BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Opinie Eduard Dinu: Adaosul comercial practicat este de 0-200%. E bar sau bancă românească?

    Sunt convins că aţi remarcat afişul, cât mai vizibil postat în mod normal (ca obligaţie legală de altfel) în barurile şi restaurantele autohtone şi nu numai în care se specifică adaosul comercial practicat în unitatea respectivă. Studenţii învaţă în şcoală că rolul adaosului comercial ca indicator de gestiune la nivelul unei firme este acela de a acoperi cheltuielile endogene specifice acesteia – salarii, chirii, amortizare etc. – şi de a permite realizarea de profit.

    În sistemul bancar echivalentul adaosului comercial este diferenţialul de dobândă (ecartul sau spread-ul) dintre dobânda activă şi cea pasivă.

    Pe baza datelor furnizate de către Banca Naţională a României se poate cuantifica nivelul acestui indicator pentru sistemul bancar local (vezi tabelele din dreapta).

    Coloana 4 din tabel nu relevă nimic altceva decât „marja comercială“ practicată în sistemul bancar românesc. Datele prezentate sunt la nivelul lunii ianuarie din anul curent. Marja dintre creditele acordate şi depozitele atrase în lei în sold de la populaţie este de peste 150%! Firmele au avut parte de un discount, se pare: numai 106% este nivelul indicatorului menţionat. Poate aşa înţelegeţi sfatul înţelept al unui consilier al băncii centrale care sugera mai deunăzi acordarea de credite prioritar către firme, căci gradul de îndatorare al acestora în raport cu persoanele fizice este mai redus. Normal aş spune, nu credeţi?

    Acelaşi sistem bancar românesc este analizat în cadrul raportului realizat de către Consiliul Concurenţei, raport intitulat „Evoluţia concurenţei în sectoare cheie“, raport publicat în anul 2012. La pagina 74 din raportul invocat, raport disponibil pe site-ul instituţiei, se menţionează „în ultima parte a perioadei analizate se observă o tendinţă de creştere a diferenţei dintre nivelul dobânzii la credite şi depozite în sold şi noi, denominate în lei, spre deosebire de cele denominate în euro, care manifestă o tendinţă descrescătoare“.

    Un alt studiu recent efectuat de către Centrul European pentru Analize Economice cu privire la avantajele competitive ale ţărilor din regiunea din care face parte şi România, studiu publicat în paginile Ziarului Financiar, nu poate să nu reţină atenţia că accesul la finanţare constituie ultimul „driver“ de competitivitate pentru Bulgaria şi, bineînţeles, România – 3%. Asta în timp ce în Turcia este de 31%, iar în Polonia de 64%. Sigur că nu numai sectorul bancar este responsabil pentru acest fapt, ci şi subdezvoltarea evidentă a pieţei de capital autohtone printre alţi factori.

    Evident mărimea „marjei comerciale“ din sistemul bancar este sub influenţa unui complex de factori endogeni, dar şi exogeni în raport cu fiecare bancă în parte. Mă rezum să observ creşterea semnificativă a gradului de concentrare atât pe piaţa depozitelor, cât şi pe cea a creditelor în perioada 2008-2012, indicatorii specifici prezentaţi în raportul Consiliului Concurenţei (ca şi concluziile acestuia) fiind indubitabili. În mod cert, structura concurenţială încurajează creşterea marjei medii în sector, manualul de microeconomie ne învaţă din primul an de facultate lucrul ăsta.

    Anticipez artileria grea ce va fi lansată de bancheri în apărarea redutei proprii: nivelul prea mare al rezervelor minime obligatorii, riscul ridicat specific activităţii derulate şi spaţiului naţional etc., etc. Sper măcar că nu vor invoca şi rata ridicată de credite neperformante pentru justificarea acestor marje comerciale specifice băuturilor alcoolice, nu de alta dar castronul cu punch, cum plastic spunea Greenspan, a fost adus tocmai de bancheri pe masă în mijlocul petrecerii din 2007-2008. 

    Am auzit recent că restructurarea activităţii ar fi căpătat substanţă ceva mai mare şi în România. Cu toate că nu am auzit de argumentele economice ale training-urilor la munte cu echipa de vânzări, în condiţiile în care „sportul la modă“ este refinanţarea. Şi mai e ceva ce top managementul bancar omite cu perseverenţă să facă: să îşi recoreleze veniturile proprii cu dinamica creditelor neperformante, de exemplu.

    P.S.: Subsemnatul nu a contractat credite bancare.

    Opinie Eduard Dinu – profesor universitar la ASE

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Au găsit soluţii pentru creştere: KFC şi Pizza Hut, plus 15% în primul trimestru

    Mark Hilton, numit acum un an la conducerea operaţiunilor unuia dintre cele mai mari grupuri de restaurante de pe piaţa locală, ce cuprinde nume precum KFC, Pizza Hut şi Hard Rock Cafe, spune că afacerile KFC au avansat în primele trei luni ale acestui an cu 15%, în timp ce businessul Pizza Hut a postat o creştere de zece procente la un număr constant de restaurante.

    „Anul va fi dificil, chiar mai dificil decât precedentul, mai ales în prima jumătate, însă noi ne-am bugetat creştere.“ Britanicul spune că mallurile sunt liniştite şi clienţii sunt prudenţi, însă brandurile pe care le conduce cresc pentru că sunt cunoscute şi au o istorie lungă pe piaţa locală, reuşind astfel să îşi fidelizeze clienţii.

    În ultimii ani, marcaţi de criza financiară, românii au devenit tot mai precauţi şi mai economi, preferând să iasă mai rar în oraş sau să cheltuiască mai puţini bani. „Avem clienţi care în contextul crizei se orientează spre produse mai ieftine, cum ar fi cele al căror preţ începe de la 3,9 lei, însă continuă să vină. Avem însă şi clienţi care nu şi-au schimbat obiceiurile de consum pentru că au încă disponibilitate financiară.“

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


  • Bun e ceaiul ghiurghiuliu

    În restaurantele  cu pretenţii din Marea Britanie, ca Fat Duck, Hix sau Gauthier Soho, dar şi la alte restaurante cunoscute, ca Noma din Copenhaga sau Momofuku din New York, li se propune clienţilor să înlocuiască vinurile cu specialităţi de ceai, băutură ce cunoaşte un reviriment în vânzări, după o perioadă de scădere a popularităţii.

    Un motiv pentru trecerea de la vin la ceaiul băut la masă, spun specialiştii, ar fi grija tot mai mare a multor oameni pentru starea lor de sănătate, care-i face să vrea să găsească uşor ceai alb sau verde nu doar la ceainării sau cafenele, ci şi în restaurante. Ca atare, susţin experţii, nu peste multă vreme se va ajunge la recomandări de specialităţi de ceai care să meargă cu o anumită mâncare, aşa cum se procedează în prezent cu vinurile. De partea ceaiului sunt şi diverşi maeştri bucătari celebri, care consideră că aşa îşi pot pune în valoare creaţiile culinare. Alexis Gauthier, de la Gauthier Soho din Londra, susţine că, însoţind preparatele sale cu ceai în loc de vin, cei care le consumă pot simţi mai bine gustul umami pe care-l dă creaţiilor lui, deoarece ceaiul este mai subtil decât, de pildă, un Sauvignon alb.

    Cum clienţii care trec pragul restaurantelor ar putea avea nevoie de îndrumare din partea casei la fel ca atunci când aleg un vin, se organizează deja şi cursuri care pregătesc  somelieri pentru a putea face  asemenea recomandări.

    Revenirea ceaiului în topul preferinţelor consumatorilor nu a scăpat neobservată marilor companii, care vor să profite de această tendinţă. Lanţul de cafenele Starbucks a cumpărat anul trecut un lanţ de ceainării din SUA, Teavana, iar Unilever, proprietar al mărcilor de ceai PG Tips şi Lipton, ar fi interesat de deschiderea unui lanţ de ceainării.

  • Viaţa savurată după cum spune Tripadvisor

    TEHNOLOGIA NE-A SIMPLIFICAT INDUBITABIL VIAŢA. Şi, cam de pe când au apărut internetul, forumurile, comunităţile virtuale şi posibilitatea de a-ţi da cu părerea, amator sau profesionist, am devenit mai leneşi, inclusiv în alegerea distracţiilor.

    Cumpărăm cărţi recomandate de alte minţi sau suflete, vedem filme pentru că au fost plăcute de alţi ochi, mergem în vacanţe, hoteluri şi restaurante încercate deja de alte trupuri. Vrem rezumatul la orice înainte de orice; alegem filme, cărţi, restaurante şi hoteluri ca şi cum am alege un televizor, aspirator sau anvelope. Eliminăm riscul, renunţăm la curiozitate şi mergem pe drumuri bătute.

