Tag: gaze

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine ţine pe plus industria românească

    Creşterile s-au datorat industriei prelucrătoare (9%) şi industriei extractive (8%), conform Institutului Naţional de Statistică (INS). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%.

    În luna august, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 20,2%, respectiv cu 2,7%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a rămas la acelaşi nivel ca serie brută şi a crescut cu 4,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

  • Dans pe marginea conductei cu gaz rusesc

    Aflată în vizită la Kiev, Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, a discutat chestiunea gazelor pentru Ucraina, preşedintele Petro Poroşenko reclamându-i dezastrul umanitar care se pregăteşte în regiunile din est la iarnă în lipsa aprovizionării normale cu gaze, electricitate şi alimente. Conform secretarului american al energiei, Ernest Moniz, exporturile de gaz american spre Ucraina nu vor putea începe însă decât la anul sau chiar în 2016 şi fără a putea ajunge la cantităţi semnificative.

    Interesant este că Victoria Nuland a pomenit la Kiev pentru prima dată de posibilitatea renunţării de către SUA la o serie de sancţiuni contra Rusiei dacă aceasta respectă acordurile de încetare a focului de la Minsk. La câteva zile după această declaraţie, Kremlinul a anunţat că preşedintele Vladimir Putin a ordonat retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina. Putin urmează să aibă o întâlnire cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la reuniunea din 17 octombrie de la Milano, unde vor fi prezenţi şi cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Matteo Renzi şi cel britanic David Cameron.

    În privinţa gazului rusesc, Kievul a înaintat numai UE, nu şi Rusiei propunerile sale de reglementare a conflictului în privinţa plăţilor către Gazprom, recurgând la arbitrajul UE în locul formatului de discuţii tripartit preferat în vară. La finele lunii septembrie, Moscova şi UE au propus un acord care prevede plata a 3,1 mld. dolari din datoria Ucrainei către Rusia până la finele anului, în schimbul livrărilor de gaze pe durata iernii la preţul de 385 dolari/1.000 mc, însă Kievul nu este mulţumit de termenii acordului şi insistă ca acesta să fie amendat în sensul permisiunii ca Ucraina să primească gaz rusesc din cantităţile livrate de Gazprom ţărilor europene.

  • Gazprom a redus din nou livrările de gaze către România, cu 18%

    “Reducerea anunţată astăzi de Gazprom la Transgaz este de 18% în raport cu nominalizările făcute de operatorul sistemului de transport, pe baza solicitărilor beneficiarilor din România”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi, potrivit sursei citate.

    Grupul rus a redus în prima parte a lunii septembrie volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie.

    Săptămâna trecută, livrările Gazprom au fost mai mici cu 13% faţă de nivelul planificat. Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a declarat la 2 octombrie că respectiva reducere, de 13%, nu afectează necesarul de gaze şi ”nu vor fi probleme”, însă a evitat să spună care este termenul pentru care necesarul este asigurat.

    “Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat, la rândul său, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

     

  • Gazprom a redus din nou livrările de gaze către România, cu 13%: ”Ar trebui să ne obişnuim cu astfel de situaţii”

    “Livrările de gaze ruseşti către România au scăzut ieri cu 13% în raport cu nominalizările Transgaz. Volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    În prezent, consumul de gaze se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic.

    “Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat, în comunicat, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

    Nicolescu a discutat marţi cu ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, despre reducerea livrărilor de gaze din luna septembrie, în urma căreia a anunţat că “nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru”.

    Grupul rus Gazprom a redus, în prima parte a lunii septembrie, volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie. Importurile de gaze ruseşti sunt însă extrem de reduse în această perioadă, iar România dispune de rezerve suficiente pentru perioada de iarnă.

    Nicolescu afirma, în prima parte a lunii septembrie, că populaţia nu va avea de suferit la iarnă din cauza reducerii volumelor de gaze importate din Rusia.

    Departamentul pentru Energie menţionează că în ultima perioadă Dispeceratul Gazprom din Sofia a anunţat de mai multe ori reducerea livrărilor de gaze naturale către România, dar că potrivit datelor centralizate de Transgaz o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o scădere efectivă a livrărilor.

    “Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană-Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat Nicolescu în comunicat.

    În timpul discuţiilor tripartite care au avut loc vineri, Rusia şi Comisia Europeană şi-au exprimat susţinerea pentru un “plan de iarnă” un pachet de măsuri care să fie valabile până la sfârşitul lunii martie, în scopul de a reduce riscurile legate de tranzitul gazelor ruseşti către Europa.

