Tag: masuri

  • Companiile germane îndeamnă la prudenţă în privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei

     Uniunea Europeană şi Statele Unite se pregătesc pentru noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, după ce preşedintele Vladimir Putin a finalizat săptămâna trecută formele legale pentru anexarea Peninsulei Crimeea, teritoriu ucrainean aflat sub ocupaţie rusă de la începutul lunii martie.

    Germania, cea mai mare economie europeană, are cele mai strânse legături economice cu Rusia dintre statele UE. Volkswagen, Siemens şi HeidelbergCement sunt printre cei mai importanţi investitori străini din Rusia, relaţii încurajate de guvernele germane care s-au succedat în ultimii 20 de ani.

    Grupul de retail Metro are 130 de magazine în Rusia, cea mai mare piaţă a companiei după Germania, Polonia şi Italia. Producătorul de articole sport Adidas are o poziţie privilegiată pe piaţa rusă, deoarece furnizează echipamentul echipei naţionale de fotbal. Lufthansa are cele mai multe legături cu aeroporturi din Rusia dintre toţi operatorii vest-europeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta merge, luni, în Parlament, la dezbaterea iniţiată de PNL, şi va prezenta măsuri pentru energie

     “Am avut încă o discuţie cu toţi cei implicaţi în aşa fel încât, luni, să prezint în Parlament, Camerei Deputaţilor, şi miercuri, în şedinţa de Guvern, să adoptăm toate actele normative necesare pentru a face un pachet de stimulare în zona energiei pentru industrie, pentru producătorii naţionali”, a spus Ponta în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    El a arătat că, prin acest pachet legislativ, toţi producători vor beneficia şi în acest an de preţuri competitive la energia electrică şi la gaze, astfel încât economia să păstreze cursul pozitiv din 2013.

    Ponta a precizat, totodată, că astfel de soluţii vor permite Guvernului să implementeze ulterior măsuri precum reducerea CAS sau scutirea de impozit pe profitul reinvestit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Băsescu a promulgat majorarea salariilor primarilor de la 1 iulie 2014

     Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a semnat marţi Decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

    Legea a fost adoptată în 25 februarie de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional, majorarea salariilor primarilor de la 1 iulie 2014, fiind introdusă printr-un un amendament în acest sens, la propunerea vicepremierului Liviu Dragnea.

    Reprezentantul Guvernului a arătat, în plenul Camerei, că nu vor fi alocaţi bani în plus la buget şi că măsura se aplică de la 1 iulie pentru încadrarea în plafonul bugetar. De asemenea, aceasta a arătat că la consiliile judeţene nu se va face nicio mărire de salarii, vor creşte doar salariile primarilor şi ale viceprimarilor de comune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europarlamentarul Victor Boştinaru îi scrie lui Schulz: Luaţi măsuri ca Tokes să nu mai transmită mesaje naţionaliste din PE

     Boştinaru i-a adresat o scrisoare preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, referitoare la afirmaţiile lui Laszlo Tokes, conform cărora ar exista o asemănare între minorităţile din aşa-zisul “Ţinut Secuiesc” şi tătarii din Peninsula Crimeea.

    Victor Boştinaru a făcut un apel la preşedintele Parlamentului European să ia toate măsurile necesare ca Laszlo Tokes sau oricare alt membru al Parlamentului să nu mai răspândească mesaje naţionaliste sau iredentiste de la tribuna forului european.

    Eurodeputatul PSD îi transmite lui Martin Schulz că, “în aceste vremuri deosebit de dificile, orice mesaj naţionalist poate pune în pericol forţele pro-europene din toate statele membre şi poate incita chiar şi o majoritate tolerantă şi raţională”.

    În plus, Boştinaru subliniază în scrisoare faptul că prim-ministrul Victor Ponta a decis cooptarea în guvern a reprezentanţilor legitimi ai minorităţii maghiare din România (UDMR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Reprezentanţilor a aprobat măsurile de ajutor economic pentru Ucraina

     Potrivit proiectului de lege, Departamentul de Stat va putea garanta împrumuturi de un miliard de dolari autorităţilor de la Kiev.

    Însă măsurile de ajutor economic vor intra în vigoare după ce vor fi aprobate în Senat.

    Priectul de lege al Camerei nu include alte măsuri economice sau sancţiuni.

