Tag: it

  • Flanco deschide un nou magazin în AFI Palace Ploieşti, în urma unei investiţii de 600.000 de euro

    Noul complex comercial este situat în zona rezidenţială a oraşului Ploieşti, şi dispune de o parcare de 1.000 de locuri pentru clienţi, fapt care va ajuta aproape un sfert de milion de clienţi din ariile adiacente să aibă acces simplu şi rapid la produsele, serviciile şi ofertele Flanco.

    Magazinul Flanco, aflat în apropierea hypermarketului Cora, ocupă o suprafaţă de aproape 1.000 de metri pătraţi, gama de produse reunind peste 3.000 de repere. Magazinul are 15 angajaţi.

    ”Portofoliul pe care îl prezentăm în noul magazin include atât produse competitive ca preţ, cât şi vârfuri de gamă, care încorporează cele mai recente tehnologii. Selecţia Flanco reflectă tendinţele din ultimele luni ale pieţei, care se orientează către produsele IT şi către mobilitate, şi include tablete, telefoane smart, căşti audio şi notebook-uri, alături de produsele electronice şi electrocasnice, segmente pe care expertiza noastră era deja recunoscută în piaţa locală,” spune Violeta Luca, CEO Flanco.

    Flanco a investit aproximativ 600.000 euro în deschiderea noului magazin din Ploieşti. Pentru weekend-ul de inaugurare, retailerul propune clienţilor din Ploieşti şi din vecinătate oferte speciale pe stocuri limitate de produse şi condiţii de finanţare prin intermediul partenerului său Cetelem. Soluţiile de finanţare se acordă direct în magazin şi, pentru o perioadă limitată de timp, includ credite cu DAE 0% şi rambursare în 15 rate lunare.

    ”Noul magazin ne permite să demonstrăm clienţilor din Ploieşti că retailul modern poate însemna, pe lângă preţurile competitive la o gamă largă de produse, şi o serie întreagă de servicii de asistenţă, garanţie, finanţare şi service, toate disponibile într-un singur loc,” adaugă Violeta Luca.

    Cu un număr de 900 de angajaţi, Flanco deţine o reţea de 79 de magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 50 de oraşe. Flanco a înregistrat la sfârşitul anului 2012 o cifră de afaceri de 137 de milioane de euro şi deţine o cotă de piaţă de 13% din vânzările realizate în magazine, fiind al doilea mare jucător din piaţă, principalii concurenţi fiind Domo şi Altex.

  • Asseco, Fujitsu şi EMC au prezentat, la Mediafax Talks, soluţii IT pentru domeniul financiar-bancar

     Bogdan Mustaţă, Business Development Manager în cadrul Asseco SEE România, a precizat că “focusul” companiei vizează “aplicaţiile, soluţiile proprii din diverse domenii, în principal din domeniul financiar-bancară, dar şi din alte zone”.

    “Asseco România face parte din Asseco South Eastern Europe, o regiune cu multe provocări, foarte dinamică, cu cea mai mare diversitate politică, culturală, lingvistică, regiune ce acoperă 12 ţări”, a declarat Mustaţă, adăugând că peste 150 de bănci din regiunea est-europeană se numără printre clienţii Asseco.

    “În această regiune, zona de mobile este una dintre cele mai dinamice şi Romania se află în frunte”, a adăugat el, explicând această situaţie prin gradul mare de utilizare a “device-urile mobile”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Soluţii IT la Conferinţa “Mediafax Talks about Document Processes for Financial Institutions”

     Conferinţa este organizată de Agenţia de presă Mediafax şi Asseco SEE, cu sprijinul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Creşterea veniturilor, maximizarea eficienţei angajaţilor, menţinerea satisfacţiei clienţilor, dar şi atragerea de clienţi noi cât mai rapid sunt cruciale în mediul de afaceri competitiv din zilele noastre. În cadrul conferinţei “Mediafax Talks about Document Processes for Financial Institutions” dezbaterile se vor concentra pe identificarea celor mai bune practici de organizare a proceselor prin care trec documentele pentru deschiderea de conturi noi sau managementul creditelor.

    De asemenea, reprezentanţi din top management ai Asseco SEE România, ASEE Croaţia, EMC România şi Fujitsu vor arăta cum trebuie să fie stabilite standardele noi de management privind procedurile bancare şi cum se poate obţine automatizarea proceselor bancare folosind managementul documentelor şi integrarea optimă a acestor procese in sistemul financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Steve Ballmer, cel care a “îngropat” Microsoft, se retrage. Investitorii au sărit în sus de bucurie. Acţiunile au crescut imediat cu 8%

     Ballmer, care a fost lăsat la conducerea executivă de către Bill Gates, nu a avut nicio idee la zi dezvoltare a gigantului IT, ceea ce a permis ca în timpul mandatului lui să înflorească Apple, Google şi Facebook.

    Ballmer, 57 de ani, a deţinut postul de CEO din ianuarie 2000 iar averea lui este estimată la 15 miliarde de dolari, valoarea pachetului de acţiuni pe care îl deţine la Microsoft.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Oana Igrişan, ARPIM: Când inovaţia în medicină depăşeşte inovaţia în IT

    Oana-Martha Igrişan este director de comunicare al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).


    Tehnologia este palpabilă, beneficiile unui smart TV sunt numeroase şi sunt o bucurie pentru orice utilizator, telefonul 4G este mai bun decât 3G, iar tableta este un upgrade la care mulţi nu ne gândeam, dar de care suntem convinşi că avem acum nevoie.

    Din păcate, inovaţia în medicină nu este considerată atât de palpabilă, dar lipsa ei este resimţită mai ales de unii pacienţii pentru care, de multe ori, tratamentele inovatoare reprezintă singura şansă de viaţă.

    Şi totuşi cum este posibilă inovaţia în medicină? Producătorii de medicamente investesc aproximativ 1 mld. de Euro într-un proces care durează peste 10 ani şi care începe prin identificarea unei molecule din peste 5000 cercetate, care poate avea potenţial de a se transforma în medicament. Acest proces se poate finaliza, sau nu, prin descoperirea unui tratament nou pentru o anumită afecţiune. Tratamentul descoperit trece prin numeroase studii clinice, este supus aprobării organismelor internaţionale, europene şi naţionale şi astfel ajunge la pacient.

    Medicamentele inovatoare au proprietatea unică de a aduce îmbunătăţiri considerabile vieţii unui pacient. Sunt tratamente mai eficiente, cu mai puţine efecte adverse, care, odată administrate, presupun o perioadă mai scurtă de spitalizare şi ulterior de recuperare. Este important pentru pacienţi să beneficieze de cele mai noi tratamente, este important să ştie că în cazul în care se vor îmbolnăvi vor avea la îndemână toate mijloacele pentru a se trata şi chiar a se vindeca.

    Din păcate, pacienţii români deocamdată nu au această siguranţă. Pentru ca un medicament inovator să fie accesibil pacienţilor este necesar ca acesta să fie introdus pe lista medicamentelor compensate şi gratuite. În România, ultima actualizare a listei a avut loc în anul 2008 cu molecule propuse la nivelul anului 2007. Au trecut de atunci 6 ani, timp în care pacienţii români nu au putut beneficia de tratamente inovatoare, la acelaşi nivel cu ceilalţi pacienţi europeni. Pacienţii români au nevoie de medicamente inovatoare compensate, iar autorităţile dau semne că răspund acestei nevoi şi promit că în curând cele peste 80 de molecule de ultimă generaţie care sunt pe lista vor fi accesibile pacienţilor.

    Este important ca această actualizare să se facă periodic, căci progresele la nivel mondial au atins deja cifre record. În anul 2012, numai la nivelul SUA au fost aprobate 43 de noi terapii, cel mai mare număr înregistrat în ultimul deceniu. De asemenea, în continuare sunt în cercetare şi dezvoltare în SUA peste 5000 de terapii, dintre care 3000 sunt destinate bolnavilor de cancer, 750 de terapii noi au potenţial de a trata varii forme ale infecţiilor, 610 sunt dezvoltate pentru domeniul neurologiei şi peste 450 sunt destinate bolilor cardiovasculare. Deci medicamente salvatoare de vieţi există, trebuie doar ca acestea să devină accesibile şi pacienţilor români, cu atât mai mult cu cât chiar producătorii de medicamente vor acoperi costurile aferente deschiderii listei prin taxa clawback.

