BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Booksharing.ro, din pasiune pentru cărţi

    Dragoş Holban are 36 de ani, a terminat Facultatea de Informatică din Iaşi şi de 8 ani lucrează ca programator web. Colega sa Cristina Vulpe, de 30 de ani, a terminat medicina veterinară şi istorie la Iaşi; de doi ani lucrează în marketing online. Ei sunt cei care se ocupă, zi de zi, de Booksharing.ro, o comunitate online destinată iubitorilor de carte.

    „De când am început să învăţ programare web, caut idei de proiecte pe care să le realizez pe cont propriu. Am început cu un joc online în urmă cu 8 ani, de care nu am avut timp să mă ocup aşa cum mi-ar fi plăcut”, povesteşte Dragoş Holban, fondatorul Booksharing.ro. „Prin acest proiect încerc să rezolv o nevoie a iubitorilor de carte, şi anume cea de a face loc în bibliotecă pentru noile achiziţii şi, de ce nu, aceea de a citi ceva nou cu o investiţie cât mai mică. Promovarea site-ului a fost făcută în principal pe Facebook, prin prieteni şi puţin Adwords. Ca investiţie, nu a depăşit încă 1.000 lei, dar e foarte aproape”, spune Dragoş Holban.

    Care este însă motivul pentru care cineva ar alege Booksharing.ro? Avantajul faţă de schimbul clasic, de 1 la 1, explică echipa Booksharing, este că nu trebuie să găseşti pe cineva care să vrea cărţile tale şi, în acelaşi timp, să aibă ceva ce îţi doreşti tu. Făcând schimb în cadrul comunităţii, ai la dispoziţie mult mai multe cărţi din care să alegi şi fiecare va găsi pe site cărţi care să-i placă.
    Cum funcţionează, aşadar, platforma Booksharing.ro? Pentru a cere cărţi de la alţii, utilizatorii trebuie să câştige puncte pe care le vor folosi pentru a primi cărţi gratis de la alţi utilizatori. Punctele în cauză se câştigă atunci când utilizatorul adaugă volume pe care vrea să le dea altora; fiecare carte adăugată îi va aduce 0,25 puncte. Un alt mod de a obţine punctele este să răspundă unei cereri de la un alt cititor: fiecare carte trimisă îi va aduce 1 punct. Există însă şi limite: utilizatorul poate cere maxim dublul cărţilor pe care le oferă. De exemplu, dacă acesta va da 2 cărţi, va putea primi 4. La început, după adăugarea primelor 4 cărţi şi, implicit, atribuirea primului punct, utilizatorul va putea cere o singură carte.

    „În urmă cu aproximativ jumătate de an mi-a venit ideea care a dus la realizarea site-ului Booksharing.ro. Am început să lucrez la el în timpul liber şi «lansarea» oficială a fost numai după o lună, în noiembrie 2015. M-am inspirat şi din alte site-uri similare existente în SUA care oferă funcţionalităţi asemănătoare.” Unul dintre site-urile de care vorbeşte Dragoş Holban e BookMooch, o platformă din Statele Unite care se bazează pe acelaşi sistem, cu scopul de a da acces la cărţi unui număr cât mai mare de iubitori ai lecturii. Cel mai bine exprimă această idee motto-ul unui alt site, BookCrossing.com: „If you love your books, let them go“. BookCrossing este mai degrabă un experiment social decât un business: cititorii sunt încurajaţi să lase cărţi în locuri publice, de unde alţii să le poată ridica. Procesul este simplu: cititorul foloseşte platforma pentru a printa o etichetă pe care o ataşează apoi cărţii.

    Odată ce cartea este înregistrată pe site, cititorul o lasă pe o bancă într-un parc sau pe un scaun din metrou; cel care o găseşte este rugat să anunţe acest lucru pe site, astfel încât primul proprietar să ştie la câte persoane a ajuns, de-a lungul timpului, cartea sa.
    „În 5 luni am ajuns să avem aproximativ 1.000 de cărţi disponibile pe site. La cum evoluează, cred că vom ajunge la peste 5.000 de cărţi şi 2000 de utilizatori activi până la sfârşitul anului”, spun cei doi. Ei nu consideră Booksharing.ro o afacere, dar nu exclud ideea unor parteneriate, atât timp cât ele vin cu bune intenţii. “Nu vedem acest site ca un start-up, ci ca o pasiune şi ne-ar plăcea să devină atât de cunoscut încât anumite branduri mari din România să dorească să-şi asocieze imaginea cu această idee, şi să devină susţinători sau promoteri ai site-ului.”

    Când vine vorba despre antreprenori pe care îi admiră, Dragoş îl menţionează pe colegul său Costi, actual CEO al IntelligentBee, care îi este alături de 8 ani, „de când am început să lucrez în acest domeniu al web-ului“.

    Hobby-urile lui Dragoş? Trenuleţele, gadgeturile şi cei doi copii, spune el zâmbind. Colega sa împărtăşeşte pasiunea prietenului său pentru cărţi sau filme poliţiste şi science-fiction. Ea lucrează şi la alte câteva proiecte destinate iubitorilor de carte: „un blog personal, un site de nişă destinat audienţei americane (www.Booksforwhat.com), precum şi un website cu publicaţii gratuite. Dar în afară de booksharing.ro, nu cred că timpul îmi va permite implicarea în alt proiect în viitorul apropiat“. Timpul este o problemă şi pentru Dragoş, care lucrează doar o oră sau două pe zi la site-ul Booksharing: „Mai mult nu am”, recunoaşte el. „Uneori, când sunt multe cărţi de aprobat sau editat, două ore se pot transforma în patru, mai ales dacă întârzii din cauza jobului şi îmi rămân multe titluri de modificat”, spune şi Cristina.

    „Nu îmi plac calculele şi estimările de afaceri, cu toate că am avut ocazia să intru în contact cu această zonă. Cred, în schimb, în pasiunea şi în a face ceva ce-ţi place, şi dacă acest lucru ajută şi pe cei din jur, se poate dovedi a fi o bună idee de afaceri”, încheie Dragoş Holban.

  • 5 investiţii care te-ar fi făcut miliardar. Chiar şi bucătarul unei companii a câştigat milioane de dolari

    Se ştie că investiţiile în startup-uri sunt riscante şi că majoritatea eşuează. Totuşi, dacă ai inspiraţia de a investi într-un start-up care are succes recompensele ar putea fi înzecite.

    A investi în start-up-urile aflate într-un stadiu incipient este o adevărată artă şi trebuie menţionat că nu există o formulă de succes.

    5 investiţii care ţi-ar fi schimbat finanţele pentru totdeauna

    Instagram a fost fondată pe 6 octombrie 2010 ca o platformă online unde utilizatorii postau şi împărtăşeau fotografii. În trei runde de finanţare Instagram, care se numea iniţial Burbn, a strâns 57 milioane de dolari de la 9 investitori, printre care Sequioa Capital, Baseline Ventures, Andressen Horowitz, Chris Sacca sau Jack Dorsey. Pentru a vă face o idee de cât de profitabilă a fost investiţia, compania Andressen Horowitz a investit 250.000 de dolari şi a câştigat 78 milioane de dolari.

    Google, înfiinţat în 1998 de către Larry Page, Sergey Brin, Baris Gultekin şi Michael Ogince, este un alt exemplu de succes. Toată lumea a profitat de la investitori, la ingineri, chiar şi bucătarul şef, Charlie Ayers, a făcut  26 milioane de dolari. Cât despre investitori, unul notabil este Jeff Bezos, şeful Amazon, a cărui investiţie de 250.000 de dolari s-a transformat în 1.6 miliarde de dolari!

    Facebook în mai puţin de 12 ani s-a transformat dintr-un start-up într-o cameră de cămin la o afacere profitabilă cu 12.000 de angajaţi.
    Facebook a fost înfiinţată în 2004 de către Mark Zuckerberg, Eduardo Saverin, Andrew McCollum, Dustin Moskovitz şi Chris Hughes. Reţeaua socială a devenit foarte populară, iar acum peste 1 miliard de oameni au conturi de Facebook.
    Cofondatorul PayPal, Peter Thiel, a investit aproape 500.000 de dolari în Facebook în schimbul a 10.2% din capitalul social al societăţii. După listarea la bursă din 2012, Thiel a câştigat 1.6 miliarde de dolari.

    eBay, celebrul site de e-commerce, a fost lansat pe 3 septembrie 1995. Iar unul dintre primele lucruri vândute pe platformă a fost un laser pointer (arătător laser) stricat. Au existat zvonuri că cele 6 milioane de dolari investite de Benchmark au generat lichidităţi în valoare de 5 miliarde de dolari la listarea la bursă în 1998.Fondatorul,Pierre Omidyar, şi preşedintele eBay au devenit amândoi miliardari după listare. Preţul pe acţiune a crescut de la 18 dolari la 50 de dolari în doar câteva ore.

    WhatsApp a fost fondată de către Brian Acton şi Jan Koum în 2009 şi a fost achiziţionată de Facebook pentru suma de 19 miliarde de dolari. Acton care deţinea 20% din companie şi-a mărit averea cu 3.8 miliarde de dolari. Chiar şi cei care au investit 250.000 de dolari au plecat cu 160 milioane de dolari în buzunar.

  • Gadgeturile şi abonamentele la sală, beneficiile preferate de noile generaţii de angajaţi

    Angajaţii tineri preferă pachetele de beneficii flexibile, prin care angajatorul le oferă posibilitatea de a alege dintr-o gamă mai mare de produse, spune Stelian Bogza, director comercial şi cofondator al BenefitOnline.ro, o platformă online care le permite angajaţilor să îşi aleagă beneficiile dorite în limita bugetului oferit de angajator.

    „În 2015, cadourile pe care angajaţii şi le-au ales singuri prin intermediul platformei au constat în vacanţe în România (alese de 37% din angajaţi), transport (de­cont pentru combustibil şi trans­port în comun – 22%) şi ca­douri (32%). În categoria «ca­douri» sunt incluse atât tichetele-cadou, cât şi alte tipuri de beneficii în natură, precum produsele IT/electro­nice/gadge­turi, abona­mentele la sală sau cursuri de training care nu sunt profesio­nale“, a explicat Stelian Bogza, care administrează o plat­formă de beneficii la care au acces în prezent 20.000 de angajaţi.

    În ceea ce priveşte alte bene­ficii alese de angajaţi, datele BenefitOnline.ro arată că doar 6% din angajaţii înscrişi pe plat­formă au ales pensiile private (la jumătate faţă de ponderea în­re­gistrată în anul anterior), 3% au ales cursurile profesionale (faţă de 4% din 2014) şi asigurări de să­nă­tate (doar 0,5% din angajaţi).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Teamshare: comerţul electronic B2B din România va ajunge ÎN 2016 la 12 miliarde de euro

    Comerţul electronic B2B pe plan autohton se va menţine pe un trend ascendent în 2016, urmând să ajungă la 12 miliarde de euro, cu 20% mai mult faţă de anul trecut, conform datelor platformei de e-commerce integrate Teamshare. În prezent, IT&C-ul, atât pe partea de hardware, cât şi software, electrocasnicele, sectoarele auto, home&deco, fashion-ul şi produsele conexe agriculturii au cea mai mare pondere în e-commerce-ul B2B din România, ultimele două domenii înregistrând o creştere accelerată, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Teamshare.

    ”E-commerce-ul B2B din România va continua să crească şi în 2016, pe fondul apariţiei unor noi producători sau importatori care vor implementa soluţii B2B, cât şi datorită majorării volumelor tranzacţionate de jucătorii deja prezenţi în piaţă. Astfel, estimăm că în acest an comerţul electronic B2B va ajunge la 12 miliarde de euro”, declară Marius Panait, Managing Partner Entelion Software, compania ce dezvoltă platforma Teamshare.

    Potrivit acestuia, în prezent, din ce în ce mai multe site-uri B2B de la nivel local folosesc platforme integrate, cu ERP şi marketplace-uri, cu sisteme de plată online şi firme de curierat, convinse de oportunităţile oferite de retailul online, care creşte cu o rată mai accelerată decât cel offline, dar şi de necesitatea automatizărilor de procese şi reduceri de costuri de operare comenzi. Astfel, dacă anul trecut 10% din totalul jucătorilor din e-commerce-ul B2B foloseau platforme integrate, numărul lor ar urma să crească până la 20% în 2016.

    ”Teoretic, e greu să ne imaginăm platforme B2B neintegrate. Practic, ele există, dar fără automatizări ale proceselor interne. În lipsa acestora nu reuşesc să ofere şi reduceri de costuri”, completează Managing Partner-ul Entelion Software.

    O platformă integrată de e-commerce se adresează în principal companiilor B2B din zona de producţie şi distribuţie, cu mulţi parteneri, un volum ridicat de comenzi şi operaţiuni multiple, care au nevoie de optimizarea şi sincronizarea tuturor acestor procese. O companie de profil, care apelează la o asemenea soluţie, îşi poate spori vânzările cu 15%-25% în câteva luni, în timp ce costurile de procesare a comenzilor s-ar reduce cu aproximativ 30%, potrivit Teamshare.

    Anul trecut, cea mai mare sumă tranzacţionată pentru o companie B2B, prin intermediul platformei integrate Teamshare, s-a ridicat la 670.000 de lei. Comanda a fost realizată în octombrie 2015 şi a fost plasată pentru un retailer IT&C.

    Teamshare este o platformă de e-commerce integrată cu sisteme de contabilitate şi gestiune ERP, care se adresează atât clienţilor business to business cât şi business to consumer. Platforma este folosită în prezent de peste 200 de clienţi din România şi ţări ca Marea Britanie, Franţa, Austria sau Rusia. Teamshare este dezvoltată de Entelion Software, companie cu capital 100% autohton, prezentă pe piaţa din România din 2003.

  • 1000 de magazine în eMAG Marketplace

    eMAG Marketplace a înregistrat o creştere importantă, atingând în luna februarie pragul de 1.000 de magazine partenere. Oferta eMAG conţine în prezent 13.000 de branduri şi 1.100 de categorii listate, care acoperă o gamă largă de produse de la telefoane, electronice, electrocasnice la jucării, produse de casă şi gradină, mobilă şi cosmetice, de la produse de îngrijire personală la articole de sportive, se arată în comunicatul dat publicităţii.

    „eMAG a devenit un centru comercial în care am oferit posibilitatea altor retaileri să vândă către clienţi, prin platforma Marketplace. Este o direcţie principală de creştere pentru noi şi are efecte pe două planuri: diversifică experienţa de cumpărare pentru clienţi care găsesc la eMAG aproape orice şi dezvoltă piaţa de ecommerce din România atât ca volum, cât şi prin standarde înalte de servicii”, a declarat Iulian Stanciu, CEO eMAG.

    „Fie că vorbim despre producători sau afaceri antreprenoriale, Marketplace este cel mai simplu şi rapid mod prin care orice business îşi poate promova online produsele către cea mai mare comunitate de shopping din România. Mai mult, prin Marketplace, orice afacere îşi poate extinde modelul de business de la B2B la B2C”, adaugă Florin Filote director eMAG Marketplace.

    Clienţii pot achiziţiona din Marketplace o gamă largă de produse, atât de la companii româneşti, cât şi internaţionale. Printre brandurile autohtone se regăsesc F64 (magazin dedicat pasionaţilor de fotografie), Mobexpert (lider pe piaţa de mobilier din România), Cărtureşti (concept store de carte şi produse de papetărie), Otter (încălţăminte premium), Optiplaza (reţea de magazine de optică), Flori de Lux (florărie online), Mirano (produse de voiaj), Arsis (distribuitor de telefoane şi accesorii), RoGroup (accesorii auto, anvelope şi instalaţii GPL) sau Fares (remedii naturiste). Portofoliul Marketplace de branduri internaţionale cuprinde companii precum Franke, Gorenje şi Miele (electrocasnice şi accesorii pentru baie şi bucătărie), Marionnaud (lanţ de parfumerii), Hervis Sports (îmbrăcăminte şi echipament sportiv), Giant (biciclete) sau Meli Melo (bijuterii şi accesorii fashion).

    În prezent, comenzile realizate de clienţi pentru partenerii din Marketplace reprezintă 25% din vânzările generate de platforma eMAG. În următorii cinci ani, magazinele partenere vor genera peste jumătate din valoarea comenzilor cumulate ale eMAG.

    În 2015, investiţiile în eMAG în Marketplace au depăşit 2 milioane de euro şi s-au concentrat pe achiziţia de hardware şi dezvoltarea platformei pentru integrarea rapidă a magazinelor partenere. În fiecare lună, echipa Marketplace analizează potenţiali parteneri, urmând ca aproximativ 85% dintre aceştia să îşi listeze produsele. În medie, 100 de noi parteneri vin pe eMAG în fiecare lună.

    Construită asemenea unui mall, platforma Marketplace oferă posibilitatea fiecărui magazin partener să îşi stabilească singur condiţiile comerciale, taxele de livrare, politica si taxele de retur, dar şi preţurile, atât timp cât asigură clienţilor aceleaşi standarde de calitate cu care s-au obişnuit la eMAG.

  • Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube?

    Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim, foştii directori ai PayPal, au creat site-ul youtube.com într-o cameră aflată deasupra unei pizzerii şi a unui restaurant japonez. Povestea spune că unul dintre ei era frustrat de faptul că nu putea găsi imagini cu incidentul Nipplegate din 2004, de la Super Bowl, la care un defect al rochiei lui Janet Jackson a permis să îi fie dezgolit un sân în timpul unui spectacol cu Justin Timberlake. La momentul respectiv, a fost cel mai căutat termen pe internet, un indiciu al interesului pentru imaginile video.

    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat „Me at the zoo“. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.

    Zece ani mai târziu, peste 400 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 6 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 100 de ţări. Astfel, apariţia unei categorii de antreprenori care să speculeze potenţialul YouTube era inevitabilă. Noi i-am numit, simplu, videoantreprenori.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţia creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

    Dacă numele Felix Kjellberg nu vă spune nimic, probabil că nu faceţi parte dintre cei 42 de milioane de abonaţi ai canalului PewDiePie. Tânărul suedez a început să se filmeze în timp ce juca jocuri video în 2010, iar în scurt timp a devenit unul dintre cele mai populare personaje de pe YouTube. PewDiePie are mai mulţi abonaţi decât Eminem, Rihanna sau chiar decât canalul oficial al celor de la YouTube. Suedezul Kjellberg generează venituri anuale de până la 17 milioane de dolari şi nu este singur în acest grup select al videoantreprenorilor milionari.

    O altă personalitate online este Michelle Phan, care publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe şi care a depăşit deja un miliard de vizualizări. Un alt exemplu este Evan, un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute.

    Dacă cei pe care i-am amintit mai sus au devenit repede adevărate senzaţii pe internet, ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult timp învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul lui 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta. Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi.

    Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzită. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj, şi de prezentare. Ea împărtăşea însă, alături de alţi aşa-numiţi youtuberi, îngrijorare pentru scăderea lentă, dar continuă a preţului oferit de Google pentru afişările generate de canalele sale. Dacă în 2012 proprietarul unui canal primea 9,35 dolari la fiecare mie de reclame afişate, în 2014 suma coborâse deja la 7,60 dolari.

    Dar calculul se complică, pentru că reclamele nu sunt afişate de fiecare dată când cineva urmăreşte un clip; David Burch, purtător de cuvânt al TubeMogul, estima că doar în două din zece cazuri un clip va conţine şi un mesaj publicitar. Astfel, la un milion de afişări, cei de la YouTube iau în calcul doar cele 200.000 care conţin şi un mesaj publicitar ataşat.