     

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Gazele vrajbei noastre: UE contra Gazprom

    Într-un asemenea context devin vizibile eforturile statelor care vor să-şi păstreze relaţiile economice privilegiate cu Rusia de a-şi reglementa pe cont propriu chestiunea aprovizionării cu gaze la iarnă. Ministrul bulgar al energiei şi economiei, Vasil Ştonov, a făcut din nou apel la înţelegerea CE faţă de intenţia Bulgariei de a fi lăsată să participe la South Stream, afirmând că dacă gazele ruseşti care ajung în UE sunt oprite, în termen de o lună nu ar mai putea fi asigurat necesarul de gaze pentru industria bulgărească.

    Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit la Budapesta cu şeful Gazprom, Aleksei Miller, ca să se asigure că livrările de gaze la iarnă nu vor suferi perturbări şi că programul de construcţie a South Stream continuă fără întârzieri, astfel încât Ungaria să poată primi primele livrări de gaze la începutul lui 2017. Ulterior, operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, stârnind protestele companiei ucrainene Naftogaz, care a reclamat că decizia operatorului ungar încalcă “principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene”.

    Au apărut chiar şi primele referiri din Vest la o posibilă anulare a sancţiunilor comerciale impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina, prin declaraţiile lui Jean-Pierre Chevènement, reprezentant special al preşedintelui francez pentru Rusia, care a spus că sancţiunile ar putea fi anulate dacă sunt aplicate acordurile de la Minsk privind deblocarea conflictului cu separatiştii.

    Conform raportului Gazprom pe 2012, Franţa a fost al cincilea mare importator de gaze ruseşti din UE, cu 8,2 mld. mc, după Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia. Oficialul francez nu s-a referit şi la chestiunea livrării celor două nave Mistral către Rusia, contract în valoare de peste un miliard de euro, însă ministrul rus al industriei, Denis Manturov, a declarat că aşteaptă livrarea primei nave în această toamnă, “aşa cum s-a convenit iniţial”.

  • Cum se va termina conflictul dintre Rusia şi Ucraina. Scenariile care ar putea zgudui economia lumii

    UN RAPORT AL CREDIT SUISSE DIN LUNA MAI, ALTMINTERI DELOC CATASTROFIC, anticipa că dintre toate categoriile de riscuri geopolitice cu impact asupra pieţelor financiare (conflictul din Orientul Mijlociu, ascensiunea forţelor politice antieuropene şi separatiste în UE, criza economică din zona euro, crizele politice din SUA, Japonia etc.), cel mai important rămâne conflictul dintre Rusia şi Ucraina, atât prin prisma complicaţiilor reprezentate de sancţiunile financiare şi comerciale ale UE contra Rusiei, cât şi prin prisma duratei lungi şi a dificultăţii de rezolvare a conflictului.

    Autorul raportului, expertul în strategii de investiţii Robert Parker, vedea posibil un scenariu de bază în care conflictul se va termina cu secesiunea şi alipirea la Rusia ori semiindependenţa regiunilor de est ale Ucrainei, susţinute de Rusia, într-un proces care va dura circa doi sau trei ani. Un scenariu optimist, cotat cu 20% şanse de reuşită, viza rezolvarea în mai puţin de un an a conflictului, prin retragerea forţelor ruseşti şi neintervenţie în politica Kievului, iar un scenariu negativ ar fi o invazie rusească în estul Ucrainei, cu probabilitate de 30% şi care ar atrage extinderea sancţiunilor financiare şi comerciale din partea UE şi a SUA, plus intensificarea ameninţărilor militare ale NATO cu scopul descurajării Rusiei. În acest din urmă scenariu, Parker vedea o scădere cu cca 10% a pieţelor globale de acţiuni în decurs de trei luni, în timp ce pieţele din Europa Centrală şi de Est ar fi urmat să piardă 15% sau mai mult.

    Acest gen de analiză, unde pentru fiecare gen de daune resimţite de economiile dezvoltate (în cazul de faţă cele din UE), cele emergente (în cazul de faţă cele din Estul Europei) au întotdeauna mai mult de suferit, din cauza percepţiei de risc mai mare asociate cu ele, a predominat şi în lunile următoare. În iulie, odată cu primele sancţiuni europene contra Rusiei, plecarea investitorilor spre zări mai sigure făcea deja să scadă spectaculos bursele şi monedele est-europene, iar analiştii financiari vehiculau deja pentru ţările estice previziuni de încetinire a creşterii PIB. Acum, cea mai recentă evaluare din partea economiştilor de la Erste Group conchide că disputa ruso-ucraineană reprezintă un risc la adresa creşterii economice a statelor est-europene pentru 2015, pornind de la constatarea că pe ansamblul regiunii este deja vizibil fie impactul primar al scăderii comerţului cu Rusia şi Ucraina, fie impactul secundar al scăderii investiţiilor şi al cererii de import din zona euro.