    Actualizarea listei medicamentelor compensate şi accesul pacienţilor la tratamente inovatoare trebuie privite în contextul actual al sistemului de sănătate românesc. În continuare putem vorbi de un sistem subfinanţat, cu 4,4% din PIB alocat sănătăţii România aflându-se printre ultimele ţări la nivel european. De asemenea, în ceea ce priveşte taxa clawback producătorii şi autorităţile discută despre nevoia unui mecanism sustenabil care să fie în favoarea tuturor părţilor implicate.

    Luând în considerare toate acestea se naşte o întrebare. Se va alinia sistemul de sănătate românesc la cel european? Vor avea şi pacienţii români acces la aceleaşi terapii inovatoare ca pacienţii europeni şi în acelaşi timp atât de scurt? Speranţa noastră este că da, mai ales că autorităţile discută despre o reformă globală în sănătate ale cărei obiective vizează creşterea eficienţei investiţiilor în domeniul sănătăţii, sporirea eficienţei serviciilor medicale şi îmbunătăţirea rezultatelor finale ale sistemului de sănătate. Astfel şi pacienţii români, treptat vor ajunge să se bucure şi de inovaţia în medicină, nu doar de cea tehnologică.

  • PREVIZIUNI privind piaţa IT: La ce valoare vor ajunge cheltuielile destinate produselor şi serviciilor IT în acest an

     IDC a modificat în sens negativ estimarea privind creşterea pieţei produselor şi serviciilor IT în acest an, de la 4,9%, notează MarketWatch.

    Dacă sunt incluse şi serviciile de telecomunicaţii, cheltuielile alocate IT vor creşte în acest an cu 3,8%, la 3.600 miliarde de dolari, estimează IDC.

    “Având în vedere perspectiva economică incertă pentru cea de-a doua jumătate a acestui an, ne concentrăm în continuare pe riscurile negative asociate Chinei şi Europei de Vest”, a declarat vicepreşedintele IDC Stephen Minton.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce şanse are în România o firmă nouă în industria IT: “Nu mai e loc pentru importatori de cutii sau call centere”

    Anii au trecut, am făcut şi firma şi am ajuns departe. Dar acea naivitate a începutului nu am mai regăsit-o niciodată. De ce? Pentru că drumul de la acel vis la realitate a fost greu. Foarte greu. Atât de greu încât dacă ar fi să o iau de la început în IT, în 2013, cred că m-aş gândi de trei ori înainte să încep să mă gândesc. Dau timpul înapoi 17 ani. IT-ul românesc atunci era format dintr-o mână de companii. Câteva româneşti, câteva multinaţionale.

    Am avut şansa să mă formez într-o firmă românească şi să cresc într-o multinaţională. Cu bune şi rele, firma românească mi-a dat şansa de a învăţa totul. De la cum se scrie o ofertă comercială până la cum se asamblează un calculator cu mâna, dintr-un morman de piese. Pentru un puşti de 15 ani, această şansă a fost formatoare de caracter, de carieră şi, de ce nu, de soartă. Mulţumesc, Dan şi Dana.

    O astfel de şansă mi-a permis să văd cum se făceau afacerile în acei ani. Un pic de Vest Salbatic, un pic de economie de piaţă. O gramadă de licitaţii de la stat, pentru că statul era principalul cumpărător. Atunci, şi poate şi acum. Se lucra cu săptămânile pentru a câştiga dreptul de a importa sau de a vinde o grămadă de cutii. Si de CD-uri. Echipamente de fel şi chip. În anii aceia, erau o mână de firme pe piaţă. Compaq şi Bull. HP şi IBM. Omnilogic. Aris Electronic. Mă rog, o mână de oameni care puneau bazele industriei IT de azi. Flamingo încă nu apăruse, Flanco nici atât. Team Net, eMAG şi One erau încă departe de înfiinţare. Mulţi dintre dinozauri au strălucit şi au ars, dispărând. Mulţi s-au reinventat până nu a mai rămas nimic din ei.

    Dar după o perioadă de pseudo-haos şi valoare redusă, industria a început să se consolideze. În jurul unor echipe care utilizau profesionist avantajele puse la dispoziţia lor de firmele pentru care lucrau. Echipe care vindeau, livrau şi manage-uiau clienţii cu fineţe. Cu profesionalism. Cu stil. Cu responsabilitate.

    Oamenii aceia au fost o sursă de inspiraţie fabuloasă pentru mine. Am învăţat ce important este un detaliu, ce importantă este percepţia, ce important este să încerci să fii perfecţionist. Că banii nu se fac peste noapte şi că trebuie să fii pregătit să munceşti din greu.

