BusinessMagazin

Tag: firme

  • Povestea unuia dintre cei mai puternici oameni din IT

    Plattner s-a născut pe 21 iunie 1944 în Germania, lângă Berlin. El a urmat cursurile Universităţii din Karlsruhe, lucrând apoi în cadrul mai multor firme cu profil tehnic, una dintre acestea fiind IBM.

    Pe 1 aprilie 1972, Hasso Plattner şi alţi patru foşţi angajaţi ai IBM au decis să îşi încerce norocul şi să înceapă o afacere pe cont propriu în industria software. SAP este una dintre cele mai de succes afaceri europene din această industrie apărută în America şi dominată în proporţie covârşitoare tot de America.

    Aplicaţiile software tradiţionale ale momentului presupuneau executarea programelor la momente ulterioare introducerii datelor, momente determinate în funcţie de disponibilitatea puterii de procesare a mainframe-ului central. Prin contrast cu acest model de execuţie, ambiţia noii companii era aceea de a crea aplicaţii care să le ofere utilizatorilor dialogul interactiv direct şi accesul instantaneu la date.

    În primii ani, SAP a funcţonat ca o companie „virtuală“, fără un birou real în afara unui apartament închiriat în Mannheim, câştigând noi clienţi în vecinătatea acestui oras. Compania a reuşit să finalizeze în 1973 prima versiune a aplicaţiei sale System R („R“ vine de la real-time), denumită apoi R/1, devenită arhetipul aplicaţiilor ulterioare R/2 şi R/3. Superioritatea acestei aplicaţii faţă de altele existente pe piaţă venea din următoarele elemente: procesarea în timp real, respectarea strictă a consistenţei datelor şi integrarea diverselor procese de business într-o singură bază de date.
    Plattner a fost CEO al SAP până în anul 2003, rămânând şi astăzi în consiliul de administraţie al companiei. În 2014, SAP avea peste 74.000 de angajaţi şi a generat venituri de 20 de miliarde de dolari.

    Plattner practică mai multe sporturi, printre care yachting, ski, snowboard şi tenis. El deţine un teren de golf în Africa de Sud şi este proprietarul echipei de fotbal american San Jose Sharks.

    În 2001, revista Time l-a numit pe Plattner „una dintre cele mai influente persoane din industria IT“. El este căsătorit şi are doi copii; averea sa este evaluată la 9,5 miliarde dolari.

  • A construit de la zero un grup de firme cu 300 de angajaţi, birou la Londra şi cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro

    Antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei. A ales în urmă cu 15 ani calea antreprenoriatului, o aventură care nu a fost deloc uşoară

    „În cel mai pesimist caz, creşterea cifrei de afaceri pentru anul în curs se plasează la 10-20%, în tandem cu angajarea a circa 30 de oameni. Varianta optimistă vizează să dublăm cifra de afaceri şi să creştem cu 25% numărul de angajaţi (încă 75 de persoane). Deocamdată suntem pe varianta pesimistă, am crescut cu circa 15% în prima parte a anului“, spune Cătălin Chiş. Active Power Solutions are acum circa 300 de angajaţi, iar dezvoltarea grupului a avut o serie de momente cheie.

    Absolvent al Facultăţii de Calculatoare de la Cluj (1999), clujeanul a lucrat vreme de doi ani şi jumătate în trei firme, parcurgând mai multe poziţii şi funcţii, de la agent de vânzări la director tehnic, programator, project manager. Ideea antreprenoriatului s-a înfiripat în 2000, la întoarcerea din SUA, povesteşte Cătălin Chiş, director executiv al Active Power Solutions.

    „Am început firma fără să ştiu de unde să o apuc, ştiam doar cam ce vreau să fac, adică într-o formă sau alta acelaşi lucru care îl făceam şi ca angajat, să creez soft, să dezvolt soluţii pentru client, de la ERP şi CRM până la aplicaţii complexe în domeniul financiar.“ Primii clienţi au fost fondatorii unuia dintre cele mai importante birouri de arhitectură din Transilvania şi aşa a început să se dezvolte, întâmpinând însă diverse piedici.

    Finalul lui 2008 l-a prins cu investiţii de sute de mii de dolari, pentru că schimbase flota auto, sediile, toată infrastructura IT, iar 2009 a fost un an de schimbări, mai cu seamă la nivel de management. „A fost un an de calvar, mă gândeam că pot să pierd tot. Aveam mai multe proiecte începute dar niciunul matur, ca să se poată susţine, motiv pentru care trebuia să le susţin pe toate din activitatea curentă, or veniturile se degradau.“ Una dintre firmele grupului dezvoltat de clujean, Life is Hard, a intrat în topul Deloitte CE Technology Fast 50, clasament care a adus anul trecut România pe locul 3 în clasamentul celor mai dinamice ţări din regiune şi pe poziţia 362 în Top Deloitte Fast 500 EMEA (include Europa, Orientul Mijlociu şi Africa). Clujeanul a cumpărat anul trecut o altă firmă românească, Barandi, care are şi un birou la Londra.

    Peste 10 ani se vede tot în România, făcând business, „dar din când în când evadând într-un peisaj personal pitoresc pe care mi l-am proiect şi mi-aş dori ca măcar unul dintre proiecte să ajut cât mai mulţi antreprenori să aibă succes“. 

  • Firma care recunoaşte, în investigaţie, că a încălcat legea concurenţei va plăti o amendă mai mică

    “Pentru a stimula companiile să recunoască săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale anterior finalizării investigaţiei, s-a introdus în Legea Concurenţei procedura tranzacţionării. Această procedură prezintă avantaje atât pentru autoritatea de concurenţă, cât şi pentru companii. Mecanismul procedurii tranzacţionării constă în recunoaşterea faptei anticoncurenţiale pe parcursul investigaţiei. Până acum, companiile puteau recunoaşte că au săvârşit o faptă anticoncurenţială doar după finalizarea raportului de investigaţie, în cadrul procedurii de audiere. În urma noilor modificări, compania care îşi recunoaşte vina pe parcursul investigaţiei poate beneficia de o reducere a amenzii cuprinsă între 10% şi 30% din valoarea iniţială a acesteia (în prezent legea prevede o reducere de doar 10%)”, se arată într-un comunicat al Executivului.

    De asemenea, prin ordonanţă este creat cadrul legislativ care să permită efectuarea de inspecţii inopinate în orice spaţii în care întreprinderile îşi desfăşoară activitatea. Guvernul arată că, prin această măsură, se elimină încercările de obstrucţionare a inspecţei inopinate prin folosirea argumentului că spaţiul în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea nu este deţinută legal de către aceasta.

    A fost extins, de la 48 de ore la 72 de ore, şi termenul în care poate fi atacată hotărârea instanţei pentru respingerea autorizării solicitate în scopul efectuării unei inspecţii inopinate.

  • Firmele vor putea fi dizolvate din oficiu dacă nu depun situaţiile financiare anuale

    “Firmele vor putea fi radiate din oficiu sau, spre exemplu, la cererea ANAF sau a creditorilor, în cazul în care societatea nu şi-a depus situaţiile financiare anuale, şi, după caz, situaţiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare. Aceeaşi sancţiune poate fi aplicată şi în ipoteza în care societatea nu şi-a depus la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, declaraţia că nu a desfăşurat activitate de la constituire, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare”, a declarat avocatul Daniel Moreanu.

    Legea vizează modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerţului, a fost promulgată de către preşedintele Klaus Iohannis şi urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

    “Intrarea în vigoare a legii se va realiza pe etape, unele prevederi intrând în vigoarea în termen de 3 zile de la publicare, altele în termen de 90 de zile, în timp ce unele dintre prevederi vor intra în vigoare la data de 7 iulie 2017. Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege, care va intra în vigoare în termen de 3 zile de la publicare, consta în introducerea unor noi cazuri de dizolvare a societăţilor, din oficiu sau la cererea oricărei persoane interesate. Spre exemplu, se poate pronunta dizolvarea, urmată de lichidarea şi de radierea societăţii, în ipoteza în care a expirat contractul de închiriere sau de comodat cu privire la sediul social”, a spus Moreanu.

    Lista companiilor pentru care Oficiul Naţional al Registrului Comerţului urmează să formuleze acţiuni de dizolvare va fi afişată pe pagina sa de Internet sau pe portalul de servicii on-line cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte şi se transmite Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    Ca urmare a modificării legii, prin intermediul unui sistem de interconectare la nivelul Uniunii Europene între oficiile naţionale ale registrului comerţului orice persoană va putea verifica, în mod gratuit, anumite informaţii cu privire la orice firmă din UE, precum denumirea şi forma juridică, sediul social/profesional şi statul membru în care este înmatriculată, codul unic de înregistrare fiscală şi starea firmei.

    Legea introduce şi un alt element de identificare a firmelor, respectiv un identificator unic la nivel european, EUID. Acesta va include elementul de identificare a României, elementul de identificare a registrului naţional, numărul persoanei din registrul respectiv şi, dacă este necesar, alte elemente pentru a evita erorile de identificare.

