Tag: Plan

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 26 ianuarie 2015

    COVER STORY:  A reparat Hidroelectrica. Acum ar vrea să dreagă toată România

    Remus Borza, fondatorul Euro Insol, este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi. După restructurarea Hidroelectrica, Borza a căpătat şi ambiţii politice.


    TEHNOLOGIE: De ce s-au spart ochelarii Google?


    AUTO: Ce poate face în vremuri tulburi o marcă auto care vrea să crească?


    AFACERI: Puterea de a-ţi schimba traseul


    IDEI DE AFACERI: Doi fraţi antreprenori vor să schimbe percepţia românilor despre exerciţiile fizice


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 19 ianuarie 2015

    COVER STORY:  Valoarea clientului din România. Cine şi de ce calculează acest indice

    Ce este valoarea în timp a clientului? Cine şi de ce o calculează? Cui îi foloseşte? Care sunt factorii care o influenţează? În ce fel variază în timp şi de la o industrie la alta, de la individ la individ? Sunt doar câteva din întrebările la care am invitat să răspundă reprezentanţi din toate domeniile. Valoarea unui client este un indicator folosit mai degrabă în pieţele avansate şi sofisticate, prea puţin folosit pe piaţa locală. Cert este însă că firmele care l-au adoptat îşi cresc şi veniturile, şi profitabilitatea.


    STRATEGIE: Shimon Galon predă lecţia de utilizare a brandului personal


    AUTO: Arta de a vinde maşinile care se vând singure


    ANTREPRENORI: Inventarea berii artizanale româneşti Zăganu


    INTERNAŢIONAL: Masacrul de la Charlie Hebdo. Un război între două lumi


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 ianuarie 2015

    COVER STORY:  Anul cel mai bun de după criză

    Preţurile stabile, creşterea cererii şi a ofertei şi câteva tranzacţii record au readus optimismul pe piaţa imobiliară în 2014. 2015 este însă aşteptat să fie primul an de după criză cu adevărat bun.


    AUTO: Anul maşinii electrice


    LECŢIA DE ANTREPRENORIAT: Secretele dezvoltării afacerilor


    REPORTAJ: Oamenii din camera de comandă de la Cernavodă


    CLUB BUSINESS MAGAZIN: Noua uliţă a satului


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • Construcţia magistralei de metrou din Timişoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

    Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.

    „Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

    Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

  • Piaţa auto în 2014: primul după şase ani de scăderi în care volumele vânzărilor au crescut

    Între 2008 şi 2013 mai bine de 80% din vânzări s-au evaporat, iar România, care se apropia de top 10 al pieţelor europene, a coborât până aproape pe locul 20. România a înregistrat în intervalul ianuarie-noiembrie 2014 a treia cea mai mare creştere a înmatriculărilor de maşini noi la nivelul Uniunii Europene, depăşind ţări precum Spania, Marea Britanie sau Italia.

    În total, în primele 11 luni ale acestui an s-au înmatriculat aproape 64.600 de autoturisme noi, ceea ce înseamnă că până la finalul anului se vor înregistra în total aproape 70.000 de maşini noi, în creştere cu peste 20% faţ de anul trecut. Piaţa locală revine astfel la creşterile puternice de dinainte de 2007, însă volumele rămân foarte mici şi comparabile cu cele din ţări cu populaţie sub 10 milioane de locuitori, precum Cehia.

    „Per ansamblu, 2014 a fost un an mai bun. Volkswagen a avut 8.400 – 8.500 de autoturisme noi vândute, faţă de 7.400 în 2013. Creşterea vânzărilor şi a pie-ţei va con-ti-nua şi în 2015. Vom avea creştere eco-nomică, in-di-ferent cât de mică este, avem sta-bilitate eco-nomică, iar companiile continuă să-şi schimbe par-curile auto, să angajeze oameni. Chiar am ob-servat o tendinţă de dezvoltare nu doar în Bu-cureşti, ci şi în Sibiu, Cluj, Timişoara. Vor exis-ta tot mai multe com-panii care se vor ex-tin-de şi care vor face anga-jări“, a spus Bogdan Florea, brand manager Volkswagen autoturisme în cadrul Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală. În ceea ce priveşte piaţa, directorul de marcă al VW se aşteaptă la o apreciere de „până la zece procente în 2015, spre 85.000 – 90.000 de unităţi“. Piaţa însă mai are de luptat şi cu importurile second-hand care evită în continuare plata taxelor, dar şi cu asigurătorii care recomandă clienţilor repararea maşinilor în anumite service-uri, nu cele oficiale, este de părere Bogdan Florea.

    Anul acesta Programul Rabla a susţinut vânzarea a aproape 20.000 de autoturisme noi, faţă de circa 13.000 în 2013, însă tot în 2014 s-au importat mai bine de 200.000 de maşini vechi. „De programul Rabla nu ar mai fi nevoie în 2015 deoarece atât timp cât faci un program de stimulare prin casarea maşinilor mai vechi de 10 ani, dar în acelaşi timp laşi uşa larg deschisă importurilor de maşini mai vechi de zece ani care lovesc întreaga piaţă şi pe producătorii locali, atunci putem spune că programul este ineficient, deoarece ce dăm cu o mână pierdem cu cealaltă“, a spus Florea.

    Următorul pas în susţinerea vânzărilor de maşini noi către persoane fizice, care în prezent reprezintă numai 30% din vânzări, faţă de 60% în 2007-2008, îl reprezintă programul Prima maşină, care, ca şi Prima casă, doreşte să ieftinească finanţarea.

    „Nu se vede o îmbunătăţire a pieţei auto pe final de an. Programul Rabla s-a încheiat, Prima maşină nu va avea un efect prea mare şi nici măcar nu s-au realizat vânzări până acum prin acesta. S-au publicat normele metodologice de o săptămână, băncile nu sunt pregătite încă şi impactul asupra ratei lunare este unul redus, de circa 100 de lei, astfel încât nu poate influenţa prea mult clienţii. Cine se încadra până acum se va încadra în continuare, cine nu, nu se va încadra nici acum“, a spus Florea.

    În ceea ce priveşte producţia de maşini, România va produce din nou în 2014 peste 300.000 de maşini, dar nu va mai depăşi pragul de 400.000, cum a făcut-o în 2013 din cauza uzinei Ford de la Craiova. În timp ce Dacia menţine ritmul de producţie similar cu 2013, înregistrând chiar o creştere de 1% la 10 luni, accelerând spre 340.000 de maşini, la Craiova, pe fondul cererii scăzute de B-Max la nivel european, uzina va produce sub 50.000 de maşini, faţă de 68.000 în 2013. Din acest motiv, americanii au decis ca 680 din cei 3.200 dintre salariaţi să plece, fie voluntar, fie vor fi disponibilizaţi.

  • Cele mai inovatoare companii din România: ING Asigurări de viaţă foloseşte o aplicaţie digitală pentru clienţi şi consultanţi

    Prin dezvoltarea Planului Financiar Personal (PFP), ING Asigurări de Viaţă a inovat analiza nevoilor financiare, consultanţa financiară în asigurarile de viaţă şi managementul relaţiei cu clienţii.

    Aplicaţia digitală, disponibilă pe PC şi tabletă, utilizată de consultanţii ING atât în întâlnirile cu noii clienţi, cât şi cu cei existenţi, înlocuieşte vechiul formular de analiză a nevoilor folosit în industrie cu un instrument modern care permite abordarea integrată a evoluţiei nevoilor financiare ale clienţilor, precum şi a soluţiilor alese pentru a răspunde acestora.

    Prin Planul Financiar Personal, ING Asigurări de Viaţă a anticipat o nouă perspectivă necesară şi benefică industriei în ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, asigurând trecerea de la procesul tranzacţional propriu zis la un proces complex de consultanţă.

    Elementul de noutate:

    Vechiul formular de analiză a nevoilor, pe hârtie, utilizat în întâlnirile cu noii clienţi a fost înlocuit cu o aplicaţie modernă, pe care consultanţii ING o pot utiliza fie pe PC, fie pe tabletă. De asemenea, prin adăugarea în acest an a unui nou modul aplicaţiei, s-a vizat utilizarea acesteia şi pentru a le oferi consultanţă financiară clienţilor existenţi. Aplicaţia permite interactivitate sporită în procesul de consultanţă şi beneficii suplimentare din punctul de vedere al clarităţii imaginii asupra evoluţiei contractelor deţinute.

    De exemplu, în procesul de consultanţă, prin aplicaţie se calculează dimensiunea decalajelor financiare, fiind analizate patru nevoi financiare esenţiale. Conversaţia cu clientul integrează, astfel, multiplele roluri ale acestuia – clientul părinte, clientul preocupat de protecţia financiară pentru momentele dificile din viaţă (invaliditate sau deces), pentru pensie sau cel care îşi doreşte siguranţă financiară pentru situaţiile în care va avea probleme de sănătate.

    Prin utilizarea Planului Financiar Personal şi a statisticilor relevante şi actuale pe care le include, clientul îşi poate forma o imagine clară asupra dimensiunii şi urgenţei fiecărei dintre aceste nevoi, ajustând în consecinţă soluţiile financiare pe care le utilizează. Utilizarea PFP şi în cadrul întâlnirilor care au loc în fiecare an contractual, le oferă clienţilor o perspectivă realistă asupra evoluţiei contractului pe care îl deţin, respectiv actualizarea nivelului de protecţie financiară contractat în funcţie de noile nevoi şi planuri de viitor. Prin această abordare integrată clientul beneficiază de consultanţă financiară relevantă pentru a-şi îmbunătăţi propria situaţie financiară din viitor.


    Efectele inovaţiei:

    Din punctul de vedere al companiei, noua abordare a procesului de analiză a nevoilor clienţilor face trecerea de la managementul portofoliului de contracte, la cel de client, abordare în concordanţă cu direcţia strategică a ING Asigurări de Viaţă de a pune clientul în centrul tuturor demersurilor pe care le întreprinde. Dincolo de beneficiile operaţionale obţinute prin această inovaţie (prin înlocuirea formularului pe hârtie cu un instrument digital complex), Planul Financiar Personal asigură clienţilor transparenţă şi claritate sporite, precum şi informaţiile necesare acestora pentru a-şi înţelege mai bine nevoile şi situaţia financiară. Utilizarea Planului Financiar Personal în procesul de consultanţă financiară a dus la îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor.

    În cazul noilor clienţi, dacă la începutul anului 2011, înainte de înlocuirea formularului clasic cu aplicaţia digitală PFP, scorul de recomandare (măsurat prin NPS*) era la nivelul de 40, după trei ani de utilizare, NPS pentru noii clienţi este de 55.

    Primele rezultate ale utilizării Planului Financiar Personal în contextul întâlnirilor aniversare (care au avut loc cu clienţii existenţi) sunt deja vizibile – NPS* măsurat în cazul clienţilor care au beneficiat de noul proces aniversar fiind dublu (peste 50 vs. 27).


    Descriere:

    Planul Financiar Personal a fost dezvoltat de ING Asigurări de Viaţă în colaborare cu furnizori externi, din dorinţa companiei de a fi în permanent contact cu clienţii şi de a inova, la fel ca în toţi anii de prezenţă pe piaţa din România, în beneficiul acestei industrii.

    Aplicaţia prezintă structurat, grafic si intuitiv statisticile relevante în analiza iniţială a nevoilor, respectiv în calculul decalajului de protecţie financiară, şi informaţii despre client şi contractele deţinute şi evoluţia acestora.

    Aplicaţia a fost lansată în iulie 2011 pentru utilizarea în momentul iniţial al relaţiei cu clientul, iar din august 2014 s-a început utilizarea şi în momentele aniversare ale contractului. 

    În procesul de realizare a acestei aplicaţii au fost implicate  grupuri de consultanţi financiari şi clienţi care au contribuit cu propria expertiză practică acumulată pe parcurs, respectiv au testat şi validat funcţionalităţile, utilitatea si designul aplicaţiei.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 decembrie 2014

    COVER STORY:  500 de oameni şi de momente care au marcat cei 25 de ani de capitalism

    Business Magazin marchează ediţia cu numărul 500 printr-un număr special care reuneşte oamenii şi momentele cheie ale ultimilor 25 de ani


    LIDERI: Oamenii cheie ai mediului de afaceri din România


    EVENIMENT: Cele mai importante momente ale democraţiei ultimelor decenii


    INOVAŢIE: Medicamentele care nu ajunge niciodată pe piaţă


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 decembrie 2014

    COVER STORY:  500 de oameni şi de momente care au marcat cei 25 de ani de capitalism

    Business Magazin marchează ediţia cu numărul 500 printr-un număr special care reuneşte oamenii şi momentele cheie ale ultimilor 25 de ani


    LIDERI: Oamenii cheie ai mediului de afaceri din România


    EVENIMENT: Cele mai importante momente ale democraţiei ultimelor decenii


    INOVAŢIE: Medicamentele care nu ajunge niciodată pe piaţă


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.


     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 decembrie 2014

    COVER STORY:  Înapoi în tranşee

    Emilia Bunea s-a întors în România după trei ani la headquarterul ING din Olanda şi a preluat conducerea Metropolitan Life, cu planul să devină un evanghelist pe piaţa de asigurări şi să ofere fiecăruia o poliţă.


    BĂNCI: Griji de bancher în estul Europei


    ENERGIE: Primul război mondial al conductelor s-a încheiat


    AFACERI: Antreprenoriat cu jumătate de normă


    INTERNAŢIONAL: Cum a ajuns omul bolnav al Europei cea de-a patra economie a lumii?

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.