    Ceea ce mulţi dintre jucătorii de atunci poate nu au înţeles pe deplin a fost faptul că afacerile tip „tunuri„ nu sunt sustenabile pe termen lung. Că trebuie să livrezi calitate constant şi continuu, pe termen lung. Că trebuie să investeşti în know-how. În oameni. Să creşti. Că în vârf e greu să te menţii. În definitiv, vârful e poate doar un punct. „The rise and the Fall”.

    Acum câţiva ani, firma pe care am înfiinţat-o avea trei ani. Sau poate patru. Munceam pe rupte, uneori şi 20 de ore pe zi. Ani frumoşi, dar grei. Foarte grei. Toţi banii pe care îi făceam îi reinvesteam în firmă. Ca să putem să creştem. {i am crescut. Constant, în fiecare an mai sus decât în anul precedent.

    Am avut colegi care au văzut ce faceam. Şi au spus – cât de greu poate să fie asta? Pot să o fac şi eu. Tuturor, atunci şi acum, le-am spus acelaşi lucru. Pregăteşte-te să investeşti orice între 1 şi 3 milioane de dolari şi absolut tot timpul tău ca să poţi să ai baza materială, infrastructura şi oamenii potriviţi cu care să începi să îţi faci treaba. Cam atât cred eu că trebuie să investeşti ca să poţi începe. Vremea firmelor mici, de apartament, cu 2-3 oameni şi un laptop a cam trecut.

    Clienţii sau piaţa au devenit maturi şi sofisticaţi. Oricât de puţin ne-ar plăcea, conturile mari se câştigă trecând prin procese de achiziţie foarte dificile. Trebuie să te califici, să-ţi dovedeşti calitatea serviciilor sau produselor vândute, să arăţi oameni buni (şi scumpi) care lucrează pentru tine. Nimeni nu se mai aruncă să semneze o afacere cu un puşti de 21 de ani. E greu. Vremurile s-au schimbat.

  • Ghidul companiilor împotriva viruşilor

    Companiile, fie ele mari, mici sau mijlocii pot evita sau controla aceste pericole prin câteva reguli:

    1. Nu vă limitaţi la o singură măsură sau produs de protejare a datelor. Este important să folosiţi diferite metode de securitate. În caz că unul nu dă rezultate sau se dovedeşte a fi vulnerabil, rămân celelalte.
    2. Limitarea accesului fizic în spaţiul de muncă în cazul tuturor persoanelor neautorizate. Cineva poate sustrage din clădire un server, un laptop sau un hard-disk cu date importante. Informaţiile secrete pot fi stocate în diferite locaţii şi protejate printr-un sistem de acces care să limiteze la minim numărul persoanelor autorizate în spaţiile dedicate.
    3. Configurarea arhitecturii reţelei trebuie făcută în aşa fel încât să se poată interveni rapid pentru a se izola o infecţie, să spunem, la nivelul unei singure subreţele, prevenind astfel răspândirea infecţiei în toată reţeaua departamentului sau a companiei. Acest lucru minimizează impactul pe care l-ar putea avea un atac care a reuşit să penetreze prima linie defensivă. Un firewall bine configurat poate face minuni. Asiguraţi-vă că cine vă configurează firewall-ul ştie ce face.
    4. Punctele de access (Hot spots) neautorizate trebuie interzise cu desăvârşire în cadrul reţelei companiei, iar un dispozitiv care se conecteză la WI-FI-ul autorizat de companie trebuie să permită doar autentificarea bazată pe datele de conectare din domeniu sau cu certificate digitale.
    5. Accessul trebuie restricţionat în cazul persoanelor care intră în contact cu resursele companiei cu un username şi o parolă proprii care să fie schimbate cu regularitate şi să aibă un grad ridicat de dificultate. În clipa în care un angajat sau un colaborator şi-a încheiat activitatea în companie, datele de autentificare ale acestuia trebuie imediat anulate.
    6. Un antivirus competitiv bazat pe tehnologii anti-spam, anti-phishing şi anti-malware care să ruleze la gateway este vital împotriva atacurilor de tip phishing sau exploit.
    7. Cursuri de securitate ţinute cu regularitate angajaţilor. Fiecare trebuie să ştie să recunoască un mesaj de tip phishing, să ştie cum să trateze fişierele ataşate în e-mail-uri, să le scaneze şi, foarte important, să raporteze departametului de IT orice incident sau situaţie care li s-a părut suspectă.
    8. Folosirea de parole diferite pentru conturi diferite. Evitarea conectării la conturi personale folosind resursele companiei. Evitarea publicării pe conturile personale din diferite reţele de socializare a informaţiilor ce privesc compania angajatoare. Uneori din greşeală, un angajat poate furniza date care ajută un atacator să pătrundă în reţeaua unei companii.
    9. O atitudine rezervată faţă de BYOD (bring your own device). Angajaţii care aduc în firmă şi folosesc la muncă propriile dispozitive, trebuie să fie conştienţi că smart phone-ul, tableta, laptop-ul pot reprezenta o provocare mare pentru departamentul de IT al companiei. Este important ca fiecare device care rulează un sistem de operare diferit să aibă update-urile de securitate la zi şi să fie incluse în reţeaua securizată a firmei când rulează din firmă.
    10. Segmentarea este esenţială. Atat la nivelul resurselor, unde, de exemplu, serverul de mail şi serverul folosit pentru conectarea la net trebuie să fie diferite, cât şi la nivelul informaţiilor pe care le deţin angajaţii cu privire la companie. Toate informaţiile suplimentare pot ajunge în posesia unei persoane rău-intenţionate şi folosite împotriva companiei.
    11. Whitelisting-ul are rezultate mai bune decât blacklisting-ul. Companiile pot configura reţeaua în aşa fel încât angajaţii să poată accesa doar site-uri care au fost în prealabil verificate de personalul calificat şi aprobate ca ca fiind sigure şi fără risc de atac. Site-urile considerate periculoase pot  fi blocate din firewall şi astfel din companie nimeni nu se poate conecta la acestă locaţie web chiar dacă, de exemplu, cineva a dat click pe un link periculos sau a deschis un fişier ataşat periculos. De foarte multe ori angajaţii se pot infecta prin intermediul reţelelor sociale precum Facebook. Puteţi fie restrictiona accesul la aceste resurse sau puteţi să oferiţi training de securitate pentru folosirea reţelelor sociale.
     