    În paralel, joi, Comisia pentru Politică Externă a Camerei a adoptat o rezoluţie simbolică prin intermediul căreia îndeamnă Executivul american “să impună sancţiuni de vize, financiare, comerciale şi de altă natură împotriva unor oficiali de rang înalt ai Federaţiei Ruse, bănci şi organizaţii comerciale controlate de statul” rus

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PNL a depus proiectul pentru reducerea CAS cu 5% şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit

     Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, vicepreşedintele PNL Eugen Nicolăescu şi purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, au anunţat, miercuri, depunerea acestui proiect de lege, susţinut de toţi parlamentarii liberali.

    Proiectul prevede că în cazul cotelor de contribuţii de asigurări sociale acestea se vor reduce cu cinci puncte procentuale în cazul angajatorului.

    O a doua modificare, cuprinsă în proiectul de lege, menţionează că “profitul reinvestit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice – maşini, utilaje şi instalaţii de lucru (…) folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile este scutit de impozit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE avertizează: Italia are probleme economice, iar Franţa va rata ţinta de deficit bugetar

     Executivul UE a analizat economiile a 17 state UE despre care consideră că sunt afectate de dezechilibre economice.

    Regulile UE prevăd că dacă dezechilibrele sunt considerate excesive într-o ţară, aceasta trebuie să adopte măsuri de remediere a situaţiei suab supravegherea Comisiei sau riscă să fie amendată, scrie Reuters.

    Comisia a arătat, miercuri, că Belgia, Bulgaria, Germania, Irlanda, Spania, Franţa, Croaţia, Italia, Ungaria, Olanda, Slovenia, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie se confruntă cu dezechilibre economice.

    Problemele sunt, însă, excesive în Croaţia, Italia şi Slovenia, a avertizat executivul comunitar. Comisia va monitoriza cu atenţie economiile acestor state, pentru a se asigura că implementează reformele recomandate de miniştrii de Finanţe ai statelor din UE

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul american pregăteşte măsuri de ajutor economic pentru Ucraina

     Secretarul de Stat american, John Kerry, a anunţat deja săptămâna trecută că Washingtonul pregăteşte un plan pentru garantarea unui eventual împrumut internaţional care se ridică la aceeaşi sumă. Însă Congresul dispune de mai multă putere decât Executivul american pentru a autoriza cheltuieli sau pentru a adopta sancţiuni împotriva unei ţări terţe.

    Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a anunţat luni, în Senatul american, că un proiect de lege privind acordarea unui ajutor Ucrainei este în curs de elaborare. Obiectivul proiectului de lege este de a “contracara actele Rusiei vizând anexarea teritoriului ucrainean prin forţă”.

    “Această lege va autoriza credite pentru acordarea unor garanţii de împrumuturi de cel puţin un miliard de dolari”, a anunţat democratul Robert Menendez.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Paradoxul alegerilor: sentimente antieuropene în noul Parlament European

    În rândurile cetăţenilor din statele membre ale UE au existat întotdeauna eurosceptici – cei care nu sunt de acord cu cedarea unei părţi din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuţia este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunţa apusul comunităţii europene. Anul acesta miza este mai mare decât de obicei. Parlamentul şi-a mărit puterea, iar frământările din interiorul Uniunii au dus la divergenţe între coaliţiile importante din cadrul instituţiei. Euroscepticii încearcă să profite de efervescenţa sentimentului antieuropean şi să pornească un atac din interior.

    CARE ESTE MIZA ALEGERILOR DIN 2014?

    Euroscepticismul se defineşte ca o mişcare de protest împotriva Uniunii Europene şi opoziţie faţă de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil au câştigat tot mai mulţi simpatizanţi pe măsură ce Bruxelles-ul a emanat tot felul de măsuri de austeritate în încercarea de salva moneda şi chiar zona euro. Votanţi din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită.

    Până acum, votul pentru Parlamentul European nu a avut o importanţă foarte mare din punctul de vedere al alegătorilor. Faptul că este vorba de o instituţie cu care nu intră în contact direct face votul să pară consultativ, astfel încât rezultatele diferă deseori faţă de cele pentru guvernul local sau preşedinţie (acolo unde este cazul). Cei mai mulţi consideră că îşi pot exprima nemulţumirea faţă de conducerea actuală printr-un vot acordat unor partide de natură extremistă, precum cele de extremă dreapta, fără ca acest vot să aducă prejudicii la nivel naţional. Sondaje de opinie realizate de instituţii precum Gallup arată o diferenţă considerabilă între intenţia de vot în cadrul alegerilor europene şi cea din cadrul alegerilor locale.
    După criza financiară şi cea a datoriilor, după reduceri bugetare şi măsuri aspre de austeritate, alegerile din 2014 ar trebui să fie un bun indicator al încrederii în Uniunea Europeană.

