BusinessMagazin

Tag: medici

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Încă un pas spre falimentul grecesc: 25% în plus pentru medici, de la Ponta cel generos

    Iar mai târziu, când s-a aflat că vor creşte cu până-n 70% şi salariile angajaţilor de la Cotroceni şi Palatul Victoria, probabil că indignarea a fost generalizată în rândul acelor bugetari care trăiesc cinstit din salariu, nu între cei numiţi politic, ca să colecteze bani…Aşa a început o presiune formidabilă asupra unui buget şi aşa supra-solicitat de solicitările salariale. Statisticile arată că medicii şi profesorii au fost mereu perdanţii sistemului bugetar, în timp ce birocraţii din diferite instituţii primeau periodic salarii mărite, prime, vouchere şi zile libere.

    Moral, medicii şi profesorii sunt îndreptăţiţi să ceară mai mult. Practic, nu sunt bani pentru ei. Acesta este adevărul. Guvernul le poate oferi rămăşiţe, mult sub ceea ce primesc serviciile secrete, de exemplu. Dacă salariile medicilor şi profesorilor ar creşte peste noapte cu 50%, am ajunge rapid în situaţia Greciei. De aceea, le spun tuturor cadrelor medicale: dacă vreţi să câştigaţi decent, la nivelul uriaşei pregătiri pe care o aveţi, trebuie să ieşiţi de sub aripa statului. Câtă vreme sistemul medical rămâne la stat – că este ministerul Sănătăţii, că sunt autorităţile locale – adevăraţii bani vor veni doar din plicul oferit de pacient, ceea ce este inacceptabil. Inacceptabil.

    Mi se pare incredibil că sunt medici care fac apologia plicului oferit benevol, la sfârşitul operaţiei. Cred că medicii vor pica într-o capcană dacă acceptă oferta premierului, de a se legifera această formă de mită. Ştiţi foarte bine că termenul de „cadou oferit benevol” este un pretext: sunt nenumărate forme pentru a face presiuni pentru ca pacienţii „să priceapă” că trebuie să „cotizeze”. Aşa cum explica, recent, judecătorul Cristian Danileţ, este corectă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie care consideră că medicii din sistemul de stat sunt asimilaţi funcţionarilor publici şi nu au voie să primească absolut nici un cadou. Sistemul medical trebuie trecut în mâini private, este singura soluţie. Sunt ţări în care este de stat şi funcţionează decent – Marea Britanie, de exemplu. Dar ştiţi foarte bine diferenţa: corupţia.

    Medicii trebuie să aibă curajul să ceară privatizarea spitalelor şi să spargă mitul că oamenii săraci vor avea parte de asistenţă medicală doar dacă se duc în instituţii de stat. Dimpotrivă, eu cred că plăţile informale, la care se adaugă contribuţiile obligatorii ale angajatului şi angajatorului, face ca sistemul de stat să fie mai scump decât cel privat. Dincolo de umilinţa de a da/ primi plicul cu bani la chirurg, anestezist, asistente medicale şi infirmiere, marea problemă a spitatelor de stat este corupţia. Vorbesc despre corupţia patronată politic, aşa cum s-a văzut la Mehedinţi, în cazul Adrian Duicu: achiziţiile de echipamente medicale erau scumpe şi inutile. Acesta este caz notoriu pe care DNA-ul l-a scos la suprafaţă, probabil că sunt multe altele. Ar fi necesar un audit independent, pentru a vedea depista defecţiunile din sistem.

    În sfârşit, atunci când ni se spune că „nu sunt bani mai mulţi” pentru Sănătate, guvernul Ponta se preface că uită faptul că marile companii de stat sunt datoare vândute la bugetul asigurărilor de sănătate. Citeam, recent, o ştire în care se spunea că restanţele primelor cinci firme din totul marilor datornici la bugetul asigurărilor de sănătate (108 milioane de lei), ar putea acoperi costurile cu mâncarea pentru 10 mii de pacienţi din spitale timp de trei luni sau ar putea suporta tratamentul timp de o săptămâna al persoanelor bolnave de cancer din toată ţara. Aceste companii de stat îşi pot permite să acumuleze datorii pentru că au susţinerea politică a premierului Ponta: Compania Huilei, Complexul Energetic Hunedoara, Poşta Română sau RATB-ul, controlat de Sorin Oprescu şi un fals sindicalist cu carnet de membru PSD. Din nou spun: dacă aceste companii erau private, fără spate politic, nu s-ar fi ajuns să acumuleze datorii atât de mari.

    Decizia premierului Ponta de a majora, prin ordonanţă de urgenţă, salariile medicilor cu 25% este o catastrofă. Va alimenta şi mai mult solicitările altor categorii de bugetari şi ne va plasa şi mai aproape de falimentul de tip grec. Soluţia este ca absolut toate privilegiile acordate în ultimul timp – de la indemnizaţii mărite pentru demnitari la pensiile speciale pentru securişti – să fie anulate, pentru a stinge incendiul care riscă să cuprindă economia României.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • MESAJUL lui Victor Ponta pentru profesori şi poliţişti, după anunţul privind mărirea salariilor medicilor

    “Atunci când a fost vorba despre măririle la profesori, pe care le primesc anul asta, medicii nu au fost contra”, a spus Ponta.

    MESAJUL lui Victor Ponta pentru profesori şi poliţişti, după anunţul privind mărirea salariilor medicilor

  • Propunerile de majorare a salariilor medicilor ar putea fi discutate marţi, la Guvern

    Premierul Victor Ponta a ajuns la Palatul Victoria în jurul orei 09.30.

    Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că la Guvern ar urma să vină şi miniştrii Sănătăţii şi Finanţelor, Nicolae Bănicioiu şi Eugen Teodorovici, pentru a discuta pe tema majorării salariilor în sistemul sanitar.

    Luni au avut loc discuţii la Ministerul Sănătăţii, între ministrul Nicolae Bănicioiu şi reprezentanţii sindicatelor din sistemul sanitar.

    Oficiali ai Ministerului Sănătăţii au declarat, pentru MEDIAFAX, că la întâlnirea de luni s-a discutat despre creşteri salariale, din toamnă, pentru tot sistemul medical, nu doar pentru medici.

    “Se doreşte ca aceste majorări să se aplice din septembrie sau octombrie, nu s-a stabilit un cuantum, pentru că trebuie să se discute cu Ministerul de Finanţe, dar aceste majorări vor fi substanţiale”, au spus sursele citate.

    Reprezentanţii Alianţei Medicilor pentru modernizarea în sănătate spuneau că s-au primit telefoane din partea unor reprezentanţi guvernamentali pentru a participa la Guvern, luni seară, “la discuţii” despre eventuale măriri salariale pentru medici, însă au declinat invitaţia.

    “Poziţia Alianţei Medicilor este că discuţiile despre măririle salariale trebuie să aibă loc în cadrul unei agende clare, unde să se discute pe soluţii concrete de modernizare a sistemului de sănătate. Din păcate, în lipsa comunicării unei astfel de agende clare de discuţii din partea Guvernului, suntem puşi în situaţia de a declina invitaţia la această întâlnire. Dorinţa noastră este să putem performa un act medical de calitate pentru toţi pacienţii, din acest motiv este necesară o discuţie serioasă cu Guvernul pe soluţii concrete care să conducă la modernizarea sistemului de sănătate din România”, au arătat reprezentaţii Alianţei Medicilor pentru modernizarea în sănătate, grup de iniţiativă pe Facebook, la care au aderat peste 21.000 de medici.

    Prim-vicepreşedintele Federaţiei Sanitas, Marius Sepi, a declarat luni, la finalul discuţiilor pe care le-a avut cu ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, că se doreşte o creştere mai substanţială a salariilor mici din sănătate, iar din calculele făcute până acum ar fi rezultat că este posibilă o primă creştere începând din luna octombrie.

    Marius Sepi a precizat că până acum nu s-a discutat despre procentele de creştere, urmând ca acest lucru să fie discutat şi negociat în cursul zilei de marţi, când ministrul Sănătăţii ar trebui să aibă întâlniri cu alţi actori din domeniu, dar şi cu premierul Victor Ponta.

    “Noi nu am discutat procente. Ce pot să vă spun este că, dacă pentru bugetari, până în acest moment, ştim că ar fi trei etape de creştere, pentru sănătate se prefigurează patru etape de creştere pentru a fi sustenabil. Dacă noi am spune acum colegilor noştri, peste 200.000 de salariaţi, că de mâine se dublează sau se triplează salariile în condiţiile în care vedem cifrele avansate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul de Finanţe, ar fi o prostie din partea noastră. Suntem lideri responsabili, avem în spate 110.000 de membri de sindicat care ne-au dat mandat ca, eşalonat, să le crească salariile. Suntem interesaţi să creştem repede salariile mici din sănătate, să asigurăm condiţii mai bune pentru spitale”, a spus Sepi.

    El a mai spus că în draftul Legii salarizării este prevăzută o creştere de 73 la sută pentru întreg sistemul sanitar, dar totul depinde de Codul fiscal şi de Legea bugetului.

    “Pe noi ne interesează care este economia făcută prin introducerea cardului naţional de sănătate. Vrem nişte calcule clare pe care să şi le asume Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări, împreună cu premierul şi cu cei de la Ministerul de Finanţe, pentru că vrem să avem o lege sustenabilă”, a mai spus liderul sindical.