    Simplificăm procesul, credem; dar luând de-a gata deciziile altora, ne uităm pe noi şi subiectivismul care face ca aceste decizii să nu ni se potrivească.

    TripAdvisor zice că acel hotel e de designer? Parcă nu e chiar aşa la faţa locului. Filmul lăudat de toţi ţi s-a părut slab; torturile făcute de acel cake designer de pe Facebook merită cu mult mai multe like-uri decât are. Dorada de la noul restaurant era congelată şi prin urmare justifică preţurile decente care i-au încântat pe evaluatori.

    CÂND SE IA PĂREREA CELORLALŢI DREPT ETALON, TREBUIE SĂ NE ÎNTREBĂM CINE SUNT CEILALŢI? Cât de mult ne putem încrede în părerile lui thedirtypaw, Bart Simpson sau fj2010?

    Este dificil de analizat o comunitate virtuală, cu atât mai mult cu cât componenta ei este volatilă. Este suficient însă să reţinem că subiectivismul şi diletantismul caracterizează mare parte din recenziile găsite pe site-uri, forumuri etc.

    În lipsa unor criterii de evaluare clare, opinia comunităţilor online de lifestyle trebuie luată cu titlu orientativ şi provocată, verificată. Ca să poţi avea o opinie, trebuie să încerci personal, nu prin corespondenţă. Tocmai de aceea, când mi s-a cerut să scriu o recenzie de restaurant, am avut îndoieli. Nu cred în recenzii decât ca lectură, dacă sunt scrise de profesionişti şi nici atunci. Gusturile nu se discută; se pot educa, deschide şi atât.

    Şi, dacă primele două acţiuni îmi sunt peste puteri, o pot încerca pe a treia. Aşadar, continuarea acestui articol vine însoţită de avertizarea firească că este o opinie personală, rezultatul experienţei directe şi nemijlocite a autorului şi trebuie tratată (eventual verificată) ca atare.

    BON ESTE UN RESTAURANT FRANŢUZESC AUTENTIC, situat în pitorescul centru vechi bucureştean, căruia îi exploatează aerul francez dat de arhitectură, ba chiar merge mai departe şi îi conservă o parte din istorie, după cum afirmă Cristian Corvin, tânărul arhitect aclamat internaţional în ultimii ani pentru proiectele sale – Lacrimi şi Sfinţi, Laborator de cocktailuri, La bonne bouche etc.

    La BON, păstrarea vie a trecutului se face prin cele 300 de uşi şi ferestre de lemn recuperat care îi acoperă integral pereţii. Interiorul este uşor teatral, cu lămpi realizate din damigene retezate şi obloane în interior, dar extrem de primitor graţie unui scenariu de lumini ce aruncă căldura galben-aurie peste mesele cu meniuri de plută şi şervete vesele în pătrate albe şi roşii.

    ADRIANA SOHODOLEANU (CĂLĂTOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR,PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

  • Câştigul salarial a crescut în februarie cu 0,3%, la 1.553 lei

    “În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte), a dificultăţilor financiare şi concediilor fără plată. De asemenea, câştigul salarial mediu net a scăzut în luna februarie 2013 ca urmare a acordării în luna ianuarie a primelor ocazionale ori sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă) în unele activităţi economice”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este noul director de marketing al KFC, Pizza Hut, Paul şi Hard Rock Cafe în România

    Monica Eftimie este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    ”Este o adevărată provocare să lucrezi pe mărci atât de diverse, cu identităţi de brand şi modele de business distincte”, a declarat Monica Eftimie. ”Toate cele şase sunt branduri cu tradiţie la nivel internaţional şi sunt îndrăgite în România. Vrem să creştem pe fiecare brand pe piaţa din România şi vrem ca această creştere să se întâmple pentru şi alături de clienţii noştri”, a adăugat ea.

    În calitate de chief marketing officer, Monica Eftimie va gestiona şi va coordona activităţile de marketing pentru toate cele şase branduri pe piaţa locală, va implementa strategii de comunicare cu scopul de a creşte cota de piaţă, dar şi de a maximiza veniturile şi notorietatea fiecărei mărci.

    ”Monica aduce un plus de valoare echipei noastre prin experienţa sa profesională şi know-how-ul dobândit în cadrul studiilor de specialitate din Statele Unite”, a declarat Mark Hilton, CEO US Food Network and American Restaurant System.
    Absolventă summa cum laudae a Northwestern University şi a unui master în Business Administration la Georgetown University, Monica Eftimie are peste 10 ani experienţă în industria alimentară.

    Şi-a început cariera în domeniul comunicării de marketing cu stagii de practică în cadrul unor companii precum Grupul Accor (Franţa) şi Saatchi & Saatchi Advertising, ajungând ulterior să dezvolte campanii ample de marketing pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din industria alimentară. Ariile sale de expertiză includ dezvoltare şi implementare strategii marketing, project management, copy development, media planning.
     

  • Cum arată astăzi viaţa primului angajat al McDonald’s România

    VIAŢA MEA A MERS MAI DEPARTE FĂRĂ SĂ SUFERE UN ŞOC”, spune el despre despărţirea de McDonald’s, o relaţie pe care a început să o construiască acum două decenii, când avea 35 de ani. La fel ca orice altă relaţie a implicat dedicare, timp şi sacrificii. “Viaţa nu înseamnă doar muncă şi bani”, spune el astăzi când are mai mult timp să călătorească, să se dedice familiei cu care merge de câte ori poate la concerte de muzică simfonică în ţară sau în străinătate.

    Ultimii ani – cei din era post McDonald’s – îi descrie ca fiind mai liniştiţi, deşi recunoaşte că încă este implicat în multe businessuri locale, alături de prieteni şi familie. Banii nu poate spune că îi lipsesc nici astăzi, când controlează afaceri pe care el însuşi le estimează la 30 de milioane de euro. “Ce e diferit este că am un centimetru de zgură (termenul său pentru stres, n. red.) mai puţin pe creier.”

     De unde provin carnea şi cartofii pe care le mănânci la McDonald’s în România?

    AFACERILE SALE SUNT VARIATE, DE LA RESTAURANTE – controlează alături de Dragoş Petrescu lanţurile City Grill, Trattoria Buongiorno, Hanu’ Berarilor şi Caru’ cu Bere (în administrare) – la hoteluri – apart-hotelul Safir din Venus şi de la bijuterii – o fabrică în Mihăileşti şi mai multe magazine în Capitală – la imobiliare şi investiţii bursiere.”Domeniul imobiliar încă îţi mai poate asigura un nivel bun de profit”, explică Alecu motivul pentru care ultimul său pariu este în imobiliare, unul dintre domeniile cele mai lovite de criză. Începând cu 2009, îngheţarea creditării pe de-o parte şi instabilitatea economiei şi a pieţei muncii pe de alta i-au determinat pe români să îşi amâne achiziţiile de case şi apartamente. Preţurile au urmat şi ele un trend descendent. Cu toate acestea, există şi o limită, care, crede Alecu, a fost atinsă: “Mai jos de jos nu se poate merge”.

    Marian Alecu recunoaşte că nu o să mai vedem preţurile din perioada de boom şi nici câştigurile de atunci ale companiilor din domeniu, însă profit încă se face. “Necesarul de locuinţe este încă departe de a fi satisfăcut în România”, spune el. De aceea a investit circa două milioane de euro în blocul de nouă etaje din Bucureşti, bloc a cărui construcţie a ajuns deja la nivelul opt şi până în iunie va fi gata. Banii pentru investiţie au venit din fonduri proprii. “În primul rând nu am avut credite şi nici nu vreau să am. În al doilea rând e foarte dificil să obţii acum o finanţare.” Din totalul de 66 de apartamente 15% sunt deja vândute, preţul unui apartament cu două camere fiind de circa 50.000 de euro. Aceasta nu este prima sa investiţie în domeniul imobiliar şi nu va fi nici ultima. “Am mai construit blocuri în Bucureşti şi Predeal. O să iau lucrurile pas cu pas, odată vândute apartamentele acestea, mă apuc de altele.”

     Cum se fac 200 de milioane de euro pe an din ŞAORMA

    IN PARALEL CU DOMENIUL IMOBILIAR MARIAN ALECU OFERĂ ŞI CONSULTANŢĂ PENTRU START-UP-URI ŞI PENTRU COMPANII CARE VOR SĂ SE RESTRUCTUREZE. Businessul îi aduce câteva sute de mii de euro pe an – peste 650.000 de euro anul trecut. Marjele de profit sunt însă foarte mari, costurile fiind minime. Deşi este implicat în mai multe afaceri, Alecu spune că lucrează în medie şase ore pe zi. Anterior, în perioada când lucra pentru McDonald’s, orele de lucru nu erau contorizate. “Munceam cât era nevoie, uneori chiar 14 ore pe zi, şi nu doar cinci zile pe săptămână.”