    Persoanele juridice de naţionalitate română care deschid sucursale în străinătate vor avea obligatia de a le mentiona la oficiul registrului comerţului din România. Totodata, persoanele juridice cu sediul principal în străinătate care deschid sucursale în România au obligatia de a cere înregistrarea acestora la oficiul registrului comerţului de la sediul fiecărei sucursale. Aceste sucursale vor avea, printre altele, obligatia de a depune anual, situaţiile financiare ale persoanei juridice din străinătate.

  • Cel mai mare furnizor de papetărie din lume intră pe piaţa din România

    Grupul de firme Dacris este prezent pe piaţa românească din 1994 şi se ocupă cu importul, distribuţia şi comercializarea articolelor de birou şi a produselor tipărite.

    În 2010 a fost al doilea distribuitor de articole de birou din România, iar în 2012 a caştigat premiul “Regional Reseller of the Year” în cadrul concursului European Office Products Awards (EOPA), concurs destinat firmelor europene, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.

    Cu o cifră de afaceri de 18 milioane de euro, Grupul Dacris înregistrează o creştere de 13% faţă de anul precedent şi are în prezent peste 5.000 de clienţi din domenii precum cel financiar, medical, comerţ, industrie sau turism.

    Staples a avut vânzări de 5,3 miliarde de dolari în primul trimestru al anului, în scădere cu 6,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014. Profitul net a fost în scădere, de la 96 milioane de dolari în primul trimestru din 2014 la 59 milioane de dolari. Compania are reprezentanţe în 26 de ţări şi peste 180.000 angajaţi.


     

  • Miliardarul care la 26 de ani era arestat, iar la 35 a ajuns guvernator al unei provincii din Rusia

    În timpul copilăriei, Roman Abramovich a crescut alături de unchiul său, fiind orfan de ambii părinţi.

    Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme.

    La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka.

    El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.

    Luxul şi opulenţa sunt cele mai bune cuvinte pentru a caracteriza viaţa miliardarului rus Roman Abramovich. Petrecerile pe care le organizează sunt deja legendare, precum cele de Revelion din insula St. Barts.

  • Doi antreprenori sunt pe cale să revoluţioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari

    Andy Wilson şi Sheng Yang, doi anteprenori din Statele Unite, sunt pe cale să revoluţioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari: Logikcull este salvarea firmelor de avocatură pentru că avocaţii pot găsi ceea ce caută mai repede şi la costuri mai mici. Aplicaţia permite etichetarea şi ordonarea automată a lucrurilor, după dată sau subiect.

    Andy Wilson şi Sheng Yang lucrau în 2001 în Washington la un magazin de imprimare frecventat de avocaţi, firme imobiliare şi clienţi ai băncilor. Specialitatea lor era să îi ajute pe avocaţi să caute şi să sorteze email-urile şi documentele relevante pentru un anumit caz. A descoperit ideea afacerii când printa şi sorta diverse email-uri relevante pentru avocaţi.

    Wilson îşi aminteşte că printa sute de documente şi email-uri pe care le încărca în camioane şi le livra avocaţilor la tribunale. Ulterior, sute de avocaţi căutau printre acestea pentru a descoperi informaţii relevante pentru cazurile respective. “Să cauţi prin teancuri întregi de hârtii este ridicol,” îşi aminteşte Wilson. Aşa a venit şi ideea companiei: un soft care să permită descoperirea documentelor importante în doar câteva secunde. Produsul a devenit repede cunoscut şi s-a bucurat de recenzii pozitive din partea birourilor de avocaţi.

    Logikcull are venituri de 4,5 milioane de dolari în şi înregistrează un profit anual de 3 milioane dolari. După începutul crizei financiare, Wilson şi echipa sa au dezvoltat o nouă versiune a produsului, care s-a lansat în 2013. La sfârşitul anului trecut, Logikcull avea 20 de angajaţi.

  • Percheziţii în Bucureşti şi Ilfov într-un dosar de evaziune cu prejudiciu de 12,3 milioane de lei

    Potrivit unui comunicat transmis, luni dimineaţă, de Ministerul Public, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fac cercetări într-un dosar penal privind fapte de evaziune fiscală şi rambursare ilegală de TVA.

    În acest dosar, luni dimineaţă au loc nouă percheziţii în Bucureşti şi în judeţul Ilfov.