    El a precizat că Federaţia Sanitas reuneşte medici, asistenţi medicali, personal tehnic administrativ, farmacişti, fochişti etc, iar negocierile privind creşterile salariale îi vizează pe toţi.

    “Văzând noua grilă de salarizare propusă, sunt mulţumit. Medicii cu care am discutat au fost foarte clari: două salarii medii pe economie, undeva la 3.700 de lei, ar fi suficient ca bază de plecare”, a mai spus Sepi.

    El a adăugat că din documentele oficiale pe care le-a văzut, rezultă că majorările salariale ar trebui să se facă până în decembrie 2017, nu până în 2018, cum s-a vehiculat.

    “În octombrie sau decembrie ar putea fi prima etapă de creştere, în acest an. Vor fi cel puţin două etape de creştere în 2016 şi următoarea ar putea fi în decembrie 2016, cu aplicabilitate din 2017”, a mai spus Marius Sepi.

    Întrebat dacă medicii vor face grevă, prim-vicepreşedintele Sanitas a precizat că, atât timp cât sunt negocieri, conducerea federaţiei va respecta mandatul dat de consiliul naţional şi legislaţia în vigoare.

    “La acest moment, grevă generală poate să organizeze doar un sindicat reprezentativ, adică Sanitas. În acest moment, nu avem acest mandat pentru că suntem în negocieri. În cazul în care negocierile ar putea să eşueze, ceea ce nu cred, atunci Sanitas va urma procedurile legale şi va face grevă. Dar să inciţi oamenii pe Facebook că faci grevă generală, în condiţiile în care sunt negocieri, mie mi se pare inutil”, a mai spus Sepi.

    Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Medicilor “Dr. Ioan Cantacuzino”, dr. Florin Chirculescu, a declarat luni, după ce a discutat cu reprezentanţii MS, că trebuie luate hotărâri înaintea termenelor legale prin care se poate ajunge la grevă.

    “Starea de nervozitate este atât de mare încât se poate ajunge la situaţii incontrolabile. Sunt lucruri mult mai grave decât greva, putem să nu ajungem la un consens, dar asta înseamnă că peste patru ani nu vor mai fi 13.500 de medici în spitale, s-ar putea să mai rămână 6.000, ceea ce este o consecinţă cu mult mai gravă decât o grevă”, a spus dr. Florin Chirculescu, şeful Secţiei de chirurgie toracică de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

    Peste 21.000 de medici au aderat la grupul de iniţiativă pe Facebook, numit “Alianţa Medicilor pentru modernizarea în sănătate”, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie (ICCJ), conform căreia medicii nu pot primi bani sau bunuri de la pacienţi, întrucât sunt asimilaţi funcţionarilor publici.

    Medicii cer creşterea salariilor din sănătate, pentru eliminarea plăţilor făcute de pacienţi.

    Potrivit deciziei ICCJ, chiar dacă în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 privind drepturile pacientului se arată că “pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii”, medicul nu le poate accepta, deoarece legea interzice totodată primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.

  • Medicii care s-au coalizat pe Facebook cer modernizarea sistemului de sănătate

    În urma sugestiilor primite din partea foarte multor membri ai grupului “Medici gata de grevă generală”, grupul de iniţiativă a hotărât, luni, ca această mişcare spontană a cadrelor medicale să poarte numele de “Alianţa medicilor pentru modernizarea în sănătate”.

    Potrivit reprezenţilor grupului, reacţia cadrelor medicale a fost generată de hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a decis că medicii sunt consideraţi funcţionari publici după legea penală, făcându-i astfel pasibili de închisoare dacă primesc o donaţie din partea pacienţilor.

    “În ultimii 25 de ani toate guvernele au luat bani de la sănătate şi i-au dat în altă parte, asumând faptul că pacientul vine cu plicul la doctor. Existenţa «plicului» este un mod degradant, atât pentru medic, cât şi pentru pacient, de a recompensa un serviciu medical, total neavenit pentru o ţară modernă, şi care trebuie eliminat”, a spus medicul Letitia Coriu.

    Un alt membru al grpului, medicul George Ilie, arată că nu se doreşte legalizarea “şpăgii”, ci salarii decente pentru medici.

    “Noi nu dorim sa primim plicuri ori să se legalizeze şpaga. Dorim salarii decente, dupa măsura responsabilităţii pe care o avem faţă de oameni, şi condiţii optime în spitale să putem oferi un serviciu medical de calitate pacienţilor noştri”, a spus Ilie.

    Conform datelor oferite de Ministerul Sanatatii, în ultimii patru ani au plecat din Romania peste 7.000 de medici, motivaţia principală fiind salarizarea foarte slabă şi condiţiile proaste din spitale. Salariul unui medic rezident, de exemplu, este de 1.600 lei, iar al unui medic primar, de deciziile căruia depind vieţile dintr-o întreagă secţie, este în jur de 2.200 lei, mai spun reprezentanţii medicilor.