    Dacă pentru unele dintre ţările luate în calcul concluzia este că estimările de creştere economică pentru anul viitor vor fi afectate (Ungaria, Croaţia, Slovenia sau Polonia), România iese însă cel mai bine din această analiză. Explicaţia ţine de trei factori esenţiali: importanţa redusă în PIB a comerţului cu Rusia, absenţa băncilor ruseşti şi cvasiindependenţa faţă de livrările de gaze ruseşti (vezi grafice). ”Ponderea în totalul comerţului exterior a exporturilor către Rusia şi Ucraina a crescut de la 4,3% în S1 2013 la 4,4% în S1 2014, întrucât, deşi exporturile spre Ucraina au scăzut cu peste 6%, cele către Rusia s-au majorat cu 17%, în condiţiile creşterii cu peste 20% a exporturilor de echipamente industriale şi utilaje de transport„, notează analiştii de la Erste. Nici impactul sancţiunilor europene şi al măsurilor de retorsiune luate de Rusia n-ar afecta însă perspectiva PIB: ”Presupunând pentru 2015 exporturi zero spre Rusia, un embargou similar la importurile ruseşti şi zero importuri de gaze naturale, impactul asupra PIB va fi cel mai probabil nul, având în vedere că deja consumul intern de gaze a scăzut şi faptul că România se poate baza pe o majorare a producţiei interne de gaze„.

    În opinia experţilor de la institutul olandez de studii geostrategice Clingendael, cea mai mare problemă pentru est-europeni – deşi în proporţii variabile, în funcţie de ponderea gazului rusesc în consumul lor energetic – o constituie însă dependenţa de Ucraina ca ţară de tranzit pentru gazele importate din Rusia. La scara Europei, această dependenţă s-a redus în ultimii ani graţie conductelor NorthStream (spre Germania, care alimentează şi Belgia, Marea Britanie şi Franţa) şi Blue Stream (spre Turcia), însă esticii rămân în continuare expuşi la orice perturbare sau oprire a livrărilor de către Moscova, întrucât sunt conectaţi la o singură sursă de aprovizionare – gazoductul Drujba (Frăţia), prin care intră aproape jumătate din gazul rusesc spre Europa, în timp ce planurile de construcţie a gazoductului South Stream, de care ar fi beneficiat Austria, Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Croaţia, s-au oprit la cererea Bruxellesului.

    În acelaşi timp, un efect secundar al conflictului ruso-ucrainean pentru Europa de Est va fi majorarea treptată a cheltuielilor militare, pentru a le apropia de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO. Cel mai aproape de acest nivel se află Polonia, cu aproape 2% din PIB, iar cel mai departe se află Ungaria, cu numai 0,8% din PIB, însă un program ferm de majorare rapidă a cheltuielilor lipseşte în unele ţări (Cehia are în program să ajungă la 1,4% din PIB abia în 2020), iar în alte ţări, ca Slovacia, sprijinul politic pentru majorarea cheltuielilor rămâne legat de planurile care circulă la ora actuală la nivelul UE fie de a excepta bugetul apărării de la calculul deficitului bugetar sau structural, fie de a relaxa ţintele generale de convergenţă cu zona euro (faimosul MTO). În cazul României, Erste notează că România alocă 1,4% din PIB pentru armată, a suplimentat deja pentru acest an cheltuielile cu 0,1% din PIB, iar cifra va atinge 2% în 2017, inclusiv prin achiziţia programată a celor 12 avioane de luptă F16 de la statul portughez, în valoare de 628 mil. euro.

  • Preţul gazelor din Ucraina ar putea creşte de patru ori în acest an

    “Este posibil ca în acest an să fie luate decizii care să ducă la noi majorări ale preţurilor gazelor. Există chiar posibilitatea să fie introdus un preţ unic pentru consumatorii comerciali şi cei casnici”, a declarat directorul adjunct al Naftogaz, Oleksandr Todiciuk.

    O astfel de decizie ar face ca preţul pentru gazele livrare populaţiei să crească de patru ori, potrivit agenţiei ucrainene de presă.

    Informaţia a apărut în timp ce Ucraina se pregăteşte pentru o iarnă dificilă. Autorităţile de la Kiev şi Bruxelles negociază preţul gazelor provenite din UE, menite să acopere cererea în perioada de vârf de consum, după ce Rusia a oprit livrările către statul ucrainean din cauza unui diferend legat de preţ.

    La jumătatea lunii iunie, Gazprom a introdus un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

    La începutul acestei luni, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că Ucraina a oferit Rusiei două opţiuni de preţuri, 300 de dolari pentru 1.000 de metri cubi în timpul verii şi 380 de dolari în timpul iernii.

    Ca răspuns la declaraţia lui Iaţeniuk, premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că Moscova va accepta numai un preţ de 385 de dolari şi va relua colaborarea cu Ucraina doar după plata datoriilor pentru gazele livrate.

  • AVERTISMENTUL ministrului Energiei din Bulgaria: O nouă criză a gazelor este foarte probabilă

    Ştonov a explicat că Bulgaria primeşte toate gazele necesare prin intermediul unei conducte din Rusia, care tranzitează Ucraina şi România, producţia locală fiind neglijabilă, de sub 0,5 milioane de metri cubi pe zi.

    Ministrul a arătat că un depozit subteran de gaze din Ciren poate furniza până la 4 milioane de metri cubi de gaze pe zi. El a insistat că, deşi e încărcat cu suficiente gaze, depozitul are o capacitate prea mică, fiind esenţială o extindere a acesteia.

    Centralele termice din Bulgaria ar putea folosi păcură în cazul unei crize a gazelor, dar această schimbare necesită pregătiri substanţiale, inclusiv de transport şi logistică.

    Oficialul a avertizat că impactul unei crize a gazelor ar fi resimţit în câteva ore, iar centralele termice ar trebui să fie pregătite să treacă la utilizarea unui carburant alternativ în decurs de 10 ore.

    Potrivit ministrului, Bulgaria ar reuşi să facă faţă timp de o lună unei crize a gazelor, dar în a doua lună ar fi necesară restricţionarea consumului industrial de gaze.

    Ştonov a arătat că interesul Bulgariei în proiectul gazoductului South Strem este legat de tarifele de tranzit, autorităţile de la Sofia încercând să obţină un nivel maxim al acestora.

    Ministrul a mai spus că guvernul bulgar a susţinut toate proiectele legate de conducte de gaze, prioritatea fiind conductele de interconectare cu reţelele din România, Grecia, Turcia şi Serbia.

    Ştonov a dat asigurări că autorităţile bulgare urmăresc îndeaproape evoluţia relaţiilor dintre Ucraina, Rusia şi Uniunea Europeană, luând măsuri pentru prevenirea întreruperii livrărilor de gaze.

  • Nicolescu: Gazprom nu mai scade volumul gazelor. Jocul “uite reducerea, nu e reducerea” va continua

    “Aţi văzut această decizie stranie a Gazprom, de diminuare a volumelor de gaze. Ieri seară Gazprom a trimis un fax în care spune că de azi până joi volumele de gaze vor fi la parametrii agreaţi. Tot nu avem un punct de vedere oficial”, a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

    El a adăugat că se aşteaptă ca acest joc “uite reducerea, nu e reducerea”, prin care se încearcă să se transmită o stare de nelinişte în unele ţări europene, să continue în săptămânile următoare.

    “Din fericire pentru noi aceste lucruri nu au efecte. Cei care fac astfel de jocuri vor pierde mult pe termen mediu şi lung, pentru că imaginea de furnizor de energie de încredere (…) este discutabilă având în vedere ce se întâmplă în ultimele zile”, a continuat Nicolescu.

    Ministrul a mai spus că România are suficiente stocuri de gaze pentru perioada de iarnă, iar importurile de gaze ruseşti sunt nesemnificative, astfel încât sistarea livrărilor de gaze ruseşti nu va avea efecte asupra consumatorilor.

    Luni, Răzvan Nicolescu declara că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, menţionând că grupul rus va reduce din nou cantităţile furnizate clienţilor din România.

    Nicolescu arăta că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că şi de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

    El nu excludea ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

    De asemenea, Nicolescu declara sâmbătă pentru MEDIAFAX că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

    Săptămâna trecută, joi, Gazprom transmitea Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printr altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom – Gazprom Neft.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că noile sancţiuni impuse Rusiei, dar şi cele impuse de Rusia României “afectează din punct de vedere economic”, existând multe firme care aveau exporturi, dar a reiterat ideea că “este un preţ care merită şi trebuie plătit”.

    Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

    În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.