    Dar, fără a mai surprinde pe nimeni, calculul se complică din nou: „Majoritatea formatelor de publicitate Google au la bază conceptul de interes al userului, care trebuie să dovedească printr-un anumit tip de acţiune interesul faţă de acea reclamă. În cazul reclamelor de tip «pre roll», care apar înaintea clipurilor de pe YouTube, advertiserul plăteşte doar dacă userul nu a închis reclama respectivă în primele 30 de secunde (apăsând butonul Skip Ad) sau dacă utilizatorul a dat clic pe un link din mesajul publicitar. Preţul publicităţii se stabileşte printr-o licitaţie electronică în timp real, care ţine cont de calitatea mesajului (cuantificată prin rata de vizualizare) şi preţul pe care advertiserul este dispus să-l plătească“, explică Florin Pravai, YouTube lead la Google România. În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, explică Florin Pravai, „sistemul de monetizare a YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit «revenue share»). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.“ Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

  • Cum să te cazezi într-un tablou

    Cine spune că un tablou poate fi doar admirat pe peretele unui muzeu ori galerii de artă se înşală, după cum o demonstrează ultima expoziţie a Institutului de Artă din Chicago.

    Expoziţia constă dintr-un dormitor amenajat întocmai ca acelea din tablourile lui Van Gogh care au ca subiect dormitorul din casa din Arles (Franţa) unde a locuit cândva artistul, iar cei care doresc să o viziteze pot rezerva o şedere acolo prin intermediul platformei Airbnb, scrie The Guardian. Iniţiativa s-a bucurat de succes, fiind deja făcute rezervări pentru toată luna februarie.

  • Acesta va fi primul oraş inteligent din România. Cum vor autorităţile să-l transforme într-un “smart city”

    Conducerea municipiului Oradea vrea să-l transforme în primul smart city din România. Pentru aceasta, administraţia locală vrea să conecteze într-o singură platformă toate serviciile şi bazele de date online ale instituţiilor locale. Conceptul de “oraş inteligent” este preluat din Luxemburg şi este răspândit în Occident, scriu cei de la Digi24.

    În prezent, orădenii au posibilitatea să achite online taxele şi impozitele, să plătească prin SMS parcarea şi transportul în comun ori să sesizeze problemele din oraş prin intermediul unei aplicaţii. Edilii vor să extindă aceste servicii.

    “Ne dorim să ne interconectăm informatic inclusiv cu bazele de date ale altor instituţii publice din municipiu, tocmai pentru că ne dorim să oferim cele mai bune servicii cetăţenilor”, a declarat Anca Grama, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, pentru sursa citată.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • La doi ani şi zece luni, recită Luceafărul lui Eminescu în întregime

    Anastasia Trofor, la o vârstă de numai 2 ani şi zece luni, recită opera “Luceafărul” a lui Mihai Eminescu în întregime. Anastasia a reuşit să înveţe toate cele 98 de strofe ale poeziei. Însă nu numai că turuie strofele poeziei, ci le recită cu intonaţie.

    Reuşita fetiţei a fost filmată de părinţii ei şi înregistrarea a fost urcată pe Youtube. Există două variante a videoclipului pe platforma online, prima dintre ele a strâns 450 de mii de vizualizări, iar al doilea a ajuns la 611 mii de vizualizări.

     

  • La doi ani şi zece luni, recită Luceafărul lui Eminescu în întregime

    Anastasia Trofor, la o vârstă de numai 2 ani şi zece luni, recită opera “Luceafărul” a lui Mihai Eminescu în întregime. Anastasia a reuşit să înveţe toate cele 98 de strofe ale poeziei. Însă nu numai că turuie strofele poeziei, ci le recită cu intonaţie.

    Reuşita fetiţei a fost filmată de părinţii ei şi înregistrarea a fost urcată pe Youtube. Există două variante a videoclipului pe platforma online, prima dintre ele a strâns 450 de mii de vizualizări, iar al doilea a ajuns la 611 mii de vizualizări.