BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis, primarilor de comune: Dezbaterea despre descentralizare şi regionalizare va trebui reluată

    ”Ştiu că vă preocupă problema descentralizării. Dezbaterea despre descentralizare, dar şi despre regionalizare, va trebui reluată, de data aceasta mai temeinic, pornind de la un set de principii, nu de la calcule politice sau electorale”, le-a transmis Iohannis primarilor de comune, mesajul fiind citit de către consilierul prezidenţial Dan Mihalache.

    În cadrul mesajului, Iohannis menţionează şi faptul că proiectul de descentralizare şi regionalizare trebuie să reprezinte o nouă viziune asupra statului român şi a organizării administratv-teritoriale, având ca scop reducerea decalajelor şi dezvoltarea.

    Iohannis le-a mai transmis primarilor că România se află în această perioadă în plin proces de trecere la o nouă etapă a construcţiei democratice, determinată de noi realităţi politice, dar şi de aşteptarea publicului.

    ”Această etapă înseamnă, pe de o parte, o reformare a instituţiilor politice, iar pe de altă parte o schimbare de mentalitate şi atitudine. Aşteptarea, la toate nivelurile, este pentru mai multă responsabilitate, mai multă integritate şi mai multă transparenţă în exerciţiul funcţiei publice şi politice în general”, a menţionat şeful statului, în mesajul său.

    Potrivit mesajului citit primarilor, preşedintele Klaus Iohannis consideră că, pentru a îndeplini aceste reforme ale instituţiilor, dar şi aşteptări ale publicului, este nevoie în primul rând nevoie de reguli clare şi durabile cu privire la sistemul electoral, la finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale şi, în al doilea rând, de un alt mod de a face politică, care să fie mai puţin centrat pe conflicte politice sau personale şi mai orientat spre rezolvarea problemelor.

  • Iohannis: E nevoie de o soluţie politică a conflictului din Libia şi toleranţă zero faţă de terorism

    Klaus Iohannis a scris pe Facebook că ”gruparea Statul Islamic a făcut publică ieri ( duminică, nr) o înregistrare video cu decapitarea, în Libia, a 21 de bărbaţi egipteni creştini”.

    ”Uciderea unor oameni nevinovaţi şi persecuţiile la care sunt supuşi creştinii de către terorişti afiliaţi grupării SI sunt acte de o cruzime şi barbarie incalificabile, care au nevoie de un răspuns ferm din partea comunităţii internaţionale”, apreciază Iohannis.

    Potrivit preşedintelui, ”aceste atrocităţi arată că este neapărată nevoie de o soluţie politică a conflictului din Libia şi de toleranţă zero faţă de grupările teroriste”.

    Gruparea extremistă sunnită Stat Islamic (SI) a difuzat duminică o înregistrare video care prezintă decapitarea a 21 de bărbaţi pe care îi prezintă ca fiind egipteni de confesiune creştină recent răpiţi în Libia, relatează BBC News Online.

    Potrivit imaginilor postate pe Internet, bărbaţi îmbrăcaţi în combinezoane de culoare portocalie, similare celor purtate de ostaticii executaţi recent în Siria de către SI, sunt aliniaţi pe o plajă cu mâinile legate la spate, după care sunt decapitaţi.

    La 12 ianuarie, aripa libiană a grupării extremiste sunnite a anunţat că deţine ostatici 21 de egipteni de confesiune creştină.

    Cei 21 de egipteni, care erau muncitori imigranţi, au fost răpiţi în oraşul Sirt, în nordul Libiei, aflat sub controlul grupărilor islamiste.

    SI a anunţat că ei au fost răpiţi pentru a răzbuna soarta femeilor musulmane “torturate şi ucise de către Biserica (Ortodoxă) Coptă din Egipt”.

     

  • Iohannis, despre măsurile antiterorism: Să se aplice fără diferenţe între ţările Schengen şi celelalte

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că o temă importantă a discuţiilor a constituit-o continuarea luptei împotriva terorismului, cu atât mai mult după atentatul tragic de la Paris, acest subiect căpătând o nouă relevanţă şi dimensiune politică.

    ”În numele României, am adoptat o declaraţie privind măsurile de combatere a terorismului. Acestea vizează securitatea cetăţenilor, prevenirea radicalismului, cooperarea cu partenerii internaţionali”, a spus Iohannis.

    El a mai precizat că România a susţinut măsurile destinate creării instrumentelor pentru apărarea cetăţenilor Uniunii şi consolidarea cooperării în format european.

    ”Susţinem de asemenea cooperarea cu partenerii din afara Uniunii, pentru contracararea acestor ameninţări, utilizând la maxim cadrul deja existent. Am insistat ca măsurile aplicate să nu creeze noi diviziuni în interiorul Uniunii. Este nevoie de o abordare cuprinzătoare care să valorifce sentimentul extraordinar de solidaritate de după atentatul de la Paris şi să evite ostracizarea uneia sau alteia dintre comunităţi”, a precizat Iohannis.

    El a mai afirmat că, la discuţii, a subliniat ”necesitatea păstrării unui echilibru între libertăţile fundamentale precum păstrarea principiului liberei circulaţii a persoanelor în interiorul Uniunii, respectarea legislaţiei şi responsabilitatea pe care o avem de a asigura securitatea cetăţeniltor”.

    ”Măsurile noastre nu trebuie să creeze noi bariere, ci trebuie aplicate coerent în interiorul frontierelor Uniunii Europene, fără diferenţe de tratament între statele membre Schengen şi cele non-Schengen”, a mai spus Klaus Iohannis.

  • Iohannis: Am subliniat în Consiliul European că România doreşte să adopte moneda euro

    Klaus Iohannis a precizat că ultima temă de pe agenda Consiliului s-a referit la consolidarea uniunii economice şi monetare şi a adăugat că au fost discutate măsurile pentru stimularea investiţiilor, politica monetară şi dimensiunea bugetară.

    ”A fost subliniată importanţa continuării reformelor structurale, în toate statele membre. Am subliniat faptul că România îşi doreşte să adopte moneda unică europeană şi vom urmări cu toată atemţia acest proces de consolidare a uniunii economice şi monetare”, a declarat şeful statului.

    Preşedintele Iohannis a mai precizat că în cadrul Consilului European a fost o dezbatere asupra situaţie Greciei şi a menţionat că preşedintele Eurogrupului a informat asupra principalelor aspecte abordate în reuniunea pe acest subiect.

    ”Ne bucură faptul că s-a ajuns la un acord între preşedintele Eurogrup şi cel al Greciei, pentru a începe consultări tehnice, înaintea convocării reuniunii Eurogrup de luna viitoare”, a declarat şeful statului.

  • Preşedintele Iohannis a ajuns la Bruxelles, pentru prima şedinţă a Consiliului European din mandat

    Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la Bruxelles, miercuri, după prima vizită oficială pe care a efectuat-o în mandatul său, la Paris, unde a avut întâlniri cu preşedintele Francois Hollande, cu premierul Manuel Valls, preşedintele Senatului Republicii Franceze, Gerard Larcher şi preşedintele Adunării Naţionale, Claude Bartolone.

    Şeful statului a avut de asemenea ocazia de a participa, la sediul Ambasadei române de la Paris, la prima întâlnire cu membrii comunităţii românilor din diaspora franceză, unde a susţinut un discurs şi a făcut fotografii şi a semnat autografe.

    Joi, preşedintele Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European. Potrivit site-ului Consiliului, în cadrul reuniunii informale care va avea loc la Bruxelles, pe 12 februarie, liderii UE urmează să discute despre lupta UE împotriva terorismului în urma atacurilor de la Paris.

    ”Statele membre trebuie să conlucreze mai strâns şi să coopereze şi mai activ pentru a combate o ameninţare comună. Se va desfăşura de asemenea o dezbatere privind modalităţile de consolidare a coordonării economice şi a bunei funcţionări a uniunii economice şi monetare”, se mai menţionează pe site.

    În cele din urmă, se preconizează că liderii vor trece în revistă cele mai recente evoluţii din Ucraina.

    Programul preşedintelui Klaus Iohannis va începe, joi, la ora 11.00 (ora României), cu o întâlnire cu preşedintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul. Începând cu ora 11.30 (ora României), şeful statului se va afla la Summit-ul Partidului Popular European.

    Reuniunea Consiliului European va începe la ora 14.00 (ora României), la sediul Consiliului European , în Clădirea ”Justus Lipsius”.

    La ora 14.45 (ora României), preşedintele Iohannis va participa la dineul de lucru separat al şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.

    După reuniunea Consiliului, preşedintele va susţine la ora 20.10 (ora României), o declaraţie de presă în care va prezenta concluziile discuţiilor liderilor europeni.

    Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles, Valentina Postelnicu

  • Iohannis: Am disponibilitatea de a media teme sensibile, precum legea securităţii cibernetice

    Klaus Iohannis a declarat în cadrul mesajului transmis în faţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului că ”respectul faţă de instituţia Parlamentului se exprimă şi în îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în calitate de Preşedinte.

    Potrivit şefului statului, ”există din partea sa disponibilitatea de a media teme sensibile, unde lipsa unui dialog a condus la blocaj”, o asemenea temă fiind legea securităţii cibernetice.

    ”Cred că putem găsi un echilibru între nevoia de securitate, crescândă şi justificată de noile realităţi internaţionale, şi apărarea drepturilor şi libertăţilor inalienabile ale individului, pe care se fundamentează o societate democratică”, a spus Klaus Iohannis.

    De asemenea, el a anunţat că în decursul acestei sesiuni, va prezenta Parlamentului Strategia Naţională de Apărare, în conformitate cu Legea fundamentală.

    Referitor la parteneriatul dintre el şi Parlament, Klaus Iohannis a afirmat că îşi exprimă convingerea că ”aşteptările mari pot duce la rezultate mari”.

    ”Atunci când oamenii ne privesc cu atenţie şi cu speranţă avem toate motivele să fim mai mobilizaţi şi mai responsabili. Parteneriatul despre care am vorbit nu înseamnă că vom fi toţi de acord cu toate. Pentru asta există mecanisme democratice, majorităţi şi voturi”, a arătat Iohannis.

    El a mai declarat că ”este firesc ca fiecare partid să aibă o anumită viziune şi temele pe care i le impune orientarea şi electoratul propriu”, dar că el se referă la ”un parteneriat bazat pe dialog şi respect, la care contribuie fiecare, cu abordarea proprie, pentru a lăsa în urmă ceva mai bun”.

  • Iohannis: Am convenit în consultări un calendar pentru un pachet de legi, mă aştept să fie respectat

    Klaus Iohannis a arătat că, în urma consultărilor cu partidele politice, s-a convenit un calendar, care presupune ca până la sfârşitul acestei sesiuni să avem un nou pachet de legi – privind alegerile locale şi parlamentare, votul românilor din diaspora, finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, legea partidelor.

    ”Mă aştept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituţiilor politice a fost demarată şi există cadrul pentru ea. Şi că atunci când dezbatem şi suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o aşteptare, de a avea un prim rezultat concret şi de a începe să recâştige în mod autentic încrederea oamenilor”, a precizat preşedintele Iohannis.

    Potrivit şefului statului, ”modificarea legislaţiei privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, precum şi o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creştere a transparenţei, integrităţii şi participării, dar şi la dispariţia unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral”.

    ”Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleţi şi nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror provenienţă toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveţi deja propuneri care să facă legislaţia mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanţare şi mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării”, a precizat el.

    Potrivit lui Iohannis, ”schimbarea de legislaţie nu va fi suficientă singură, ci doar însoţită de o schimbare de conduită, mentalitate şi atitudine”.

    ”Un rol aparte vă revine dumneavoastră, celor din partidele politice, în a gândi modalităţi de selecţie care să pună în valoare performanţa, profesionalismul, prestigiul şi integritatea. Publicul se uită şi evaluează oamenii pe care îi susţineţi şi promovaţi în funcţii de demnitate publică, de la nivel local până la nivel central”, a afirmat el.

    Preşedintele a mai arătat că unul dintre punctele importante, unde a constatat că există acord, se referă la răspunsul Parlamentului la solicitările justiţiei.

    ”Discuţiile purtate cu actorii politici îmi dau convingerea că se poate ajunge rapid la o soluţie legislativă pentru accelerarea şi simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţiei parlamentarilor şi pentru cele de efectuare a urmăririi penale pentru miniştri şi foşti miniştri membri ai Parlamentului”, a spus el.

    Potrivit lui Iohannis, ”dincolo de aspectul practic, al celerităţii şi transparenţei, va fi un semnal de angajament public şi voinţă politică, în raport cu independenţa justiţiei şi sprijinirea ei în lupta anticorupţie”.

  • Iohannis: Un Parlament slab este o verigă slabă în construcţia democratică, îmi doresc unul puternic

    ”Astăzi mă voi adresa Camerelor reunite pentru a marca începutul primei sesiuni parlamentare din acest an. Parteneriatul Preşedintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei”, a scris Klaus Iohannis pe Facebook.

    Preşedintele a menţionat şi aşteptările sale în privinţa legislativului: ”Îmi doresc un Parlament puternic, pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică. Un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetăţenii de politică şi să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului”, a afirmat Iohannis.

    De altfel, acest mesaj a fost transmis de şeful statului şi săptămâna trecută, în cadrul întâlnirii cu preşedinţii celor două Camere, Valeriu Zgonea şi Călin Popescu Tăriceanu, când a vorbit despre ”nevoia recredibilizării Parlamentului în viaţa politică şi în conştiinţa cetăţenilor”.

    Klaus Iohannis a anunţat, atunci, că va avea întâlniri periodice cu şefii legislativului.

    Şeful statului a discutat cu preşedinţii celor două Camere despre condiţiile de exercitare a votului în străinătate, eventualitatea schimbării legii partidelor politice, finanţarea transparentă a partidelor politice şi a campaniilor electorale, modificarea legislaţiei electorale.

    ”Aceste teme vor fi detaliate pe parcursul noii sesiuni parlamentare şi în cadrul întâlnirilor periodice dintre Preşedinte şi şefii celor două Camere ale Parlamentului”, preciza Administraţia Prezidenţială, după întâlnirea lui Iohannis cu Valeriu Zgonea şi Călin Popescu Tăriceanu.

    Ulterior acestor discuţii, preşedintele Klaus Iohannis a transmis o scrisoare deschisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, în care le propunea să susţină un mesaj, în şedinţă reunită a plenului celor două Camere, pe 9 februarie, la ora 16.00.

  • Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte luni cu delegaţia FMI, la Palatul Cotroceni

    Discuţiile preşedintelui Iohannis cu delegaţia comună a FMI şi a Comisiei Europene vor avea loc după ce şi premierul Victor Ponta se va întâlni cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale.

    De asemenea, şi comisiile de buget-finanţe din Parlament se vor întâlni, luni, cu reprezentanţii FMI, cu care vor discuta despre situaţia creditelor acordate în franci elveţieni.

    În negocierile de sâmbătă nu s-a ajuns la un acord privind mai multe subiecte, cele mai importante vizând preţului gazelor pentru populaţie şi Complexul Hunedoara.

    “În primul rând, experţii Comisiei Europene insistă pentru o soluţie privind liberalizarea preţului la gaze, unde partea română nu a avut aproabare de a îngeţa procesul. Discuţiile au fost aprinse şi pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care experţii internaţionali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele două subiecte a fost amânata şi urmează să fie negociată, cel mai probabil luni, de delegaţia comună FMI şi CE direct cu premierul Victor Ponta”, au declarat pentru MEDIFAX surse oficiale, după discuţiile de sâmbătă dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, şi delegaţia comună Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

    Delegaţia FMI-CE se află la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.

    Premierul Victor Ponta declara, recent, că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea “cu bine” a acordului existent.

    O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe acest an.

  • Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte luni cu delegaţia FMI, la Palatul Cotroceni

    Discuţiile preşedintelui Iohannis cu delegaţia comună a FMI şi a Comisiei Europene vor avea loc după ce şi premierul Victor Ponta se va întâlni cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale.

    De asemenea, şi comisiile de buget-finanţe din Parlament se vor întâlni, luni, cu reprezentanţii FMI, cu care vor discuta despre situaţia creditelor acordate în franci elveţieni.

    În negocierile de sâmbătă nu s-a ajuns la un acord privind mai multe subiecte, cele mai importante vizând preţului gazelor pentru populaţie şi Complexul Hunedoara.

    “În primul rând, experţii Comisiei Europene insistă pentru o soluţie privind liberalizarea preţului la gaze, unde partea română nu a avut aproabare de a îngeţa procesul. Discuţiile au fost aprinse şi pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care experţii internaţionali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele două subiecte a fost amânata şi urmează să fie negociată, cel mai probabil luni, de delegaţia comună FMI şi CE direct cu premierul Victor Ponta”, au declarat pentru MEDIFAX surse oficiale, după discuţiile de sâmbătă dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, şi delegaţia comună Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

    Delegaţia FMI-CE se află la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.

    Premierul Victor Ponta declara, recent, că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea “cu bine” a acordului existent.

    O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe acest an.