    El explică totuşi că s-ar putea retrage din afaceri oricând şi nu i-ar părea rău. S-ar dedica exclusiv hobbyurilor şi familiei. “Plimbatul câinelui (un lup – n. red.) este momentul preferat al zilei.” Pentru moment nu se gândeşte la asta pentru că are suficient timp să călătorească şi să facă sport – tenis, înot, caiac (vara pe Snagov) – două ore pe zi. Pe lista destinaţiilor sale de vacanţă se numără Miami, Paris, Viena şi Bucovina, unde merge de Crăciun şi de Paşte, la aceeaşi pen-siune pe care a descoperit-o în ’92. “Sunt flexibil şi pot să îmi fac programul cum vreau. În perioada când eram în McDonald’s călătoream foarte des, însă în interes de business. Mergeam de câte 15 ori pe an doar în SUA.”

  • Cum poţi face o rezervare rapidă în restaurantele cu stele Michelin

    Michelin a intrat recent într-un  parteneriat cu cel mai mare furnizor  de rezervări online din Europa care va permite utilizatorilor de acum încolo să rezerve instant  o masă la restaurantele cotate cu stele Michelin, scrie luxuo.com. Parteneriatul cu Livebookings.com va fi lansat iniţial în Franţa şI Germania, oferind rezervări garantate la câteva mii de restaurante din ambele ţări,  urmând să se extindă apoi în toată Europa. În momentul de faţă site-ul Michelin oferă doar  descrieri şI cotări ale restaurantelor şI review-uri din partea clienţilor, fără a avea însă opţiunea ca userii să facă rezervări. Serviciile  Livebookings vor face concurenţa unor siteuri precum OpenTable ce are sediul în San Francisco dar operează şI în Canada, Germania, Japonia, Mexic şI UK, furnizând în fiecare lună locuri la mese, în 27.000 de restaurante,  pentru 10 milioane de clienţI.

    Mai multe pe zf.ro

  • Restaurantele La Mama şi-au bugetat o creştere de 10%

    Lanţul de restaurante La Mama, deschis pe piaţa locală acum 14 ani, şi-a bugetat pentru acest an o creştere like-for-like a cifrei de afaceri (la un număr constant de unităţi) cu circa zece procente, până la peste 5,5 mil. euro. Grupul controlat de omul de afaceri Cătălin Mahu, unul dintre fondatorii businessului, are nouă restaurante sub brandul La Mama – opt în Bucureşti şi unul în Mamaia – şi trei cafenele Cafepedia – două în Capitală şi una în Iaşi – cu un total de 1.000 de locuri la masă. Lunar compania Trotter Restaurant, care operează toate localurile, are 50.000 de clienţi. În 1999 Mahu a pus bazele lanţului de restaurante La Mama împreună cu Dragoş Petrescu, dar după şase ani acesta din urmă a cedat partea sa şi a decis să continue singur cu o altă reţea – City Grill.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Terasele din centrul vechi rămân deschise până la patru de dimineaţa

    “Având în vedere că organizarea şi funcţionarea teraselor sezoniere amplasate în Centrul Istoric Bucureşti necesită o reglementare urgentă – ţinând cont că acestea vor fi amplasate începand cu data de 15 martie -, şi pentru a debloca activitatea agenţilor economici din aceasta zonă, Primarul General, Sorin Oprescu, a emis Dispoziţia nr.194/04.03.2013, care permite desfăşurarea în conditii legale a activităţilor comerciale (terasele sezoniere) în perimetrul centrului istoric”, potrivit unui comunicat de presă al Primăriei Capitalei. Reprezentanţii mai spun că era imperios necesară emiterea unui act care să impună o serie de norme, care să organizeze, în condiţiile legii, desfăşurarea activităţilor într-un nucleu turistic european cum este centrul istoric, întrucât “unul dintre obiectivele Municipalităţii îl reprezintă dezvoltarea turismului şi promovarea activităţilor culturale”. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea teraselor sezoniere în perimetrul Centrului Istoric  nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti, din data de 25 februarie 2013.

    Mai multe pe zf.ro