pentru piaţa din România, cât şi în calitate de antreprenori.

    Pe termen mediu vor fi organizate parteneriate sau clase speciale pentru alte companii aflate în căutare de resurse, iar pe termen lung iniţiatorii cred că vor schimba modul de raportare la formarea resurselor umane, vor creşte criteriile de performanţă şi va apărea o schimbare în zona de educaţie.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Gică Popescu a dat faliment. Şcoala de fotbal a fostului internaţional a fost lichidată de tribunal

    Treptat, însă, pe măsură ce criza financiară a lovit România şi, mai ales, afacerile din imobiliare ale fostului fotbalist, Şcoala de fotbal „Gică Popescu“ s-a afundat în probleme financiare. Anul trecut, în iulie, gruparea patronată de Popescu a intrat în insolvenţă, cerând protecţia tribunalului în faţa creditorilor. Societatea „Baciului“ acumulase datorii de 900.000 de lei, cea mai mare parte provenind din taxe şi impozite neachitate la bugetul de stat.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro