Tag: retail

  • Consiliul Concurentei cere retailerilor eliminarea unor taxe indirecte

    Principalele solicitari ale Consiliului Concurentei exprimate in
    Raportul privind comercializarea produselor alimentare sunt legate
    de eliminarea taxei de raft impusa de retaileri furnizorilor si a
    clauzei clientului celui mai favorizat.

    Taxa de raft consta intr-o suma platita de furnizor retailerului
    pentru a avea acces preferential pe raftul de produse. Clauza
    clientului cel mai favorizat se refera la angajamentul furnizorului
    de a oferi retailerului cel mai mic pret pe care il ofera pe piata.
    Practicarea taxei de raft coroborata cu clauza clientului cel mai
    favorizat duce la cresterea preturilor in mod artificial pentru
    comertul traditional, deoarece pretul include si taxa de raft a
    marilor lanturi de retail, fara a putea cobori pretul pentru micii
    retaileri.

    Alte taxe care duc la marirea artificiala a pretului de vanzare
    al produselor sunt taxa pentru extinderea sau modernizarea
    magazinelor solicitata de retaileri furnizorilor si taxele pentru a
    acoperi riscul de nevanzare al produselor.

    Raportul realizat de Consiliul Concurentei a pornit de la
    sesizarea ca puterea de negociere a lanturilor de retail a crescut
    foarte mult si isi pot exercita forta pentru a impune conditii mai
    favorabile de la furnizori, in detrimentul comertului traditional.
    Cercetarea a investigat relatiile pe orizontala din comert, adica
    legatura dintre retaileri si furnizori.

    Investigarea acestei relatii a creat suspiciuni de practici
    incorecte in cazul companiilor Metro Cash&Carry, Real
    Hypermarket, Selgros Cash&Carry, Billa, Mega Image, Interex si
    furnizorii acestora, in privinta carora s-au declansat
    investigatii.

    Tot in urma desfasurarii cercetarii, reailerii Billa, Spar si
    Pic au primit amenzi cumulate in valoare de 850.000 euro pentru ca
    nu au oferit informatii corecte cu privire la datele
    investigate.

    Studiul de piata are la baza informatii colectate de la peste
    250 de societati comerciale, reprezentand producatori,
    distribuitori si comercianti si a analizat 8 produse relevante
    pentru consumul populatiei (lapte, oua, carne de port, carne de
    pasare, ulei, paine, mezeluri si vin).

  • 14,6 miliarde euro, comertul cu bunuri alimentare in 2008

    La nivelul anului 2008, s-au comercializat produse alimentare in
    valoare de 22 miliarde lei (6 miliarde euro) in comertul modern, si
    de 32 miliarde lei (8,6 miliarde euro) in comertul traditional.

    Comertul modern cuprinde magazine de tip supermarket,
    hypermarket si discount, care detin 40% din totalul vanzarilor, cu
    mult sub media europeana de 70%.

    Cei mai importanti jucatori pe piata retailului modern sunt
    retelele Metro, Selgros, Real, Carrefour si Cora.

  • 1,5 milioane euro, al 83-lea Plus din Romania

    Magazinul este prima unitate a retailerului din judetul Calarasi
    si are o suprafata totala de 1.200 mp.

    Retailerul apartine grupului Tengelmann, care mai detin
    magazinele de bricolaj Obi.

    In 2008, Plus a inregistrat o cifra de afaceri de 277,3 milioane
    euro.

    Principalii concurenti al discounterului Plus sunt Penny,
    Minimax Discount si Profi

  • Servicii bancare disponibile in hypermarket

    “Acest nou serviciu – “Simplis Facturi”- se incadreaza in
    strategia BRD – Groupe Société Générale de simplificare a accesului
    clientilor la produsele si serviciile bancii, lansata in ultimii
    ani”, a declarat Rozaura Stanescu, director executiv delegat al
    departamentului de strategie si marketing din BRD.

    Serviciul este disponibil in toate cele 22 de hypermarketuri
    Carrefour. Printre serviciile ce pot fi achitate in hypermarket se
    numara plata facturii de electricitate, de telefonie fixa sau
    mobila, gazele sau cablul TV.

  • Domo a deschis al 10-lea magazin din reteaua Winmarkt

    “Strategia companiei Winmarkt este de a incheia parteneriate de
    lunga durata cu retaileri importanti si cu potential, care tintesc
    extinderea retelelor proprii de magazine in locatii centrale din
    orasele de provincie, in centre comerciale cu notorietate si cu cu
    un aflux mare de cumparatori”, a declarat Sergiu Stapler, Director
    General, Winmarkt.

    Winmarkt a lansat anul acesta o strategie de consolidare a
    retelei de 15 centre comerciale prin atragerea de operatori de
    electrocasnice pentru etajele superioare si de supermarketuri
    pentru parter sau subsol.