    “Bani există pentru sănătate, însă sunt prost gestionaţi de către politicieni, ceea ce are efect negativ asupra sănătăţii tuturor românilor. A venit timpul ca situaţia aceasta, perpetuată de 25 de ani, să înceteze, iar sistemul de sănătate din România să intre într-un proces de modernizare şi aducere la standarde europene”, a mai spus Coriu.

    Scopul principal al Alianţei medicilor pentru modernizarea în sănătate este de a coaliza atât cadre medicale, cât şi pacienţi pentru a susţine modernizarea sistemului de sănătate din România, astfel încât pacienţii să se bucure de servicii de cea mai bună calitate, iar medicii, de condiţii optime să îşi poată desfăşura activitatea performant, în folosul pacienţilor, se mai spune în comunicatul grupului.

    În prezentarea grupului de pe Facebook sunt enumerate revendicările medicilor: “Nu mai vrem sa fim complicii celor care nu doresc redresarea sistemului sanitar! Nu mai vrem să asistăm la degradarea climatului de lucru, a relaţiei medic- pacient! Nu mai vrem să «cârpim» actul medical pe motiv că: «merge şi aşa»! Nu mai merge! Atentăm la viaţa pacientului dacă acceptăm improvizaţii în diagnosticul şi tratamentul bolilor! Nu vrem să facem rabat de la principiile de diligenţă, competenţă, prudenţă din Codul Deontologic al medicilor din ţara noastră! Nu mai vrem să fim agresaţi fizic şi verbal când încercăm să salvăm vieţile pacienţilor noştri! Nu mai vrem ca opiniile noastre să fie ignorate de decidenţi! A le ignora înseamnă complicitate la încălcarea drepturilor pacientului! Nu vrem şpagă ! vrem ca societatea să recunoască eforturile noastre şi să le recompenseze după merit! Nu am ales cariera medicală cu gândul la şpagă, ci pentru a salva vieţi şi pentru aceasta am făcut şi facem sacrificii, de care nu ne plângem, pentru că nimic nu se compară cu satisfacţiile oferite de salvarea de vieţi!‎”.

    Colegiul Medicilor din România (CMR) a criticat, vineri, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a dispus că medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, fiind asimilaţi funcţionarilor publici.

    “Nu pot să spun cât este de frustrant pentru un medic să se simtă dependent de o atenţie, de un cadou, de o donaţie pe care o face pacientul. Repet, aceasta este o situaţie frustrantă pentru toţi medicii care lucrează în România. Toţi medicii vor spune că veniturile lor sunt dependente de această formă de finanţare”, a spus preşedintele CMR, Gheorghe Borcean.

    El a atras atenţia că medicii sunt primii care nu mai doresc menţinerea acestui sistem – “dependenţa de o situaţie neconformă care oricând poate fi considerată penală”.

    Preşedintele CMR mai spune că organizaţia a făcut numeroase demersuri către toţi miniştrii Sănătăţii pentru creşterea veniturilor medicilor şi toţi miniştrii au promis acest lucru.

    Ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu s-a întâlnit, luni, cu reprezentanţii medicilor.

    Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Medicilor “Dr. Ioan Cantacuzino”, dr. Florin Chirculescu, a declarat, după discuţia de la minister, că trebuie luate hotărâri înaintea termenelor legale prin care se poate ajunge la grevă.

    “Starea de nervozitate este atât de mare încât se poate ajunge la situaţii incontrolabile. Sunt lucruri mult mai grave decât greva, putem să nu ajungem la un consens, dar asta înseamnă că peste patru ani nu vor mai fi 13.500 de medici în spitale, s-ar putea să mai rămână 6.000, ceea ce este o consecinţă cu mult mai gravă decât o grevă”, a spus dr. Florin Chirculescu, şeful Secţiei de chirurgie toracică de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

    El a precizat că decidenţii din sistemul sanitar trebuie să majoreze salariile medicilor, pentru ca aceştia să poată desfăşura o activitate în codiţii normale.

    Oficiali ai Ministerului Sănătăţii au declarat, pentru MEDIAFAX, că la întâlnirea de luni s-a discutat despre creşteri salariale, din toamnă, pentru tot sistemul medical, nu doar pentru medici.

    “Se doreşte ca aceste majorări să se aplice din septembrie sau octombrie, nu s-a stabilit un cuantum, pentru că trebuie să se discute cu Ministerul de Finanţe, dar aceste majorări vor fi substanţiale”, au spus sursele citate.

    Medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor, această practică fiind în dezacord cu normele penale aflate în vigoare, potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), publicată pe 5 august în Monitorul Oficial al României.

    “Stabileşte că fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art. 34 alin. 2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal”, au hotărât magistraţii instanţei supreme.

    Potrivit deciziei ICCJ, chiar dacă în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 privind drepturile pacientului se arată că “pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii”, medicul nu le poate accepta, deoarece legea interzice totodată primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.

  • Peste 16.000 de medici discută despre mărirea salariilor şi o posibilă grevă generală

    Grupul ‎”Medici gata de grevă generală. Solicităm salarii decente!” numără peste 16.200 de membri, înregistrându-se în permanenţă membri noi.

    ‎“Solicităm eliminarea statutului de funcţionar public al medicului şi salarii decente‎”, se arată în prezentarea grupului.

    Membrii săi discută despre situaţia din sistemul sanitar de stat, referindu-se la aspecte precum salariile mici, infrastructura învechită, lipsa medicamentelor şi materialelor sanitare, precum şi folosele materiale primite de la pacienţi, declarate recent ilegale.

    Pe grup este promovată şi o petiţie lansată de Grupul de iniţiativă pentru un act medical de calitate pe petitieonline.com şi semnată până în prezent de peste 1.700 de persoane.

    În petiţie se vorbeşte despre ‎”degradarea climatului de lucru din sistemul sanitar din ţara noastră‎”. ‎”Cadrele medicale părăsesc masiv ţara, pacienţii sunt profund nemulţumiţi de modul în care sunt trataţi în sistem, decidenţii sunt ezitanţi, fără o strategie clară, sindicatele murmură ceva ce nu aude nimeni, Colegiul Medicilor tace şi tăcerea tuturor devine asurzitoare, complice şi vinovată‎”, arată iniţiatorii.

    În continuare ei îşi prezintă revendicările: ‎”Nu mai vrem sa fim complicii celor care nu doresc redresarea sistemului sanitar! Nu mai vrem să asistăm la degradarea climatului de lucru, a relaţiei medic- pacient!
    Nu mai vrem să ”cârpim” actul medical pe motiv că: ”merge şi aşa”! Nu mai merge! Atentăm la viaţa pacientului dacă acceptăm improvizaţii în diagnosticul şi tratamentul bolilor! Nu vrem să facem rabat de la principiile de diligenţă, competenţă, prudenţă din Codul Deontologic al medicilor din ţara noastră! Nu mai vrem să fim agresaţi fizic şi verbal când încercăm să salvăm vieţile pacienţilor noştri! Nu mai vrem ca opiniile noastre să fie ignorate de decidenţi! A le ignora înseamnă complicitate la încălcarea drepturilor pacientului! Nu vrem şpagă ! vrem ca societatea să recunoască eforturile noastre şi să le recompenseze după merit! Nu am ales cariera medicală cu gândul la şpagă, ci pentru a salva vieţi şi pentru aceasta am făcut şi facem sacrificii, de care nu ne plângem, pentru că nimic nu se compară cu satisfacţiile oferite de salvarea de vieţi!‎”.

    Colegiul Medicilor din România (CMR) a criticat, vineri, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a dispus că medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, fiind asimilaţi funcţionarilor publici.

    “Nu pot să spun cât este de frustrant pentru un medic să se simtă dependent de o atenţie, de un cadou, de o donaţie pe care o face pacientul. Repet, aceasta este o situaţie frustrantă pentru toţi medicii care lucrează în România. Toţi medicii vor spune că veniturile lor sunt dependente de această formă de finanţare”, a spus preşedintele CMR, Gheorghe Borcean.

    El a atras atenţia că medicii sunt primii care nu mai doresc menţinerea acestui sistem – “dependenţa de o situaţie neconformă care oricând poate fi considerată penală”.

    Preşedintele CMR mai spune că organizaţia a făcut numeroase demersuri către toţi miniştrii Sănătăţii pentru creşterea veniturilor medicilor şi toţi miniştrii au promis acest lucru.

    Medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor, această practică fiind în dezacord cu normele penale aflate în vigoare, potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), publicată pe 5 august în Monitorul Oficial al României.

    “Stabileşte că fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art. 34 alin. 2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal”, au hotărât magistraţii instanţei supreme.

    Potrivit deciziei ICCJ, chiar dacă în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 privind drepturile pacientului se arată că “pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii”, medicul nu le poate accepta, deoarece legea interzice totodată primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.

  • Medicii ameninţă cu greva generală. Bănicioiu: Mă întâlnesc săptămâna viitoare cu reprezentanţii sindicatelor şi ai medicilor

    “Am observat, analizat şi dezbătut problema salariilor medicilor şi a personalului medical în fiecare zi de când sunt la minister. Am văzut în aceste zile reacţia medicilor şi voi face tot posibilul ca meseria aceasta să primească respectul cuvenit”, scrie Bănicioiu, sâmbătă, pe reţeaua de socializare.

    El mai spune că Ministerul Sănătăţii a propus modificarea Legii Sănătăţii pentru scoaterea medicului de sub statutul de funcţionar public.

    “Mă voi întâlni săptămâna viitoare cu reprezentanţii sindicatelor din sănătate şi ai medicilor, dar şi cu premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, şi sunt convins că vom găsi soluţii pentru majorarea veniturilor medicilor!”, mai spune Bănicioiu.

    Peste 17.000 de medici au aderat la un grup de iniţiativă creat pe Facebook, în care discută despre deblocarea situaţiei salariilor mici din sistemul sanitar, dar şi despre o posibilă grevă generală.

    Grupul ‎”Medici gata de greva generală. Solicitam salarii decente!” numără peste 17.200 de membri, înregistrându-se în permanenţă membri noi.

    ‎“Solicităm eliminarea statutului de funcţionar public al medicului şi salarii decente‎”, se arată în prezentarea grupului.

    Membrii săi discută despre situaţia din sistemul sanitar de stat, referindu-se la aspecte precum salariile mici, infrastructura învechită, lipsa medicamentelor şi materialelor sanitare, precum şi folosele materiale primite de la pacienţi, declarate recent ilegale.

    Pe grup este promovată şi o petiţie lansată de Grupul de iniţiativă pentru un act medical de calitate pe petitieonline.com şi semnată până în prezent de peste 1.700 de persoane.

    În petiţie se vorbeşte despre ‎”degradarea climatului de lucru din sistemul sanitar din ţara noastră‎”. ‎”Cadrele medicale părăsesc masiv ţara, pacienţii sunt profund nemulţumiţi de modul în care sunt trataţi în sistem, decidenţii sunt ezitanţi, fără o strategie clară, sindicatele murmură ceva ce nu aude nimeni, Colegiul Medicilor tace şi tăcerea tuturor devine asurzitoare, complice şi vinovată‎”, arată iniţiatorii.

    În continuare ei îşi prezintă revendicările: ‎”Nu mai vrem sa fim complicii celor care nu doresc redresarea sistemului sanitar! Nu mai vrem să asistăm la degradarea climatului de lucru, a relaţiei medic- pacient!
    Nu mai vrem să ”cârpim” actul medical pe motiv că: ”merge şi aşa”! Nu mai merge! Atentăm la viaţa pacientului dacă acceptăm improvizaţii în diagnosticul şi tratamentul bolilor! Nu vrem să facem rabat de la principiile de diligenţă, competenţă, prudenţă din Codul Deontologic al medicilor din ţara noastră! Nu mai vrem să fim agresaţi fizic şi verbal când încercăm să salvăm vieţile pacienţilor noştri! Nu mai vrem ca opiniile noastre să fie ignorate de decidenţi! A le ignora înseamnă complicitate la încălcarea drepturilor pacientului! Nu vrem şpagă ! vrem ca societatea să recunoască eforturile noastre şi să le recompenseze după merit! Nu am ales cariera medicală cu gândul la şpagă, ci pentru a salva vieţi şi pentru aceasta am făcut şi facem sacrificii, de care nu ne plângem, pentru că nimic nu se compară cu satisfacţiile oferite de salvarea de vieţi!‎”.

    Colegiul Medicilor din România (CMR) a criticat, vineri, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a dispus că medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, fiind asimilaţi funcţionarilor publici.

    “Nu pot să spun cât este de frustrant pentru un medic să se simtă dependent de o atenţie, de un cadou, de o donaţie pe care o face pacientul. Repet, aceasta este o situaţie frustrantă pentru toţi medicii care lucrează în România. Toţi medicii vor spune că veniturile lor sunt dependente de această formă de finanţare”, a spus preşedintele CMR, Gheorghe Borcean.

    El a atras atenţia că medicii sunt primii care nu mai doresc menţinerea acestui sistem – “dependenţa de o situaţie neconformă care oricând poate fi considerată penală”.

    Preşedintele CMR mai spune că organizaţia a făcut numeroase demersuri către toţi miniştrii Sănătăţii pentru creşterea veniturilor medicilor şi toţi miniştrii au promis acest lucru.

    Medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor, această practică fiind în dezacord cu normele penale aflate în vigoare, potrivit unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), publicată pe 5 august în Monitorul Oficial al României.

    “Stabileşte că fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art. 34 alin. 2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal”, au hotărât magistraţii instanţei supreme.

    Potrivit deciziei ICCJ, chiar dacă în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 privind drepturile pacientului se arată că “pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii”, medicul nu le poate accepta, deoarece legea interzice totodată primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.

     

  • Unde poţi găsi de muncă în Europa? Aproape 600 de joburi disponibile acum pentru români

    Angajatorii din spaţiul economic european oferă 576 de locuri de muncă vacante. Acestea sunt:

    Germania:– 236 locuri de muncă: 20 comisionar, 16 operator stivuitor, 15 factor poştal, 15 bucătar/bucătar şef/bucătar specialist, 15 ospătar, 15 posturi pentru personal în industria gastronomiei de sistem, 15 şofer tir, 10 agent de securitate, 10 agent de pază, 10 betonist, 10 fierar betonist, 10 tâmplar/dulgher, 10 hamal, 9 muncitor metalurg, 7 lucrător depozit, 6 mecanic auto, 6 electrician, 5 sudor MIG-MAG, 5 barman, 5 mecanic instalaţii, 3 instalator/montator instalaţii de gaz, 3 operator CNC (laminor şi strung), 2 zugrav – vopsitor, 2 mecanic echipamente (utilaje) prelucrarea maselor plastice şi a cauciucului, 2 sculer, 2 tehnician sistem de securitate (alarmă şi supraveghere), 1 operator CNC (strungar/frezor), 1 mecatronist, 1 asamblor – montator (lucrător în producţie), 1 tehnician electronic㠖 service fibre laser de mare putere, 1 tehnician electronică, 1 tehnician electrotehnist, 1 manager vânzări, 1 optician;

    Marea Britanie: –158 locuri de muncă: 30 asistent medical de recuperare, anestezist, 35 îngrijitor persoane, 15 asistent medical terapie intensivă, 12 asistent medical pediatrie, 10 asistent medical pentru centre de îngrijire particulare, 10 şofer camion, 10 îngrijitor persoane/infirmier, 10 asistent, 9 bucătar, 8 îngrijitor copii/bonă, 3 asistent social/îngrijitor persoane, 1 asistent social, 1 asistent medical generalist, 1 infirmier, 1 pictor / vopsitor / polizator / carosier / pregătitor suprafeţe pentru lăcuit / montator componente auto, 1 operator camion, 1 vinificator- supraveghetor vie;

    Republica Cehă: –145 locuri de muncă: 50 lucrător în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat), 50 operator, 20 muncitor asamblare, 15 croitor,10 lucrător în prelucrarea lemnului;

    Suedia: –35 locuri de muncă: 15 vopsitor auto, 10 mecanic auto, 10 tinichigiu auto;

    Slovenia: –1 loc de muncă: 1 şofer autocamion;

    Spania: –1 loc de muncă: maseur.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă.

  • Ce salariu câştigă un medic la Regina Maria. ”Sunt medici americani care visează la aşa sume”

    “În Bucureşti sunt 100 de medici care câştigă sute de mii de euro pe an, sume pe care şi le-ar dori şi doctori din America”, povesteşte fondatorului companiei.

    În prezent, este mult mai uşor pentru clinicile şi spitalele private să găsească medici, dar în urmă cu 4-5 ani mulţi ezitau, considerând că este riscant la privat. Practic, spitalele Regina Maria au devenit profitabile abia în 2013, la şase ani de la deschiderea primei unităţi. “Acum e mult mai uşor să găseşti medici pentru privat în oraşele mari. În cele mici încă e o problemă acută”

  • Opt centre de transfuzie sanguină, renovate de Fundaţia Vodafone România

    Fundaţia a renovat, prin intermediul proiectului “O şansă pentru viaţă”, o suprafaţă totală de peste 15.000 de metri pătraţi, în centrele de transfuzii sanguine din Bucureşti, Buzău, Cluj, Giurgiu, Iaşi, Slatina, Suceava şi Târgu Jiu. Anual, mai mult de 127.000 de donatori vor beneficia de noile condiţii din cele opt centre renovate.

    „De la startul programului O şansă pentru viaţă, am organizat sute de sesiuni de donare de sânge adresate publicului larg, în sediile companiilor şi instituţiilor. Am observat astfel, pe parcurs, o nevoie reală de a crea un mediu propice actului medical în centrele de transfuzii care primesc cei mai mulţi donatori, în fiecare an, şi am decis să oferim, atât donatorilor, cât şi cadrelor medicale, condiţii pe măsura importanţei acţiunilor lor şi să le stăm alături în efortul de a salva vieţi omeneşti”, declară Angela Galeta, director, Fundaţia Vodafone România.

    In cadrul proiectului de renovare, pe langa reabilitarea spatiilor, au fost achizitionate si 30 de scaune de recoltare, un aparat de aer conditionat pentru laboratorul sanguin, patru centrifuge, doua hemomixere, sase frigidere si congelatoare pentru stocarea sangelui. Patru din cele opt centre au fost dotate cu mobilier nou.

    “Sangele este lichidul vital utilizat zilnic in procesul medical, care nu poate fi sintetizat in laborator si care nu poate fi stocat mai mult de 32 de zile. In sapte ani am convins mii de oameni sa doneze in centrele de transfuzii pentru a asigura nevoia de sange din spitalele romanesti”, afirmă Anca Ştefan, presedinte, Asociaţia React.

    In cei sapte ani de la startul programului “O sansa pentru viata”, Fundatia Vodafone Romania a contribuit la salvarea a peste 200.000 de vieti omenesti.

    Asociatia React si Fundatia Vodafone Romania deruleaza inca din 2008 cel mai amplu program national de donare de sange din Romania – „O sansa pentru viata”. Programul cuprinde trei componente: campanii media de informare si constientizare cu privire la importanta donarii de sange; campanii mobile de donare de sange si proiecte de renovare si dotare a unitatilor de transfuzii din tara. Valoarea totala a investitiei in acest program, de la lansarea sa si pana in prezent, este de peste 638.000 de euro.

    Fundatia Vodafone Romania a finantat, in cei 17 ani de activitate, peste 848 de programe in domeniile sanatatii, educatiei, serviciilor sociale, avand ca beneficiari copii, tineri, batrani, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Pana in prezent, Fundatia Vodafone Romania a investit 20 milioane euro in proiecte desfasurate de organizatiile non-profit partenere. Fundatia Vodafone Romania este o organizatie non-guvernamentala romaneasca cu statut caritabil, distincta si independenta de operatiunile comerciale ale companiei, infiintata in 1998.

    Asociatia React este o organizatie neguvernamentala care participa la dezvoltarea celor patru piloni ai unei comunitati prospere: sanatate, educatie, economie sociala si dezvoltare comunitara. Asociaţia are 14 premii de excelenta nationale si internationale.  In cei noua ani de la infiintare, asociatia a contribuit la schimbarea vietii unui numar de aproximativ 100.000 de români si a contribuit la salvarea a peste 250.000 de vieti omenesti. React are filiale in cinci orase din tara, o echipa de 70 de angajati si peste 200 de voluntari.

  • Doi medici au transformat pasiunea pentru cai într-un business de un milion de lei

    Doi medici oftalmologi şi-au transformat pasiunea pentru echitaţie şi dragostea pentru cai într-un business care le aduce deja primul milion de lei. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea evenimentelor şi competiţiilor sportive de echitaţie, care în occident sunt deja trecute în calendarul executivilor de top, al oamenilor de afaceri şi al capetelor încoronate.

    Numele Ozanei Moraru şi cel al soţului său Cristian Moraru sunt strâns legate de medicină, mai exact de businessul Oculus, lansat acum mai bine de două decenii şi care cuprinde astăzi mai multe centre oftalmologice în Bucureşti, cu afaceri de peste 14,5 milioane de lei anul trecut. În urmă cu circa cinci ani însă, cei doi antreprenori au decis să îşi diversifice portofoliul şi să investească într-un centru de echitaţie la ieşirea din Bucureşti, îmbinând astfel pasiunea lor pentru hipism cu potenţialul unui domeniu încă nexploatat.

    Astăzi, clubul Equestria găzduieşte cursuri de echitaţie pentru amatori şi avansaţi, organizează competiţii sportive de echitaţie şi oferă găzduire în sistem de pensiune pentru circa 50 de cai pe lângă cei 24 ai companiei.

    „Din fericire, am ajuns la momentul în care principalele activităţi din viaţa mea – medicina şi pasiunea pentru echitaţie – se îmbină armonios, având un efect benefic una asupra celeilalte şi ambele asupra mea“, povesteşte Ozana Moraru. Ea recunoaşte că are un program destul de strict, pe care face eforturi să îl respecte şi astfel să îmbine utilul cu plăcutul. „La clinică îmi închei programul în jurul orei 15:00 şi îmi rămâne suficient timp pentru a mă duce la club, fie pentru a mă bucura de sport, fie pentru a rezolva alte sarcini administrative.“ Având în vedere că şi soţul său este medic, antreprenoarea recunoaşte că atât sala de operaţie, cât şi responsabilităţile din cadrul clubului de echitaţie sunt împărţite în familie.

    „Aventura“ în business a familiei Moraru începe în 1993, când un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. Acesta a fost doar începutul unui business care s-a dezvoltat treptat. Astfel, primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, profitul a apărut în 1999, iar concurenţa a început să îşi facă simţită prezenţa după anul 2000, potrivit unor informaţii oferite anterior de proprietarii Oculus.

    Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. O parte din câştigurile din medicină au fost investite în Equestria, amplasat la 17 kilometri de Capitală, în comuna Tâncăbeşti, acesta necesitând o investiţie iniţială de 4 milioane de euro. „Totul a început prin luarea unor lecţii de echitaţie. A urmat apoi cumpărarea primului meu cal. Au mai venit doi, apoi încă doi. De data aceasta, caii erau mai valoroşi, de performanţă.“