    ”În circuitul infracţional sunt angrenate 35 de societăţi comerciale româneşti, cu implicare în activităţi de tip media, prin care s-au stabilit, de către reprezentanţii acestora, impozite, taxe şi contribuţii, având drept rezultat obţinerea fără drept a unor sume sau restituiri de la bugetul general consolidat al statului. Activităţile cu caracter infracţional s-au derulat în perioada aprilie 2012 – martie 2014, existând indicii de săvârşire a faptelor de către mai multe societăţi comerciale cu obiect de activitate similar”, menţionează sursa citată, precizând că prejudiciul este estimat la 12.300.000 de lei.

  • Lupta antreprenorilor români cu forţa de lobby a multinaţionalelor

    “Ponderea firmelor străine în piaţa construcţiilor este de 30%. Având în vedere că businessul de construcţii ar trebui să fie preponderent local, în orice ţară această pondere este îngrijorător de mare. Opriţi pogromul împotriva oamenilor de afaceri din România!“ Mesajul gre-cului Alexandros Ignatiadis, proprietar al companiei Octagon, reuneşte vocea antreprenorilor români din construcţii, ajunşi subcontractori pentru firmele străine care câştigă tot mai multe contracte în România.

    O firmă din trei din sectorul construcţiilor din România nu are capital românesc, iar cele mai importante 35 de firme străine au realizat 40% din cifra de afaceri a primelor 100 şi 65% din profit. Şeful asociaţiei antreprenorilor români din construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, atrage atenţia că interesul firmelor autohtone pe piaţă nu mai este reprezentat, iar dialogul cu autorităţile, deşi există, nu produce efecte palpabile pentru capitalul românesc.

    „Antreprenorii români nu mai pot lucra individual şi rezista pe cont propriu, ci trebuie să se protejeze prin intrarea în asociaţii patronale sau profesionale şi clustere. E un moment în care trebuie să învăţăm din lecţia scorului de la ultimele alegeri parlamentare. Cu acel 70% obţinut la scru-tinul din 2012 şi cu implicarea AmCham şi a Consiliului Investitorilor Străini, guvernul a uitat că mai există entităţi profesional-patronale în România. Practic, nu a mai avut nevoie să se consulte cu ele, deşi a făcut-o formal fără să ţină cont de ceea ce au spus. Preţul îl plătim şi îl vom plăti în continuare. Trebuie să învăţăm să lucrăm împreună mult mai mult pentru că, dacă lucrăm separat şi fiecare este o voce discretă în zona de comunicare politică, foarte puţine mesaje vor ajunge la urechile celor care iau decizii. O consolidare a modului asocia-tiv în care putem acţiona este mai mult decât necesară.“

    Deşi tema efectelor lobby-ului pe lângă autorităţi este un subiect slab reflectat în presa locală, acesta ţine de luni bune prima pagină a presei de pe peste ocean. Un articol publicat recent de revista Weekly Wonk arăta schimbarea de paradigmă după care funcţionează asociaţiile şi organizaţiile active în promovarea propriilor interese de natură comercială în relaţia cu statul, citând chiar un reprezentant al multinaţionalelor specializat în corporate affairs: „În urmă cu 20-25 de ani, preocuparea noastră era să ţinem guvernul departe de afaceri şi să putem să ne vedem de treabă. Apoi, ne-am gândit să transformăm guvernul în partenerul nostru. De la «Lăsaţi-ne în pace!» am ajuns la «Haideţi să lucrăm împreună la aceeaşi masă!». Şeful meu spunea că am ajuns să facem astăzi lucruri pe care nu le credeam vreodată posibile“.

    Analiza arată că influenţa crescută a asociaţiilor şi a organizaţiilor care promovează interesele corporaţiilor a crescut atât de mult în ultimii ani încât acestea „au ajuns să copleşească orice potenţială forţă oponentă“. În SUA, de exemplu, dintre organizaţiile din top 100 după cele mai mari bugete alocate lobby-ului, 95 sunt companii care funcţionează după principii comerciale. Iar bugetele alocate în prezent promovării anumitor interese înseamnă, cumulat, 2,6 miliarde de dolari, mai mult decât bugetul din anul 2000 al Camerei Reprezentanţilor şi Senatului la un loc. Pentru fiecare dolar cheltuit de sindicate şi de asociaţii care promovează interese ale comunităţilor, multinaţionalele cheltuie alţi 34, conform The Atlantic.

    În România, organisme precum Camera de Comerţ Româno-Americană, AmCham, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României au devenit tot mai apropiate de structurile de decizie de la Bucureşti, fapt confirmat de însuşi preşedintele FIC, Mihai Bogza, totodată preşedinte al consiliului director al Bancpost. FIC grupează cele mai importante multinaţionale care activează pe piaţa locală, precum OMV Petrom, Automobile Dacia, Orange, GDF SUEZ Energy România, Bancpost, Raiffeisen Bank, HP, GSK sau Holcim. Preşedintele FIC constată o îmbunătăţire a dialogului între guvernul României şi reprezentanţii mediului de afaceri în ultimul an, în principal sub aspectul structurării acestui dialog. Astfel, au loc lunar întâlniri între reprezentanţi ai Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, din care face parte şi FIC, şi premierul Victor Ponta, însoţit de reprezentanţi ai guvernului.

  • Ştampila va dispărea în România de la 1 iulie

    “Odată cu acest nou Cod Fiscal, zona de fiscalitate e cumva acoperită, cred că pasul logic următor ar fi cel al simplificării administrative. Aici vorbim de lucruri extrem de concrete: de ce este nevoie de ştampilă? (…) Va dispărea din Codul Fiscal, dar trebuie o ordonanţă de urgenţă sau o reglementare ca să dispară din toată legislaţia secundară”, a declarat marţi Florin Jianu, fostul ministru delegat pentru IMM-uri şi turism, la o conferinţă organizată de Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

    La rândul său, Dragoş Anastasiu, cu afaceri în domeniul turismului, a precizat că ştampila va dispărea de la 1 iulie, potrivit promisiunilor primite de la ministerul de resort.

    “Va dispărea (ştampila – n.r.), aşa ne-a promis Ministerul de Finanţe, că de la 1 iulie dispare”, a spus Anastasiu.

    Fostul ministru delegat a punctat că Republica Moldova a făcut deja acest pas, depăşind România la acest capitol.

    “Nu ştiu dacă ne putem imagina o Românie fără ştampilă, dar e deja o realitate în Republica Moldova. Ne-a luat-o înainte, de trei luni au această reglementare, au scos ştampila. Cred că mai sunt două ţări în Uniunea Europeană în acest caz”, a afirmat Jianu.

    Investitorul Marius Ghenea a adăugat că în multe ţări ale Uniunii Europene oamenii nu ştiu ce este o ştampilă, datorită faptului că aceasta nu mai este de mult timp utilizată.

    Oamenii de afaceri ar dori îmbunătăţirea legislaţiei pe mai multe paliere, unul dintre acestea reprezentând capitalul social minim al unei firme.

    “Dacă vorbim de capitalul social al unei firme, acei 200 de lei nu reprezintă absolut nimic, probabil niciun birou, un scaun nu mai costă 200 de lei, aşa că dacă dai faliment să-ţi plece cu scaunul. Cred că trebuie să avem o economie modernă, în care să intri în economie să te coste un euro, după care prin lege obligativitatea ca nivelul capitalului social să fie legat de cifra de afaceri, e foarte simplu de făcut acest lucru”, a menţionat Jianu.

    În plus, în ceea ce priveşte înfiinţarea unei firme, el consideră că se poate ajunge şi în România la nivelul din Marea Britanie sau alte state, unde înfiinţarea durează 10 minute.

    Anastasiu, proprietarul Eurolines, spune că pe fiecare domeniu în parte ar fi necesare îmbunătăţiri ale legislaţiei, dând ca exemplu condiţionarea unei autorizaţii de construire de acordul vecinului, aspect care reprezintă “o nenorocire” în România, pentru că “nimeni nu dă acordul decât condiţionat cu diverse facilităţi”.

    De asemenea, mediul de afaceri ar vrea desfiinţarea Trezoreriei Statului, iar operaţiunile să fie preluate de CEC Bank sau “altă bancă de stat”, sau modernizarea acesteia, astfel încât să poată realiza plăţile online, mult mai uşor şi rapid.

    “Ne putem imagina, în visele noastre frumoase, că facem o singură plată la bugetul statului implicând în spate cele 3-4-5 conturi în care trebuie să se ducă banii respectivi şi n-au decât ei să ducă mai departe aceste chestiuni, să fie o singură declaraţie”, apreciază Anastasiu.

    În ceea ce priveşte controalele ANAF, de TVA sau de fond, antreprenorul spune că ar fi mai simplu ca acestea să fie anunţate din timp, cu o listă de documente de care inspectorul fiscal are nevoie, astfel încât să poată fi pregătite din timp situaţiile şi documentele.

    “Iarăşi, dacă te duci şi controlezi o companie cu afaceri de 100 de milioane şi stai şi controlezi bonuri fiscale de 7 lei şi stai la discuţii pe bonuri fiscale de 7 lei, probabil acesta este motivul pentru care durata controalelor în România la contribuabilii mari este în medie de 272 de zile, pe când în alte ţări europene este la jumătate”, a punctat omul de afaceri.