BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Bugetul Sănătăţii, suplimentat cu 26,3 milioane de lei pentru spitalele care au pacienţi răniţi la Colectiv

    “Avem o suplimentare a bugetului Ministerului Sănătăţii pentru reîntregirea stocurilor de medicamente şi consumabile din spitale pentru a preveni o eventuală altă situaţie nedorită, în valoare de 26,3 milioane lei”, le-a spus premierul interimar miniştrilor prezenţi la şedinţa săptămânală a Guvernului.

    Totodată, fondurile vor fi destinate continuării tratamentului, serviciilor medicale şi recuperării persoanelor rănite în urma incendiului din clubul Colectiv şi sunt destinate spitalelor din Bucureşti care tratează pacienţi afectaţi de incendiul din 30 octombrie, respectiv Spitalul Elias, Spitalul Militar Central, Spitalul Clinic de Urgenţă, Spitalul Universitar de Urgenţă, Spitalul pentru copii “Grigore Alexandrescu”, Spitalul “Sfântul Ioan”, Spitalul “Sfântul Pantelimon”, Spitalul “Bagdasar Arseni”, Spitalul de Arşi, Spitalul Floreasca.

    Acordarea fondurilor este necesară având în vedere că majoritatea pacienţilor rămaşi internaţi sunt în stare critică/gravă, cu arsuri pe corp, şi mai ales cu leziuni pulmonare grave. Tratarea acestor persoane este un proces complex, care necesită materiale sanitare speciale, alimentaţie parenterală pe o perioadă lungă. De asemenea, tratamentul complicaţilor, inerente în asemenea situaţii este unul complex, fiind necesare fonduri suplimentare.

  • Compania românească Secom a numit-o pe Mirela Popescu în funcţia de director de resurse umane

    Compania axată pe soluţii de medicină integrativă Secom îşi extinde echipa şi a anunţat numirea Mirelei Popescu în funcţia de director al departamentului de resurse Umane. Cu o experienţă de 12 ani în domeniul resurselor umane şi opt ani în poziţii de management, Mirela Popescu a deţinut anterior funcţia de HR Business Partner în cadrul reţelei private de sănătate Regina Maria şi HR Manager la BIGOTTI.

    Mirela Popescu va fi responsabilă de dezvoltarea strategiei de resurse umane a companiei, coordonarea proceselor de recrutare, dezvoltarea şi susţinerea performanţei angajaţilor şi alinierea politicii de personal la obiectivele de business ale companiei.

    “Strategia noastră de dezvoltare se bazează pe performanţă, profesionalism şi inovaţie, oamenii fiind elementul cheie. Am investit constant în dezvoltarea echipei şi a culturii organizaţionale, însă compania a ajuns în etapa în care este necesară integrarea tuturor proceselor referitoare la personal într-unul singur, iar directorul de resurse umane are un rol foarte important”, afirmă Lucia Costea, managing partner Secom®.

    La nivel naţional, Secom are 119 angajaţi, în creştere cu 55% faţă de finalul anului 2013.

    Anul acesta, compania a demarat un proces de investiţii amplu care vizează extinderea sediului administrativ, a spaţiului dedicat depozitului şi lansarea de noi magazine. În luna octombrie, Secom a lansat un magazin propriu în Braşov, în urma unei investiţii de 40.000 de euro.

    Compania Secom este specializată în importul, promovarea şi comercializarea de produse naturale pentru sănătate şi frumuseţe.

  • Războiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu biftecul

    Potrivit raportului OMS, există suficiente dovezi pentru încadrarea cărnii procesate în Grupa cancerigenă 1, ca urmare a unei legături cauzale cu cancerul de colon. Carnea roşie a fost plasată în Grupa 2A, ca „posibil cancerigenă pentru oameni“. Consumul de carne roşie este legat totodată de cancerul pancreatic şi de prostată, avertizează agenţia OMS.

    Experţii agenţiei au ajuns la concluzia că o porţie de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic creşte riscul de cancer colorectal cu 18%. „Pentru o persoană, riscul dezvoltării de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne scăzut, dar acest risc creşte odată cu cantitatea. Având în vedere numărul mare de oameni care consumă carne procesată, impactul global al incidenţei cancerului este important pentru sănătatea publică“, a spus dr. Kurt Straif, şef de program la Agenţia Internaţională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului (IARC).

    O DEFICIENŢĂ DE COMUNICARE

    Agenţia IARC se evidenţiază prin două lucruri, notează publicaţia The Atlantic. Primul este rolul de a analiza ce factori pot provoca maladii, de la pesticide şi până la lumina soarelui, şi de a avea un ultim cuvânt de spus în privinţa riscurilor. În al doilea rând, agenţia are o capacitate foarte redusă de a-şi comunica eficient descoperirile. Acestă deficienţă poate fi constatată în aceste zile, odată cu publicarea raportului, care include consumul de carne roşie în Grupa 2A (posibil cancerigenă pentru oameni), iar carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru oameni).

    Pentru a explica, organizaţia include factorii analizaţi în cinci posibile categorii. Grupa 1 este rezervată cancerigenilor dovediţi, între care fumatul, azbestul, alcoolul şi carnea procesată. Următoarele două categorii, 2A (probabil cancerigene) şi 2B (posibil cancerigene), includ factorii pentru care legătura cu cancerul este mai puţin sigură. Grupa 3 este pentru substanţe care nu pot fi clasificate din cauza lipsei datelor.

    Aceste clasificări se bazează însă pe soliditatea dovezilor şi nu pe gradul de risc. Doi factori de risc pot fi incluşi în aceeaşi categorie chiar dacă unul dintre ei triplează riscul de cancer, iar celălalt numai într-o mică măsură. Factorii pot fi clasificaţi similar chiar dacă unul provoacă mai multe tipuri de cancer decât celălalt, dacă afectează o proporţie mai mare din populaţie sau dacă provoacă mai multe îmbolnăviri. Astfel, aceste clasificări nu sunt menite să arate cât de periculos este un factor, sau cât de sigur este că un factor este periculos, dar sunt prezentate cu un limbaj care eclipsează această distincţie.

    Grupa 1 include factori cancerigeni pentru oameni, ceea ce înseamnă că dacă folosim produsele respective putem fi siguri că au potenţialul de a provoca boala. Dar limbajul sec, care nu menţionează riscurile, probabilitatea sau condiţiile, invită oamenii să presupună că dacă fumează sau consumă carne procesată se vor îmbolnăvi sigur de cancer.

    În mod similar, când Grupa 2A este descrisă ca probabil cancerigenă pentru oameni, însemnă că există unele dovezi că factorii respectivi pot provoca un cancer, dar nu este sigur. Din nou, cuvântul probabil implică spectrul unui risc individual, dar clasificarea nu se referă deloc la indivizi. Grupa 2B, „posibil cancerigenă pentru oameni“, ar putea provoca cea mai mare confuzie. Ce înseamnă posibil? În practică, 2B devine o groapă uriaşă pentru toţi factorii de risc analizaţi de agenţie care nu pot fi dovediţi că sunt sau nu cancerigeni. Mai rău, practica de a include factorii de risc în categorii fără să fie însoţiţi de descrieri sau imagini, invită oamenii la comparaţii, inclusiv la titluri de presă precum „OMS: Carnea procesată este o cauză de cancer la fel ca fumatul“, cum a scris The Guardian.

    Confuzia nu este nouă, s-a întâmplat în repetate rânduri, explică The Atlantic. S-a întâmplat şi când agenţia s-a referit la riscul utilizării telefoanelor mobile şi la emisiile motoarelor diesel. Cel mai recent raport al OMS generează confuzie cu ajutorul cifrelor. „Experţii au conchis că 50 de grame de carne procesată consumate zilnic sporesc riscul de cancer cu 18%.“ În lipsa contextului, informaţia este inutilă. Care este baza de comparaţie? De asemenea, agenţia nu explică efectul consumului de carne procesată comparativ cu alţi factori cancerigeni, cum sunt fumatul sau azbestul.

    CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE CARNE ŞI CANCERUL COLONO-RECTAL?

    Carnea procesată, precum crenvurştii şi cârnaţii, este sărată, tratată sau afumată pentru amplificarea gustului şi îmbunătăţirea conservării. Oamenii de ştiinţă sunt de mult timp îngrijoraţi că această procesare duce la formarea de chimicale posibil cancerigene, cum sunt hidrocarburile aromatice policiclice, în aceste produse.

    Îngrijorările legate de carnea roşie, respectiv vită, porc, miel, se referă mai mult la preparare decât la procesare. Prepararea cărnii la grătar sau prin prăjire generează factori posibil cancerigeni, între care aminele aromatice heterociclice. Raportul identifică o legătură între consumul de carne procesată şi cancerul colorectal şi posibil alte tipuri de cancer, dar recunoaşte că legătura dintre carnea roşie şi această boală nu a fost dovedită. Nu există suficiente date care să arate că fierberea sau gătirea cărnii în cuptor reduc riscul de cancer. Riscul de îmbolnăvire provocat de consumul de carne este mic comparativ cu fumatul sau consumul de alcool.

    Cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit cancer, în afară de cel de piele, din Statele Unite, iar în acest an ar urma să fie diagnosticaţi un număr estimat de 133.000 de pacienţi, marea majoritate cu vârste de peste 50 de ani. Riscul de dezvolta această formă de cancer pe parcursul vieţii este de 5%. Între metodele de reducere a riscului de îmbolnăvire se află dietele bogate în fructe, legume şi fibre, precum şi exerciţiile fizice. Obezitatea, fumatul şi consumul exagerat de alcool amplifică riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal. Incidenţa a scăzut în ultimii 20 de ani, parţial datorită colonoscopiilor. O doză scăzută, zilnică, de aspirină poarte reduce riscul, dar metoda are efecte secundate, iar majoritatea experţilor nu o recomandă pentru persoanele cu risc mediu de îmbolnăvire.

    OBEZITATEA ŞI LIPSA EXERCIŢIILOR FIZICE, RISCURI MAI MARI DE CANCER.

    Elizabeth Lund, consultant independent în nutriţie şi sănătate gastrointestinală şi fost cercetător la Institutul pentru Cercetări Alimentare, care recunoaşte că a efectuat unele lucrări pentru industria cărnii în 2010, a arătat că în ţările dezvoltate consumul de carne roşie poate fi legat de apariţia a trei cazuri suplimentare de cancer de colon la 100.000 de locuitori. Lung consideră însă că obezitatea şi lipsa exerciţiilor fizice implică riscuri mai mari.

    „Pe ansamblu, cred că un consum de carne o dată pe zi, combinat cu fructe, legume şi fibre, plus exerciţii şi controlul greutăţii vor permite menţinerea la un nivel scăzut a riscului de cancer colorectal“, a spus cercetătoarea.
    Profesorul Ian Johnson, membru emerit la Institutul de Cercetări Alimentare, a spus la rândul său că riscul consumului de carne procesată este scăzut. „Este incorect să afirmi că efectul advers al baconului şi al cârnaţilor este comparabil cu pericolul fumului de ţigară, care conţine substanţe cancerigene şi amplifică de 20 de ori riscul cancerului la plămâni în cazul fumătorilor“, a explicat Johnson.
    Institutul Nord-American al Cărnii consideră că definirea cărnii drept un risc de cancer contravine bunului simţ.

    Carnea roşie şi cea procesată se află între 940 de agenţi analizaţi de IARC care implică un anumit nivel de risc teoretic. O singură substanţă, o chimicală din pantalonii de yoga, a fost declarată de agenţie ca nefiind cancerigenă.

    „IARC susţine că poţi să te bucuri de ora de yoga, dar să nu respiri (aerul este în clasa 1 de risc), să nu stai în dreptul unei ferestre aflate în plin soare (clasa 1), să nu aplici aloe vera (clasa 2B) dacă ai arsuri solare, să nu bei vin sau cafea (clasa 1 şi clasa 2B). De asemenea, nu ar trebui să mâncăm alimente la grătar (clasa 2A). Iar coafezele sau cei care lucrează în schimburi ar trebui să îşi schimbe ocupaţiile“, a spus Betsy Booren, vicepreşedinte la Institutul Nord-American al Cărnii.

  • Ce trebuie să ştii despre sticlele de plastic pe care le cumperi din magazin

    Mulţi oameni nu au auzit niciodată de semnele care sunt trecute pe spatele sticlelor de plastic, iar alţii pur si simplu le ignoră. Specialiştii susţin că este important să cunoşti ce însemna fiecare semn cu care este marcată orice sticlă de plastic. Asta pentru că orice fel de plastic conţine substanţe chimice care pot provoca diferite probleme pentru organismul uman.

    Iată ce însemnă fiecare simbol în parte care este trecut pe spatele sticlelor din plastic şi de ce trebuie să ţii cont: 

    PET sau PETE

    PET este unul din materialele plastice cele mai frecvent utilizate în produsele de consum, şi se găseşte în marea parte în sticlele de plastic care conţin apă îmbuteliată. Acest ambalaj este destinat pentru recipiente de unică folosinţă. Utilizarea repetată creşte riscul de dezvoltare al bacteriilor. Aceste sticle pot elibera metale grele şi substanţe chimice care afectează echilibrul hormonal. Plasticul de tipul PET este dificil de decontamint, iar o curăţare corespunzătoare necesită substanţe chimice nocive.

    HDP sau HDPE

    Plastic HDPE este plasticul rigid folosit pentru a face cutii de lapte, detergent şi sticle de ulei, jucării, şi unele pungi de plastic. Acest tip de plastic practic nu conţine chimicale. Expertii recomandă să alegi aceste sticle atunci când cumperi apă îmbuteliată, pentru că sunt, probabil, cele mai sigure şi astfel, să conţin cea mai curată apă pe care o poţi găsi pe piaţă.

    PVC sau 3V

    PVC-ul este un material plastic moale, flexibil, folosit pentru a face transparent un anumit ambalaj alimentar. Se găseşte în sticlele de ulei, inelele de dentiţie pentru copii şi în jucăriile pentru animalele de companie. Acest tip de plastic eliberează 2 substanţe chimice toxice care afectează hormonii din corpul tau. Expertii recomandă pe cît posibil să eviţi să cumperi un produs care conţine astfel de plastic.

    LDPE

    Acest plastic nu trebuie utilizat în producţia de sticle, chiar dacă nu produce substanţe chimice în apă. Cu toate acestea, nu este o idee bună să cumperi un produc care conţine acest tip de plastic, pentru că el conţine substanţe chimice periculoase care pot altera unele produse de consum.

    PP

    Este un alt tip de plastic de culoare albă sau semi-transparent, folosit ca ambalaj pentru siropuri şi cupe de iaurt. Acest tip de plastic are calităţi excelente care rezistă la tranzitul de temperatură. Când este încălzit, aceasta nu se topeşte. Astfel, este relativ sigur. De asemenea, serveşte ca o barieră bună împotriva umezelii, grăsimii şi substanţelor chimice.

  • Pacienţii cer minim de 6% din PIB pentru sănătate. Autorităţile spun că nu ştiu de cât este nevoie

    “Noi nu ştim de câtă finanţare are nevoie sistemul de sănătate, dar credem că dumenavostră, decidenţii, ştiţi mai bine decât noi. Noi, pacienţii, ştim însă condiţiile în care suntem trataţi în sistemul de sănătate din România şi credem că aşa nu se mai poate. Am văzut cum sunt trataţi pacienţii din alte ţări europene şi cerem să fin trataţi la fel. Credem că un minim de 6% din PIB pentru sănătate este un prim pas care ar trebui făcut urgent pentru a îmbunătăţii starea de sănătate a celor cărora vreţi să le solicitaţi votul”, a spus Radu Gănescu preşedinte COPAC, la o dezbatere privind campania “Pacient de România – 6% pentru sănătate”.

    În schimb, preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, s-a arătat seceptic cu privirea la nevoia de bani din sănătate.

    “Aş putea să vă garantez că sigur nu ajung 6%, probabil 10 – 12%, dar nici asta nu ştie nimeni. Sigur, la început, când am văzut acest proiect, m-am gândit: «Ok, e în regulă, e bun». Sigur că este important acest procent de 6%, dar haideţi să ne gândim cum îi gestionăm cât mai bine. (…) Dacă o să vrem în continuu să dăm ultimul medicament abia descoperit şi ăla care încă nu a apărut, să ne ducem direct la cea mai scumpă investigaţie, toţi bolnavii să fie internaţi şi să stea în spital un minim de şapte – zece zile, este clar că nu vor fi bani”, a declarat preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

    Ciurchea a mai spus că şi-ar dori ca banii plătiţi de CNAS pentru tratamentele românilor în străinătate, peste 70 de milioane de euro pe un an, să intre în sistem, nu să iasă.

    “Mi-aş dori ca toţi pacienţii să rămână în România, să vină cei de afară şi să încasez eu, nu 70, ci 150 de milioane. Pentru că avem un corp medical de elită şi chiar se fac lucruri bune în România. Dar nu trebuie să fugim de adevăr şi trebuie să spunem că sunt foarte mulţi pacienţi care se duc afară. De ce? Doar ca să nu rămână în România? Sunt cazuri când se întorc de acolo şi nu le-a fost rezolvată problema. Hai să fim extrem de atenţi când facem acel referat medical pe baza căruia pacientul se duce afară”, a mai spus preşedintele CNAS.

    Legat de creşterea salariilor medicilor, Ciruchea a spus că, dacă aceasta nu se reflectă în creşterea calităţii actului medical, atunci nu se rezolvă problemele.

    “Eu sunt de acord să fie salariile cât de mari, dar să vedem cât ne putem permite şi să vedem cât din aceste salarii se transformă într-o calitate a actului medical. Pentru că dacă mărim salariile şi nu vedem nimc în calitatea actului medical nu cred că am rezolvat problema. Cu certitudine se poate îmbunătăţi şi baza materială a spitalelor, mă refer la aparatură, la reactivi, materiale etc. Dar ţine tot de noi, haideţi să ne uităm bine ce cumpărăm, dacă are service angajat, dacă are personal instruit pentur acel aparat etc. Dacă doar vrem să punem un aparat în curtea spitalului nu cred că am rezolvat problema. Foarte multe analize, şi se vede în sistemul informatic uitându-mă ce se întâmplă pe paraclinic, se repetă de foarte mult ori”, a mai spus Ciurchea.

    Şi Vasile Cepoi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, a spus că nu se poate spune de câţi bani ar fi nevoie în sănătate, pentru că nu există date privind costurile reale individualizate, care să vizeze particularităţile fiecărui caz în parte.

    “Nu ştim de unde lipsesc bani, de la buget sau din FNUASS (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, n.r.). Din păcate, tratăm boli, şi nu bolnavi”, a mai spus Cepoi.

    La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu a ţinut să precizeze că România alocă printre cele mai mici sume pentru medicamente, în medie 90 de euro pe cap de locuitor, ceea ce este inadmisibil.

    Liderul Federaţiei sindicale Sanitas, Marius Sepi, a spus că este nevoie de regândirea sistemului sanitar şi reducerea categoriilor de exceptaţi de la plata contribuţiei la sănătate, fiind deja 17 categorii în acestă situaţie.

    El a mai spus că banii de la CNAS ar trebui să nu mai meargă în sistemul privat, ci statul să investească în spitalele publice.

  • „Bine aţi venit în capitalism 3.0“ sau în hipercapitalism? Sau în sharing economy?

    Digitalizarea a bulversat în profunzime societatea. De la economie, sănătate, muncă la viaţa privată şi la politică, nimic n-a rămas neatins. Prin cartea „Bienvenue dans le capitalisme 3.0“ (Bine aţi venit în capitalism 3.0), jurnaliştii francezi Sandrine Cassini şi Philippe Escande propun un plonjon în lumea capitalismului secolului XXI, în cea de-a treia revoluţie industrială. Publicaţia Les Echos redă câteva idei din această carte.

    Maşinăria digitală este pe cale să atace toată societatea şi nimeni nu va scăpa nevătămat. Lumea se schimbă la toate nivelurile, de la cele mai concrete – chemarea unui taxi, rezervarea unei camere la hotel, fabricarea unei maşini -, la cele nepalpabile – comportamentul, modul de a gândi, de a trăi şi de a organiza societatea. Acesta este principiul marilor revoluţii industriale, care se propagă în toate sectoarele, cizelând societatea şi aducând beneficii materiale. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Faţa neagră a joburilor corporatiste: Efectele DEVASTATOARE asupra corpului şi cât de mult plătim cu sănătatea

    Studiile au arătat că un comportament sedentar, ce include şi statul pe scaun pe perioade îndelungate, creşte riscul apariţiei multor boli cronice, de la cancer şi diabet la boli cardiovasculare sau la ficat gras. 

    Noi cercetări ajută experţii medicali să dezvolte formule despre cât de mult timp ar trebui să petreacă un om care lucrează la birou stând pe scaun sau în picioare.

  • Ministerul Sănătăţii le pregăteşte O SURPRIZĂ părinţilor care NU îşi vaccinează copiii. Dovada pe care ar trebui să o prezinte pentru înscrierea la şcoală

    Din ce în ce mai mulţi părinţi refuză să îşi vaccineze copiii, însă acum aceştia s-ar putea să aibă o mare problemă.

    Ministerul Sănătăţii le pregăteşte O SURPRIZĂ părinţilor care NU îşi vaccinează copiii. Dovada pe care ar trebui să o prezinte pentru înscrierea la şcoală

  • Salariile cadrelor medicale cresc cu 25% începând de astăzi

    De joi, 1 octombrie, angajaţii din sistemul sanitar vor avea salariile mărite cu 25%. La rândul lor, funcţionarii din administraţia publică locală ar putea beneficia de măriri salariale cu până la 12%, în funcţie de decizia autorităţilor locale.

    Majorarea salariilor din sistemul sanitar a generat nemulţumiri în rândul cadrelor didactice, care au cerut creşteri de 15% de la 1 noiembrie sau de 20% de la 1 decembrie, ameninţând cu proteste. Sindicaliştii din educaţie au decis să amâne decizia privind declanşarea unor proteste până în 10 octombrie, când reprezentanţii Guvernului au promis că vor şti exact care este majorarea pe care o vor aplica salariilor din educaţie şi de la ce dată.

    Guvernul a aprobat, în august, Ordonanţa de Urgenţă privind majorarea, de la 1 octombrie, a salariilor din sistemul sanitar cu 25%, iar actul normativ prevede şi creşterea unor sporuri, dar şi facilităţi pentru medicii rezidenţi.

    Astfel, ordonanţa prevede majorarea cu 25% a cuantumului sporurilor pentru condiţii de muncă, al sporului de ture, al sporului de noapte, al tarifului orar pentru orele de gardă şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul brut lunar, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    De aceste creşteri salariale va beneficia personalul din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncţionale, unităţile specializate de urgenţă şi transport sanitar publice, inclusiv unităţile sanitare aflate în subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale organizate la nivelul unităţilor penitenciare, personalul din reţeaua de medicină şcolară, asistenţă medicală comunitară, precum şi alte unităţi sanitare şi medico-sociale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii.

    De asemenea, beneficiază de aceste creşteri salariale şi personalul din Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi din serviciile de expertiză medicale aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii, dar şi personalul medical din cabinetele medicale şi de medicină dentară al MApN, MAI, SRI, din cabinetele medicale şcolare, din centrele de asistenţă medicală comunitară şi din centrele medico-sociale publice.

    Potrivit aceluiaşi act normativ, plafonul stabilit pentru salariul lunar brut/solda lunară brută lunară în funcţie de care se acordă bursa de rezidenţiat se majorează cu 25%, de la 3.100 lei la 3.875 lei. Această modificare va conserva dreptul medicilor rezidenţi de a beneficia şi după majorarea salarială decisă de bursa de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 de lei. Ordonanţa mai prevede ca medicii rezidenţi să fie incluşi în categoria tinerilor specialişti din sănătate care pot beneficia de închirierea unei locuinţe ANL.

    De majorările salariale vor beneficia peste 200.000 de angajaţi din sistemul sanitar, aceştia fiind primii bugetari care primesc salarii mărite înainte ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare.

    Proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede creşteri salariale în Educaţie, Administraţie şi Sănătate, ar urma să ajungă în Parlament pentru dezbatere în sesiunea de toamnă.

    Din 1 august au crescut indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, preşedinţilor Parlamentului, şefilor de servicii de informaţii, miniştrilor, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ şi celui al Curţii de Conturi, şefului Secretariatului General al Guvernului şi cel al Cancelariei premierului.

    Astfel, indemnizaţiile lunare ale preşedintelui ţării, prim-ministrului şi preşedinţilor celor două Camere parlamentare au fost majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net) iar salarizarea vicepremierului a fost fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net). Miniştrii şi alte categorii de demnitari, inclusiv şefii serviciilor de informaţii, primesc o indemnizaţie lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie au fost incluşi şi consilierii prezidenţiali, care au rang de ministru, conform OUG care se aşplică din august.

    Aceeaşi indemnizaţie brută de 19.055 lei este acordată şi miniştrilor-delegaţi, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor din Senat şi Camera Deputaţilor, secretarului general al Guvernului, şefului Cancelariei premierului, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ, preşedintelui Curţii de Conturi, directorilor SRI, SIE, SPP şi STS.

  • Dalai Lama şi-a anulat o vizită în Statele Unite, din motive medicale

    Potrivit sursei citate, medicii americani ai lui Dalai Lama l-au sfătuit să-şi anuleze vizita în SUA.

    “Liderul spiritual tibetan a fost sfătuit să de odihnească timp de mai multe săptămâni, în urma unui control de rutină. Regretăm problemele cauzate de această anulare şi dorim să mulţumim tuturor celor care s-au implicat în organizarea vizitei lui Dalai Lama în Statele Unite, precum şi publicului”, se arată într-un comunicat.

    Dalai Lama (80 de ani) avea programate discursuri în statele Colorado, Massachusetts, Pennsylvania şi Utah începând de pe data de 17 octombrie.