  • Metode inedite de a atrage IT-işti

    1. În 2011, compania americană Amicus, care ajută organizaţiile non-profit să strângă fomduri, căuta programatori. Pachetul de beneficii oferit cuprindea 2.000 de dolari, un an de provizii de cafea Counter Culter, un abonament pe un an la sala de sport, un iPad 2, o cască Iron Man 2 Deluxe, provizii nelimitate din berea preferată, o bicicletă şi o vacă. Vaca ar fi trebuit donată în numele programatorului unei organizaţii care asigură hrana ţărilor sărace.


    2. Airbnb, o platformă prin care oamenii îşi închiriază camerele nefolosite, îşi atrage angajaţii prin vacanţe plătite. Ei plătesc cel puţin unul dintre concediile anuale ale acestora cu o sumă de 2.000 de dolari.


    3. Site-ul de filesharing Dorobox oferă angajaţilor ceva unic: capacitatea de a stocare în cloud în funcţie de cât mănâncă. Această opţiune vine în codniţiile în care angajaţii lor primesc şi trei mese zilnice gratuit, un studio muzical echipat cu tobe şi jocuri,  tunsori gratuite, mâncare gourmet, doctori şi toalete hi-tech. Unul dintre beneficii este cu totul ieşit din comun: în cazul în care angajatul mare, partenerul lui de viaţă primeşte 50% din salariu în fiecare an pentru următorul deceniu.


    4. Munchery, o companie americană cu sediul în San Francisco care se ocupă cu livrările de mâncare căuta un specialist IT pentru dezvoltarea de aplicaţii iOS. Avantajul pe care compania a ales să îl ofere este previzibil: mâncare gourmet în cantităţi nelimitate.


    5. Startup-ul în domeniul transporturilo Uber oferă angajaţilor transport nelimitat…cu limuzina.

    Sursa: Business Insider

  • Xerox va recruta peste 400 de persoane în Iaşi şi Bucureşti până la finalul anului

    Xerox România, subsidiara celui mai mare producător de copiatoare din lume, vrea să recruteze 440 de persoane până la finalul acestui an pentru biroul din Bucureşti şi pentru centrul de servicii partajate din Iaşi, deschis anul trecut.

     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 27.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.