    In acest sens, Winmarkt a semnat, de la inceputul anului,
    parteneriate pentru zece centre comerciale cu Domo, pentru trei cu
    Carrefour si pentru patru cu miniMAX Discount.

    Reteaua comerciala Winmarkt a fost achizitionata de catre
    Immobiliare Grande Distribuzione (IGD) intr-o tranzactie de 182,5
    milioane de euro.


    Click aici
    pentru a citi mai multe despre strategia pe care IGD
    doreste sa o aplice in privinta centrelor Winmarkt.

  • Supermarketurile pierd teren in fata discounterilor

    Retailul modern este reprezentat de hipermarketuri, magazine de
    tip discount, cash&carry si supermarketuri.

    Cea mai mare dinamica au inregistrat-o hipermarketurile, care au
    atras cu 9% mai multi consumatori decat in prima jumatate a anului
    trecut si discounterii, care si-au marit numarul de clienti cu
    6%.

    “Principala lor sursa de crestere a fost o frecventa de
    cumparare mai mare, cu 30% mai mare pentru discounteri si cu 10%
    pentru hipermarketuri, pe fondul expansiunii agresive”, se arata in
    comunicat.

    Discounterii au o cota de piata de 8%, in timp ce
    hipermarketurile detin 20% din comert.

    In Bucuresti, comertul modern are o pondere de 73%,
    hipermarketurile fiind canalul preferat pentru cumparaturi, cu o
    cota de piata de 45% din comert.

    “Chiar daca nu asistam la scaderi spectaculoase,
    supermarketurile isi continua trendul descendent, orientarea
    consumatorilor catre promotii si preturi avantajoase castigand in
    acest an teren in dauna proximitatii”, a declarat Andi Dumitrescu,
    directorul general GfK Romania.

    Chiar daca supermarketurile au pierdut din cota de piata in
    favoarea hipermarketurilor si discounterilor, consumatorii au mers
    la fel de des in supermarketuri in prima jumatate a anului, fata de
    perioada similara a anului trecut.

    Studiul are la baza un esantion reprezentativ national de 2.200
    gospodarii.

  • Ikea, vanzari in crestere in lei, dar in scadere in euro

    “In primele 6 luni (septembrie 2008 – februarie 2009 – n. red.)
    am inregistrat o crestere in RON de 20% fata de aceeasi perioada a
    anului precedent, in timp ce in ultimele 6 luni, am avut o scadere
    cu 6%”, a declarat Cornel Oprisan, retail manager Ikea Romania.

    Rezultatele retailerului au fost afectate de fluctuatiile de
    curs valutar, cu atat mai mult cu cat majoritatea produselor din
    magazinul Ikea sunt importate.

    60% din produsele comercializate au fost produse de mobilier,
    restul fiind reprezentat de decoratiuni si accesorii pentru
    casa.

    In anult financiar incheiat la 1 septembrie 2009, compania a
    comercializat peste 13 milioane de produse si a primit vizita a
    peste 3 milioane de oameni.

  • Transfer de bani din hypermarket

    “Adaugand serviciile sigure de transfer de bani MoneyGram la
    serviciile disponibile in hypermarketurile Carrefour vom da
    posibilitatea clientilor nostri sa economiseasca timp si resurse,
    mai ales acelor persoane, ale caror rude traiesc in strainatate si
    trimit bani acasa”, a declarat Andreea Mihai, directorul de
    marketing al Carrefour.

    “Romania continua sa fie o piata importanta in strategia de
    expansiune internationala a MoneyGram si una dintre cele mai mari
    ca numar de tranzactii. Peste 2 milioane de romani traiesc in
    Spania, Italia, Statele Unite si Marea Britanie si trimit periodic
    bani familiilor lor din tara”, a adaugat John Hempsey, directorul
    MoneyGram International.

    Serviciul va fi disponibil incepand cu 15 septembrie in toate
    cele 22 de hypermarketuri Carrefour.

  • MiniMax s-a extins in centrele Winmarkt

    Cele doua magazine vor fi deschise in centrele comerciale
    Winmarkt, in urma unui parteneriat incheiat intre cei doi
    retaileri. MiniMax a mai deschis in aceasta vara in reteaua
    Winmarkt doua magazine, in orasele Vaslui si Buzau.

    “Ne-am propus sa acceleram ritmul de expansiune al retelei, iar
    accesarea acestor orase importante se datoreaza parteneriatului cu
    Winmarkt”, a declarat Rainer Exel, directorul general al retelei
    MiniMax.

    Reteaua de magazine MiniMax numara in prezent 30 de unitati si
    vizeaza expansiunea lantului la peste 100 de filiale.

    Retailerul de magazine de tip discount MiniMax a inregistrat in
    prima jumatate a acestui an o cifra de afaceri de 18,5 milioane
    euro, cu 13% mai mare fata de perioada similara a anului
    trecut.
    Winmarkt, reteaua de 15 centre comerciale situate in 13 orase din
    Romania, a fost achizitionata in primavara anului trecut de catre
    compania italiana Immobiliare Grande Distribuzione (IGD) intr-o
    tranzactie de 182,5 milioane de euro.

  • Militari bate Europa la mall-uri

    Relaxarea cu care managerul local al AFI Europe, Reuven Havar,
    vorbeste despre AFI Palace Cotroceni Mega Mall, proiect pe care
    dezvoltatorul urmeaza sa-l deschida in aceasta luna in Bucuresti,
    poate parea frapanta. Intr-o perioada de scadere economica si de
    restrangere a consumului, in care toti comerciantii din mall-uri
    inregistreaza vanzari mai mici comparativ cu 2008 si dupa primele
    inchideri de centre comerciale, Havar se arata increzator in
    rezultatele pe care le va avea mall-ul a carui dezvoltare a
    coordonat-o.

    “Stiti cum imi dau seama? 50% dintre chiriasi au semnat contractele
    de inchiriere dupa inceperea crizei si au facut-o la un nivel de
    chirie ridicat (o chirie lunara medie de aproximativ 30 de euro pe
    metru patrat, potrivit informatiilor din piata – n. red.). Acesta
    este un semn bun pentru noi.” Atitudinea relaxata a lui Reuven
    Havar poate parea cu atat mai ciudata cu cat Cotroceni Mega Mall
    este amplasat in cea mai densa zona din tara din punct de vedere al
    centrelor comerciale.

    Cartierul Militari a atras inca dinainte de 2000 investitii in
    comert, Metro deschizand aici, in 1997, al doilea sau magazin de
    tip cash & carry. Mai apoi, iesirea spre Autostrada A1 s-a
    constituit ca un poll comercial important prin deschiderea primului
    hipermarket din Romania, Carrefour, langa care au fost deschise si
    magazine ale Mobexpert si Bricostore. Au urmat centrul comercial
    Orhideea (in apropiere), al doilea mall din Bucuresti dezvoltat de
    Anchor Grup – Plaza Romania – mai multe hipermarketuri si magazine
    de bricolaj, electrocasnice si mobilier, in apropiere de iesirea
    spre autostrada fiind deschise in ultimii ani alte doua parcuri de
    retail.

    “Cele mai aglomerate orase din punct de vedere al metrilor patrati
    de spatii de retail raportat la populatie sunt Suceava si
    Cluj-Napoca, dar zona Militari va fi cu siguranta cea mai
    aglomerata, dupa deschiderea Cotroceni Mega Mall”, afirma Georgiana
    Andrei, consultant in cadrul departamentului de retail al Colliers
    International. Ca dovada, un indicator al concurentei acerbe din
    zona: dupa deschiderea mall-ului dezvoltat de AFI, care va fi cel
    mai mare din tara, totalul spatiilor comerciale va urca la
    aproximativ 362.000 de metri patrati, adica circa 1.000 de metri
    patrati la mia de locuitori, luand in calcul populatia sectorului
    6, de aproape 363.000 de persoane.



    Zona de vest ar fi printre cele mai populate din Europa din punct
    de vedere al centrelor comerciale, avand in vedere ca in Norvegia,
    liderul european din acest punct de vedere, se inregistreaza o
    medie de doua ori mai mica. Bogdan Dancau, managing director al
    proprietarului Militari Shopping Center, care include magazine
    precum Decathlon, C&A si Auchan, considera ca succesul in zona
    de vest a Bucurestiului nu va fi inregistrat doar in functie de
    mixul de chiriasi si de pozitionarea centrului comercial. In opinia
    sa, un factor determinant va fi si strategia dezvoltatorului, care
    ar putea sau nu sa isi doreasca vanzarea ulterioara a centrului
    comercial; practic, daca vanzarea ar fi luata in calcul,
    dezvoltatorul va incerca sa inchirieze spatiile la un nivel de
    chirii cat mai ridicat, acesta determinand pretul de vanzare, dar
    si rezultatele comerciantilor, care ar putea sa aiba probleme in
    achitarea chiriei in contextul scaderii veniturilor. “Proprietarii
    de centre comerciale incearca sa maximizeze trei elemente
    importante: gradul de ocupare, care ideal ar trebui sa fie de 100%,
    chiriile sa fie cat mai mari si un mix de chiriasi cat mai bun.
    Situatia macroeconomica a Romaniei si scaderea evidenta a
    consumului nu permit, in opinia mea, atingerea simultana a celor
    trei elemente in aceasta perioada”, spune Dancau.