    Pentru prima dată, votanţii vor alege, indirect, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Votul devine astfel extrem de important, miza fiind direcţia pe care executivul Uniunii o va urma.

    Alegerile din mai vor propune votanţilor o dezbatere între două ideologii: cea de centru-dreapta, care mizează în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, şi cea de centru-stânga, care preferă relaxarea fiscală în vederea creşterii puterii de consum. Aici intră în scenă euroscepticii, care se prezintă ca o alternativă la toate aceste mişcări. „Forţele extremiste nu au mai avut atâta forţă şi nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

    Conform site-ului Electionista, care adună şi grupează sondaje de opinie, euroscepticii vor aduna mai multe voturi decât în 2009. Acest lucru este valabil atât pentru ţări precum Grecia sau Spania, unde măsurile de austeritate impuse de UE au dus la scăderea nivelului de trai, cât şi pentru Germania, Franţa sau Olanda.

    VAL DE NEÎNCREDERE ÎN EUROPA.

    Ţările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie şi Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania şi Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populaţia a fost dur afectată de măsurile de austeritate şi asta a crescut gradul de neîncredere atât în instituţiile locale de guvernământ, cât şi în cele interstatale.

    Marea Britanie reprezintă un caz aparte, dat fiind faptul că măsurile luate pentru a preveni efectele crizei financiare nu au fost atât de puternic resimţite. Stilul extrem de conservator al britanicilor şi naţionalismul poate exagerat constituie motive pentru care ei nu sunt încă aliniaţi sau chiar obişnuiţi la ideea unei Europe unite. Premierul David Cameron a început să cedeze presiunii exercitate şi a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa la Uniune.

    DE CE SUNT EUROSCEPTICII PERICULOŞI?

    Recentele mişcări de protest anti-UE şi apariţia alianţelor de dreapta au fost comparate de analişti cu „The Tea Party movement”, idee preluată din Statele Unite, acolo unde mai multe partide s-au unit în încercarea de a combate măsurile implementate de Casa Albă. Denumirea vine de la un eveniment-cheie în istoria Statelor Unite, „The Boston Tea Party”, atunci când locuitorii oraşului Boston s-au răzvrătit împotriva taxelor impuse de guvernanţa britanică prin distrugerea unui transport de ceaiuri. Incidentul a escaladat, transformându-se ulterior în războiul de independenţă.

    „Grupul euroscepticilor poate fi mai periculos decât mişcarea Tea Party”, notează Mark Leonard, un cunoscut jurnalist de la Reuters. „Mişcări de tipul Tea Party vor să minimalizeze rolul guvernului în viaţa oamenilor, dar nu se opun ideii de conducere în sine. Euroscepticii nu susţin existenţa Uniunii Europene şi, prin urmare, se situează împotriva Parlamentului European, adică instituţia pentru care candidează. Dacă euroscepticii vor obţine atât de multe mandate pe cât arată sondajele, s-ar putea să avem un Parlament care se urăşte singur”, a adăugat Leonard.

  • BNR cere băncilor să ia măsuri dacă la scadenţă clientul ia mai puţini bani decât a depus în depozit

     “La nivelul Băncii Naţionale a României s-au primit o serie de sesizări care vizează aspecte privind modalitatea prin care unele instituţii de credit procedează la modificarea dobânzilor bonificate la sursele atrase la termen de la populaţie în sens descrescător concomitent cu majorarea nivelului comisioanelor practicate generând, astfel, situaţii în care suma care revine deponentului (depozit plus dobândă aferentă) la momentul lichidării este sub valoarea depozitului la data constituirii. Mai mult, astfel de informaţii au fost intens mediatízate”, se arată în circulara transmisă de BNR în sistemul bancar şi obţinută de MEDIAFAX.

    Banca centrală a solicitat conducerilor instituţiilor de credit să ia măsuri pentru remedierea unor astfel de situaţii şi să le comunice până la finele acestei luni, invocând, pe lângă riscul reputaţional, şi prevederile legale privind practici bancare prudente în relaţia cu clientela.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro