BusinessMagazin

Tag: Google

  • Google: Românii au căutat anul trecut de 550 milioane de ori informaţii despre sănătate

    Totodată, potrivit datelor Google România, 25% dintre căutări au vizat serviciile de sănătate, iar 12% serviciile farmaceutice.

    “Anul trecut au fost 550 milioane de căutări în domeniul sănătăţii, este foarte mult. Comparând cu alte sectoare precum cel de frumuseţe şi îngrijire personală, financiar şi turism am rămas surprins, pentru că mă aşteptam ca oamenii să caute mai multe informaţii despre produsele de înfrumuseţare, dar partea de sănătate depăşeşte acest segment inclusiv cumulat cu finanţele”, a declarat Răzvan Iordache, Industry Analyst la Google România, în conferinţa Healthcare Connections.

    În topul căutărilor privind problemele de sănătate se află subiecte precum ebola, calculator sarcină, hemoroizi şi zona zoster. În cazul serviicilor de sănătate cele mai multe căutări au avut ca obiect reţelele private precum MedLife şi Regina Maria, iar la servicii farmaceutice Farmacia Tei şi Sensiblu.

    Potrivit datelor Google, tot mai mulţi români folosesc smartphone-urile şi tabletele pentru a accesa internetul, ponderea acestora crescând de la 5% în 2012, la 41% la începutul acestui an.

  • Google RISE Awards 2015: Un proiect românesc printre câştigători

    “IoT4Girls” – proiectul românesc câştigător în cadrul programului Google RISE Awards 2015, organizat de Google la nivel global – are ca scop promovarea informaticii în rândul elevelor de liceu, ca alternativă de carieră şi studii.

    Proiectul se adresează elevelor de liceu, care au oportunitatea să programeze, într-un mod foarte practic şi distractiv, obiecte “smart”. Fetele vor dezvolta aplicaţii pentru gadgeturi pe care le vor putea purta (precum brăţări inteligente care postează pe reţele sociale) sau care se conectează la mobil/calculator (folosirea mobilului ca o telecomandă pentru a acţiona diferite alte gadgeturi).

    Potrivit comunicatului, organizaţia TechLounge este locul de întâlnire în care studenţi din domeniul informaticii şi ingineriei, tineri interesaţi de business, dezvoltatori, designeri şi antreprenori împărtăşesc idei şi schimbă câte un colţ de lume. TechLounge oferă oportunităţi pentru tinerii dezvoltatori şi antreprenori din IT şi suport pentru startup-uri, prin intermediul programului “Innovation Labs”. Membrii comunităţii TechLounge s-au implicat activ în ultimii ani în dezvoltarea de programe educaţionale adresate elevilor de liceu.

    Programul RISE Awards derulat de Google are ca scop sprijinirea derulării de programe care să inspire şi să pregătească viitoarea generaţie de specialişti în ştiinţe informatice, în special cele care se adresează fetelor, minorităţilor şi elevilor cu situaţii economico-sociale precare. Partenerii programului RISE sunt organizaţii care educă, angrenează şi provoacă elevii să descopere ştiinţele informatice, prin intermediul de activităţi extracuriculare.

    În 2015, în cadrul programului RISE Award, Google a acordat granturi către 37 de organizaţii din 17 ţări, cu o valoare cumulată de 1,5 milioane dolari.

    Google RISE Awards a demarat în 2010, iar în cei şase ani de la lansare au fost acordate finanţări de 4,3 milioane dolari către 205 organizaţii din peste 25 de ţări.

    Fondată în 1998, de Larry Page şi Sergey Brin, Google este astăzi o companie prezentă pe toate marile pieţe globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google, proprietarul celui mai popular motor de căutare pe internet, a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • Profitul Google a urcat cu 11,6% anul trecut, la 14,4 miliarde de dolari

    Veniturile totale au crescut cu 18,9% în 2014, la 66 de miliarde de dolari faţă de 55,5 miliarde de dolari în 2013, în condiţiile în care cea mai mare parte a acestora a fost reprezentată de publicitate. Anul trecut, publicitatea a generat 59 de miliarde de dolari, în urcare faţă de 50,5 miliarde de dolari în 2013.

    În acelaşi timp, cheltuielile au avansat de la 40,1 miliarde de dolari în 2013 la 49,5 miliarde de dolari anul trecut, în condiţiile în care Google investeşte în domenii precum furnizarea de servicii de Internet, sisteme digitale de plată sau dezvoltarea automobilelor fără şofer.

    La nivelul trimestrului al patrulea, profitul a crescut cu 41%, la 4,8 miliarde de dolari de la 3,4 miliarde de dolari în perioada corespunzătoare din 2013. Excluzând unele cheltuieli, Google a raportat un câştig mediu pe acţiune de 6,88 de dolari, sub estimările analiştilor, care au anticipat un câştig de 7,12 dolari pe acţiune, conform FactSet, potrivit The Wall Street Journal.

    Google a înregistrat venituri în urcare cu 15% în trimestrul al patrulea, de la 15,7 miliarde de dolari la 18,1 miliarde de dolari.

    Patrick Pichette, directorul financiar al Google, a declarat că aprecierea dolarului a condus la reducerea veniturilor din perioada octombrie-decembrie cu peste 400 de milioane de dolari.

    Titlurile Google au crescut cu 2% în şedinţa extinsă de tranzacţionare, în urma publicării rezultatelor financiare. Acţiunile companiei americane au scăzut cu 9% anul trecut.

    Google a avut anul trecut o cotă de 40,5% din piaţa de publicitate pe platformele mobile, în scpdere de la 46,6% în 2013, potrivit firmei de cercetare eMarketer. Piaţa de publicitate pe platformele mobile este evaluată la 40 de miliarde de dolari.

  • De ce s-au spart ochelarii Google. Avansul tehnologiilor retro

    În prima lună a anului, Google a anunţat că va retrage de pe piaţă Glass, un produs inovator, însă deseori criticat pentru preţul de 1.500 de dolari, iar mişcarea gigantului IT este văzută ca un sfârşit pentru produsul pe care compania l-a promovat în mod agresiv.

    Google a decis ca echipa Glass să iasă din programul Explorer şi că va fi condusă de Tony Fadell, CEO al Nest, poate cel mai promiţător start-up cumpărat de Google în 2014, pentru 3,2 miliarde de dolari. Fadell este cunoscut pentru faptul că s-a aflat la conducerea echipei care a dezvoltat primul iPod.

    2014 nu a fost un an bun pentru Google Glass, în condiţiile în care produsul de 1.500 de dolari nu a captat interesul publicului larg. Pentru a deveni un bestseller, Glass ar fi avut nevoie de ajutor din partea comunităţii dezvoltatorilor de aplicaţii. La finalul lui 2014, doar 100 de programe erau disponibile pentru Glass; pentru comparaţie, App Store-ul celor de la Apple se apropia de 1,5 milioane de aplicaţii.

    Explicaţia pare să fie că multe companii nu au văzut beneficii în dezvoltarea de software pentru ochelarii inteligenţi. Twitter, spre exemplu, a renunţat la aplicaţia proprie în luna octombrie. Conform celor de la Reuters, 9 din 16 companii de software contactate au spus că au oprit dezvoltarea pentru că nimeni nu cumpăra produsul celor de la Google. Mai mulţi designeri au încercat să promoveze Glass ca un produs fashion, la fel ca Apple Watch, însă acest lucru era greu de făcut când costul iniţial se ridica la 1.500 de dolari.

    Încă de la lansarea din 2012, Google Glass a avut o mare problemă: cei care purtau device-ul arătau cel puţin ciudat. În scurt timp, cei mai mari contestatari ai Glass au devenit chiar posesorii produsului. Mulţi dintre cei care au plătit 1.500 de dolari s-au arătat dezamăgiţi, aşteptările lor fiind peste ceea ce puteau ochelarii hi-tech să facă. „Am descoperit că nu erau foarte utili“, spune James Katz, director de studii al Massachussettes Institute of Technology. „Mai mult, aveam impresia că cei din jur erau deranjaţi atunci când purtam ochelarii.“ Unul dintre cei care nu au dat mari şanse produsului a fost Phil Schiller, şeful departamentului de marketing de la Apple. Într-un e-mail din 2012, acesta scria: „Nu pot să cred că cineva normal va purta vreodată aşa ceva“.

    Google a decis oprirea vânzărilor de ochelari inteligenţi pe 19 ianuarie, dar se va concentra în viitor pe singurul segment în care Glass a punctat: segmentul business. Programul Glass at Work are deja peste zece parteneri care încă dezvoltă aplicaţii pentru produs. „O companie care vrea mâine 100 de perechi de ochelari va primi mâine 100 de perechi de ochelari“, a declarat o sursă din interiorul Google, citată de Business Insider. Acest lucru, mai spun reprezentanţii companiei, nu înseamnă că programul va deveni o prioritate pentru toată compania. Faptul că programul Explorer a ajuns la sfârşit nu mai este de mult un mister. Media a intuit de mult că acest lucru urmează să se întâmple, notează aceeaşi publicaţie. „Chiar dacă produsul nu mai este pe piaţă pentru publicul larg, vânzările către companii cresc în fiecare trimestru“, a declarat Brian Ballard, CEO al APX Labs, una dintre firmele producătoare de aplicaţii. „Google ne oferă acum mai mult suport; odată cu închiderea Explorer, atenţia se îndreaptă acum către noi. Este de înţeles, din moment ce clienţii sunt branduri uriaşe, de la producători de avioane sau maşini până la companii de utilităţi.“

    Faptul că Google a decis închiderea programului Explorer şi restructurarea programului Glass reprezintă un capăt de drum pentru produsul care ar fi trebuit să revoluţioneze lumea. Însă ideea din spatele Glass, de a putea urmări imagini pe un ecran autonom, ar putea fi încă atrăgătoare pentru multe companii. Oamenii ar fi chiar dispuşi să accepte o anumită lipsă de confort pentru a putea folosi un astfel de gagdet (acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul tehnologiei Bluetooth). Problema este că Glass nu reprezintă doar o metodă de a primi informaţii în timp real, este şi o metodă de a înregistra tot ce se petrece în jur, iar acest lucru reprezintă o încălcare clară a intimităţii celorlalţi. Adoptarea în masă a unei noi tehnologii presupune şi adoptarea unor noi norme sociale.

    Dacă Glass nu ar fi avut funcţia de înregistrare în primă fază, poate că mai multă lume ar fi adoptat produsul. Dar, în forma în care a fost lansat, Glass a fost aproape imediat interzis în restaurante, baruri şi chiar în şedinţele de consiliu ale celor de la Google. Instituţiile ce militează pentru protecţia datelor personale l-au numit „unul dintre cele mai invazive produse dezvoltate vreodată“.

    Proiectul Glass nu a fost însă abandonat; compania reorganizează echipa pentru a grăbi producerea unui produs mult mai ieftin şi mai adaptat cerinţelor de astăzi. Însă eşecul public al produsului arată că lumea nu este încă pregătită pentru ochelarii inteligenţi. Sau, mai bine spus, ochelarii „atât“ de inteligenţi.

  • Preşedintele executiv Google: Internetul va dispărea

    La sfârşitul unei dezbateri organizate la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, Eric Schmidt a intervenit prin intermediul unei transmisiuni web.

    Preşedintele executiv al Google a fost întrebat care sunt predicţiile sale privind viitorul internetului.

    “Voi răspunde foarte simplu că internetul va dispărea”, a declarat Eric Schmidt.

    “Vor fi atât de multe adrese IP… atât de multe dispozitive, senzori, lucruri pe care le poţi purta, lucruri cu care interacţionezi fără să îţi dai seama”, a explicat el.

    “Aceste lucruri vor fi parte a fiecăruia tot timpul. Imaginaţi-vă că intraţi într-o cameră şi camera este dinamică. Şi, cu permisiunea voastră, puteţi interacţiona cu lucrurile din cameră”, a spus Schmidt.

    “O foarte personalizată, foarte interactivă şi foarte, foarte interesantă lume se va dezvălui”, a adăugat acesta.

  • SpaceX a obţinut o finanţare de un miliard de dolari de la Google şi Fidelity Investments

    Google şi Fidelity Investments vor deţine împreună puţin sub 10% din SpaceX, potrivit unui anunţ de marţi al companiei.

    Compania fondată de antreprenorul canadian Elon Musk a anunţat că finanţarea o va ajuta să continue cercetarea în domeniul transporturilor spaţiale, reutilizarea materialelor şi construcţia de sateliţi.

    Google şi Fidelity se alătură investitorilor deja existenţi, Draper Fisher Jurvetson, Founders Fund, Valor Equity Partners şi Capricorn.

    Google este deja prezentă în domeniul aerospaţial, după achiziţionarea în 2014 a mai multor companii, inclusiv Skybox Imaging, companie ce activează în domeniul sateliţilor şi pentru care gigantul online american a plătit 500 de milioane de dolari în luna iunie.

    SpaceX a anunţat obţinerea noii finanţări în aceeaşi zi în care Planet Labs, un operator privat de sateliţi din San Francisco, fondat de foşti cercetători de la NASA, a anunţat că a obţinut o finanţare de 95 de milioane de dolari pentru a-şi construi afacerea de comercializare de imagini şi alte date satelitare.

    Fondul de investitţii Draper Fisher Jurvetson, care a finanţează SpaceX, a participat şi la strânngerea de fonduri a Planet Lab.

    Pe 10 ianuarie, compania americană SpaceX a lansat cu succes capsula Dragon către Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în cadrul unei misiuni de aprovizionare a avanpostului orbital, însă a eşuat în prima sa tentativă de a recupera primul etaj al lansatorului, care s-a prăbuşit pe platforma teleghidată din Oceanul Atlantic unde trebuia să aterizeze. Recuperarea primului etaj al lansatorului este dorită pentru a scădea costurile misiunilor de transport spaţial, prin refolosirea unor echipamente. Tehnologia este însă la început, iar SpaceX anunţase că şansele de reuşită din prima încercare sunt foarte mici.

    De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

    Orbital Sciences şi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a încheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.

    Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

    Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

  • De ce trebuie să te fereşti de cei ce dau mecanic din cap

    Tasta o interogare căutând ceva la întâmplare şi, deşi Google returna o mulţime de rezultate organice relevante, unele dintre reclame nu aveau absolut nicio legătură cu căutarea. Căutând, de exemplu, „Kawasaki H18“, erau afişate o mulţime de reclame ale unor avocaţi care se ofereau să-i ajute pe imigranţi să obţină vize H-18 US, dar niciuna legată de motocicleta clasică la care făcea referire căutarea. Larry era îngrozit că motorul AdWords, care depista reclamele cele mai relevante pentru o anumită căutare, prezenta uneori utilizatorilor mesaje irelevante.

    Într-o firmă obişnuită, directorul executiv, văzând un produs nereuşit, îl va suna pe cel care se ocupă de acel produs. Urmează o şedinţă, sau două, sau trei, pentru discutarea problemei, sunt trecute în revistă potenţialele soluţii şi se stabilesc măsurile ce urmează să fie luate. Este întocmit un plan pentru implementarea soluţiilor. Apoi, după o mulţime de teste destinate asigurării calităţii, este lansată soluţia… Larry nu a procedat în acest fel. În schimb a tipărit paginile care conţineau rezultatele ce nu-i plăceau, a subliniat reclamele nepotrivite, a lipit foile pe un avizier de pe peretele bucătăriei, lângă masa de biliard american, şi a scris cu majuscule în partea de sus a paginilor „RECLAMELE ASTEA SUNT NASOALE“.

    Apoi a plecat acasă. Nu a sunat pe nimeni şi nu a trimis nimănui niciun e-mail. Nu a convocat o şedinţă de urgenţă. În lunea următoare, la 5:05 în zori, unul dintre inginerii noştri care se ocupa de căutare, Jeff Dean, i-a trimis un e-mail. Împreună cu câţiva colegi, a văzut nota nota lui Larry pe perete şi toţi au fost de acord cu punctul său de vedere. E-mailul însă nu era doar unul de confirmare a vrerii findatorului şi adăugare a unei explicaţii facile privind faptul că problema a fost sesizată. În schimb, includea o analiză detaliată a motivului pentru care apăreau acele rezultate nedorite, descria o soluţie, includea un link la un prototip de implementare a soluţiei, scris sub forma unui program de către cei cinci în weekend, şi oferea mostre de rezultate care arătau că prototipul reprezenta o îmbunătăţire a sistemului existent.“

    Am preferat să deschid prezentarea volumului „Cum funcţionează Google“, scris de preşedintele consiliului de administraţie al companiei, fost director executiv, Eric Schmidt şi fostul vice-preşedinte al departamentului de producţie Jonathan Rosenberg, pentru că mi se pare că este edificator pentru ce veţi obţine citind cartea: o imagine fascinantă, greu de crezut uneori, a ceea ce se află dincolo de pagina www.google.com, în culisele unui gigant cu o capitalizare bursieră de aproape 400 de miliarde de dolari.

    Sunt binecunoscute facilităţile de care beneficiază cei peste 50.000 de angajaţi ai companiei, birourile nonconformiste, spaţiile de relaxare, atmosfera destinsă sau raporturile neprotocolare; dar dincolo de acestea se află o cultură specială a companiei, iar Schmidt şi Rosenberg tocmai despre asta vorbesc. De ce este folositoare dezordinea în birouri, de ce nu trebuie ascultaţi „hipopotamii“ sau de ce trebuie exilaţi „valeţii“, dar susţinute „divele“ (vă veţi închipui uşor despre cine este vorba), de ce trebuie evitate căile urmate de concurenţă şi de ce trebuie să te fereşti de cei ce dau mecanic din cap sunt doar câteva din ideile cărţii. Musai de citit.

  • Google retrage de pe piaţă unul dintre cele mai cunoscute produse

    Considerat un produs inovator, Glass a fost deseori criticat pentru preţul mare (1500 de dolari) şi pentru faptul că persoanele care îl poartă “arată caraghios”, notează Business Insider. Magazinul din Londra a fost deja închis, urmând ca vânzarea online să fie suspendată în cel mai scurt timp.

    Fostul CEO al Nest, Tony Fadell, a fost numit coordonator al proiectului Google Glass pentru a găsi o metodă de rebranduire a produsului. Mişcarea gigantului IT de a retrage produsul de pe piaţă este văzută ca un sfârşit pentru produsul pe care Google l-a promovat în mod agresiv.

    Proiectul Glass va fi deasemenea scos din divizia de cercetare a companiei, Google X, şi trecut în cadrul diviziei de dezvoltare a produselor. Acest lucru indică faptul că Google va încerca să creeze o variantă mai ieftină, accesibilă publicului larg.

    Deşi cunoscută în primul rând pentru motorul de căutare cu acelaşi nume, Google obţine majoritatea veniturilor din Google Adwords, sistemul de anunţuri publicitare care a remodelat advertisingul clasic şi a introdus lumii întregi advertisingul digital. Pe măsură însă ce alte companii „fură“ din cota de piaţă a Google, gigantul IT încearcă să se reinventeze atât pe sine, cât şi întreaga societate.

    Printre proiectele Google se numără Calico (o companie care cercetează posibilitatea de a extinde durata de viaţă), maşinile autonome (care au parcurs, fără şofer, peste 500.000 de kilometri şi nu au înregistrat niciun incident), Google Fiber (un proiect de instalare a infrastructurii pentru conexiuni mult mai rapide la internet), Glass (device-ul care transformă tehnologia într-un produs fashion) sau Google Now (aplicaţia care funcţionează ca un calendar personal al utilizatorului).

  • Candidaţii pentru un job la Google trebuie să gândească un plan de evacuare a clădirii la interviul de angajare

    Candidaţii pentru poziţii de middle management în cadrul companiei Google trebuie să conceapă un plan de evacuare a clădirii în care se desfăşoară interviu de angajare, potrivit participanţilor la recrutări, citaţi de Wall Street Journal.

    “Pentru a răspunde la întrebare, primul pas este să identifici care este de fapt problema reală şi de ce trebuie să evacuezi clădirea. Dacă această sarcină ar fi chiar cea de la slujba pentru care aplici, cu siguranţă nu ai putea să îl gândeşti în câteva minute fără informaţii suplimentare. De aceea, când angajatorul te întreabă asemenea lucruri nebuneşti, el vrea să afle felul în care depistezi şi explici provocările ridicate de ceea ce ţi se cere. Mai întâi, trebuie să afli natura dezastrului. Planul de evacuare pentru cutremure diferă faţă de cel legat de incendii. De asemenea, este necesar să cunoşti câte lifturi există, unde se află scările sau cu câte căi de acces e prevăzută clădirea. Când primeşti astfel de întrebări, nu îţi fie teamă să răspunzi punând şi mai multe întrebări”, susţin specialiştii în resurse umane.

    Angajatorii urmăresc să observe pe durata discuţiilor pentru interviul de angajare felul în care candidaţii găsesc soluţii în mod structurat şi logic la probleme aparent simple, dar vor să afle şi cum cer ajutor atunci când nu înţeleg pe deplin ceea ce li se cere.

    Dan Bulucea, country manager Google România, povestea anterior că a avut parte în cadrul interviului de angajare susţinut în 2010 de o întrebare capcană, ascunsă printre cele obişnuite, notează gandul.info. “Câte avioane zboară la un moment dat?”, l-au întrebat recrutorii pe actualul şef al Google România. “Am avut un timp de gândire, cei de acolo nu m-au grăbit. Am estimat numărul aeroporturilor din lume şi numărul de avioane de pe fiecare aeroport. Nu mai ştiu exact cât a fost rezultatul, dar a contat ideea”, a explicat Bulucea modul în care a acţionat atunci când a fost pus în faţa acestei încercări, precizând că, din moment ce a obţinut funcţia din fruntea Google România, răspunsul său a fost cel mai probabil unul bun.

    Anterior, compania Google a interzis în cadrul interviurilor sale de angajare o listă de peste 140 de întrebări care îi puneau în dificultate chiar şi pe cei mai pregătiţi candidaţi, renunţând astfel la practicile umilitoare de selecţie. 

  • GECAD a investit 1,5 milioane de euro într-un start-up fondat de foşti angajaţi Google, Amazon, Rackspace şi Apple

    GECAD Group a condus runda de investiţii de tip seed care a asigurat companiei Gluru 1,5 milioane de dolari înainte de lansarea pe piaţă a primei aplicaţii. La această rundă de investiţii au participat şi business angels precum fostul CTO al Shazam, Chee Wong, care s-a alăturat şi Consiliului Director.

    “Am încredere că echipa din spatele Gluru, un mix rar de inovaţie şi experienţă dovedită în industria tehnologică internaţională, va crea un segment nou de piaţă, complet revoluţionar. Prin această platformă, Gluru va transforma modul în care interacţionăm cu datele şi beneficiem de ele”, a declarat Radu Georgescu, founding partner al GECAD Group. Gluru propune o suită de aplicaţii construite pe o platformă sofisticată care învaţă modul individual de lucru al utilizatorului pe baza activităţilor sale zilnice şi  găseşte, organizează şi livrează acele fişiere de care utilizatorul are nevoie la un moment dat.

    Gluru Assistant, prima din suita de aplicaţii, va fi disponibilă în cursul acestui trimestrul. Prin funcţiile sale de explorare, Gluru ajută utilizatorul să economisească până la o săptămână întreagă dintr-un an.

    “Gluru va face pentru datele tale personale şi de business ceea ce Google Now încearcă să facă în domeniul datelor web – acces instantaneu la informatiile de care ai nevoie, o continuă învăţare şi adaptare la modul tău de lucru pentru a previziona şi a livra oricând datele de care ai nevoie”, declară Tim Porter, fondator şi CEO la Gluru.

    Fondurile atrase ca investiţie vor fi utilizate pentru a accelera creşterea Gluru prin extinderea echipei, accelerarea dezvoltării de produs şi a parteneriatelor cu alte platforme, precum şi pentru a extinde infrastructura operaţională a companiei, echipele de vânzări, marketing şi comunicare, potrivit reprezentanţilor companiei.