BusinessMagazin

Tag: lipsa

  • Andreea Paul: PDL a analizat prima formă a bugetului. Concluzia – e cel mai criticat buget de către toată lumea

     “PDL a analizat prima formă a proiectului de buget anunţat de USL şi a tras concluzia că este cel mai criticat buget de către toată lumea. Mediul de afaceri este puternic ostilizat de către USL şi niciodată în istoria României nu au fost critici atât de severe din partea mediului de afaceri”, a afirmat Andreea Paul, prim-vicepreşedinte PDL, după şedinţa BPN.

    Ea a spus că PDL are patru observaţii în legătură cu acest buget, una fiind cum se va realiza descentralizarea atât timp cât în buget nu se prevede niciun leu pentru acest lucru.

    Paul a menţionat că toată presiunea este pusă pe autorităţile locale având în vedere că nu au fost incluşi bani nici pentru salariile profesorilor, iar investiţiile sunt insuficiente şi foarte nesigure, deoarece se bazează doar pe absorbţia banilor europeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Va fi filmul anului?

    47 Ronin este unul dintre acestea: este o producţie în care Keanu Reeves revine după o absenţă de mai bine de 10 ani de pe marile ecrane şi cu un buget iniţial de 170 milioane de dolari.

    47 Ronin se bazează pe o colecţie de legende japoneze despre un grup de 47 de samurai în stare să-şi dea viaţa pentru a răzbuna moartea stăpânului lor. Este o producţie încercată, a cărei premieră a fost aşteptată aproape doi ani. Pelicula a întampinat probleme in timpul filmarilor, dupa ce bugetul alocat iniţial a fost cu mult depaşit, ajungând pana la 200 de milioane de dolari. Este unul dintre motivele pentru care a întârziat data lansarii, care initţal ar fi trebuit să fie februarie 2013.

    47 Ronin este regizat de Carl Erik Rinsch – care debutează cu acest film – şi este bazat pe un scenariu al lui  Chris Morgan şi Hossein Amini.  Studioul Universal Pictures a anunţat proiectul în decembrie 2008, cu actorul Keanu Reeves în rolul principal. În decembrie 2010, studioul a anunţat că filmul va fi eliberat în 3D.

    Între lunile martie şi aprilie din 2011, cinci actori japonezi au fost distribuiţi pentru a face povestea mai autentică. Filmările au început în 2011, în Budapeste, apoi în SUA, iar filmări adiţipnale în Japonia erau programate. Au existat şi filmări în august 2012, în Londra,  întârziate de Olimpiadă şi de filmul de debut al lui Keanu Reeves, Man of Tai Chi.
    Filmul va putea fi văzut la cinematografele din România începând cu 25 decembrie.

  • Băsescu: Am sperat să vină un guvern care să creeze condiţii de relansare economică, nu s-au creat

    “Dacă după celebrul an 2010, când am consimţit să fiu alături de Guvern pentru nişte măsuri extrem de dure, care ştiam că vor avea costuri politice uriaşe, am sperat ceva, am sperat că după stabilizarea macroeconomică ce s-a produs începând cu 2011 va veni un guvern care să creeze condiţii de relansare economică. Aşa cum arată lucrurile acum, nu s-au creat condiţii, şi cred că esenţa este să nu alunecăm din nou într-o situaţie dificilă. Sper să nu se întâmple. Dacă bugetul anului 2014 nu va fi unul al relansării, ci al stagnării, măcar bugetul anului 2015 să fie unul al relansării economice”, a declarat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Băncile nu au niciun fel de disponibilitate să sprijine sectorul IMM

     Băsescu a arătat că România are în momentul de faţă două mari probleme care vizează mediul de afaceri, una dintre ele fiind legată de finanţarea IMM.

    “Este foarte clar că băncile nu au niciun fel de disponibilitate să sprijine acest sector şi aici trebuie făcut ceva. Vă asigur că în perioada următoare voi avea discuţii cu sistemul bancar”, a anunţat şeful statului.

    El a precizat că BNR a venit în întâmpinarea mediului de afaceri, reducând constant, în acest an, dobânda de refinanţare prin băncile comerciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Iuliana Stan: Bun simţ

    IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)

    Motivul pentru care se întâmplă aşa este pentru că efectele acestor cuvinte nu se întâmplă pur şi simplu şi nu ajunge nici să vorbim contemplativ despre ele, deoarece este o întreagă ştiinţă personală în spatele lor. Această ştiinţă personală este dusă la rang de artă pentru fiecare dintre noi. Nu există niciun om în lumea asta care să nu ştie ce înseamnă fericirea sau bunul simţ pentru el însuşi, aşa cum nu există nici prea mulţi oameni care să înţeleagă că propria definiţie a fericirii sau a bunului simţ nu înseamnă nimic sau înseamnă prea puţin pentru restul oamenilor din lumea asta. Bunul simţ este atât de normal pentru fiecare dintre noi, ştim atât de bine ce este de bun simţ atât pentru noi, cât şi pentru alţii, încât abia când ne trezim în faţa efectelor produse de aceste cuvinte ne dăm seama cât de puţin înţelegem despre ele sau cât de puţin facem explicit fiecare dintre noi în legătură cu ele.

    Nu am întâlnit niciodată oameni care să spună despre ei înşişi că nu au bun simţ sau să spună că au puţin sau să şi-l pună măcar un pic sub semnul întrebării. În ciuda acestei observaţii, vedem cu uşurinţă multă lipsă de bun simţ în jurul nostru. Bunul simţ nu este doar despre conduită, despre ce să faci şi despre ce să nu faci din punctul de vedere al etichetei, ci este despre eticheta morală. Aflăm că nu este bine să minţim sau să furăm, dar nu ne învaţă nimeni de ce. Ni se spune instituţionalizat să nu minţim, dar învăţăm de la viaţă că minţind ne putem proteja. Şi atunci ce devine mai important: să nu mint pentru că nu este bine sau să mă protejez?

    Învăţăm deprinderi tehnice, repetăm până când executăm cu virtuozitate, dar la deprinderile morale învăţăm după ureche, dacă avem noroc. Se vorbeşte în ştiinţa conducerii despre modele – despre cele morale este vorba, nicidecum despre cele de execuţie. Pentru că nu face nimeni diferenţa aceasta simplă, învăţăm ce vedem, nu ce este în spatele a ceea ce vedem, şi atunci învăţarea este extrem de superficială, chiar dăunătoare, dacă modelul este unul fără ţinută morală. Bunul simţ are două coordonate extrem de importante care, dacă nu sunt corelate absolut întotdeauna, produc cu uşurinţă efectele lipsei de bun simţ. Este vorba despre eu şi despre ceilalţi. Eu fără ceilalţi sau doar ceilalţi fără mine sfârşesc în frustrare şi, implicit, în fisuri morale de la uşoare – ca amoralitatea – la unele mai complexe – imorale chiar.

    Uşor paradoxal, chiar dacă preocuparea pentru sine sau pentru ceilalţi este mică, atât timp cât este egală, produce mai mult bun simţ decât preocuparea lipsită de echilibru dintre cele două. Este mai puţin gravă preocuparea în exces faţă de ceilalţi, dar în acest caz riscul de a se produce efecte de lipsă de bun simţ apare la ceilalţi. Atunci când centrarea este exclusiv pe sine, despre lipsa de bun simţ se poate vorbi şi de o parte, şi de alta. Echilibrul între preocuparea pentru sine şi preocuparea pentru ceilalţi livrează bun simţ.

    Bunul simţ este atât de implicit încât nimeni nu vorbeşte despre el, sau atunci când o facem este doar pentru a scoate în evidenţă lipsa lui, nicidecum manifestarea lui. Despre noi înşine nu ne gândim vreodată că am putea produce percepţia de lipsă de bun simţ, pe când, despre alţii, ştim exact în câteva secunde dacă şi cât bun simţ au. 

    Bunul simţ apare atunci când oamenii se văd atât cât sunt, când îşi reglează aşteptările unii de la ceilalţi şi când îşi definesc aspiraţiile împreună. Alinierea aspiraţiilor este un proces de devenire, de bun simţ. Dacă din ecuaţie scăpăm din vedere aspiraţiile celorlalţi sau minimizăm efectele beneficiilor pe care alinierea le poate aduce, vom ajunge foarte repede să vorbim sau să ne plângem de lipsă de bun simţ.

    Bunul simţ este un proces de devenire, nu este o informaţie sau o calitate a cuiva. Este ceva ce nu se termină niciodată, odată începută preocuparea. Dar, dacă nu începem să avem activă această preocupare, avem impresia cu toţii că ştim ce este bunul simţ, atât pentru noi, cât şi pentru alţii.

  • Băsescu: La CFR Marfă, Ponta a vrut să îşi ajute un prieten şi a ieşit prost

     “Nu spun că sunt lipsit de date, ci sunt mai intime, de familie. A vrut să îşi ajute un prieten, un amic în orice caz, şi a ieşit prost”, a spus Traian Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 TV şi evz.ro.

    Preşedintele a mai spus că “miza era prelungirea termenului de plată, în speranţa că GFR-ul va găsi sursa de finanţare”, inclusiv la “Eximbank-ul românesc, care este controlat de PSD în acest moment”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii la un spital privat din Timişoara, unde ar fi fost decontate tratamente fictive

     Potrivit unor surse judiciare, percheziţia are loc în condiţiile în care există suspiciuni că unitatea medicală ar fi făcut internări fictive de pacienţi şi ar fi trecut în evidenţe tratamente medicale care în realitate nu au fost făcute, iar apoi a încasat bani de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), în perioada 2011-2013.

    Conform aceloraşi surse, prejudiciul adus statului s-ar ridica la peste 1,5 milioane de lei.

    Dosarul este instrumentat de procurorii Parchetului Judecătoriei Timişoara, iar la descinderi participă şi poliţişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procesul de privatizare a CFR Marfă A EŞUAT – surse

     Potrivit hotărârii de Guvern privind privatizarea CFR Marfă, termenul pentru finalizarea procesului expiră luni, nefiind prelungit de către Guvern.

    Grup Feroviar Român (GFR) a cerut duminică Ministerului Transporturilor să facă public contractul pentru vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la CFR Marfă, solicitând totodată implicarea directă a ministrului de resort, Ramona Mănescu, în vederea evitării unui eşec al privatizării.

    Ulterior, Ramona Mănescu a cerut secretarului de stat Cristian Ghibu, preşedintele comisiei de privatizare a CFR Marfă, şi consultanţilor Deloitte şi Muşat şi Asociaţii să transmită luni un punct de vedere privind evoluţia, momentul şi paşii următori în această privatizare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecarea dosarului transferurilor de jucători, amânată pentru 14 octombrie

     La termenul de luni al procesului privind transferurile de jucători, aflat în rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, s-au prezentat Ioan Becali, Victor Becali, George Copos, Cristian Borcea, Mihai Stoica şi Gheorghe Popescu, dintre oamenii de fotbal acuzaţi lipsind Jean Pădureanu şi Gheorghe Neţoiu.

    Potrivit avocatului lui Neţoiu, acesta nu a putut fi prezent la instanţă deoarece a fost reţinut la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor.

    Jean Pădureanu şi George Copos au depus o solicitare de acordare a unui nou termen, pentru că nu au putut fi reprezentaţi de apărători. În plus, George Copos şi Cristian Borcea nu au avut la ei acte de identitate

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mai sunt multe lucruri de făcut ca şcoala superioară să atingă nivelul de performanţă dorit

    În mesajul transmis la începutul noului an universitar, şeful Guvernului arată că învăţământul superior face eforturi pentru a se conecta cât mai clar la dezvoltările din plan european şi internaţional şi pentru a deveni mai competitiv pe o piaţă tot mai concurenţială, în care capacitatea de adaptare şi de inovaţie a devenit criteriu de departajare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro