BusinessMagazin

Tag: extindere

  • KFC deschide primul restaurant din Piatra Neamţ cu o investiţie de 350.000 de euro

    KFC extinde reţeaua de restaurante prin inaugurarea locaţiei cu numărul 63, în cel mai nou centru comercial din nord-estul ţării. Prima unitate KFC din judeţul Neamţ poate fi găsită în cadrul Shopping City Piatra Neamţ din Bulevardul Decebal, numărul 79, în zona de food court. Locaţia are o suprafaţă de 150 de metri pătraţi, fiind rezultatul unei investiţii de 350.000 de euro, ce beneficiază de acelaşi designul tuturor restaurantelor KFC în România. Deschiderea restaurantului KFC a creat 30 de noi locuri de muncă în Piatra Neamţ, conform reprezentanţilor companiei. 

    ,,Suntem mândri de fiecare dată când inaugurăm noi locaţii, însă acest restaurant este cu atât mai important fiind primul din judeţul Neamţ, o regiune în care nu am ajuns până acum. Oportunitatea oferită de inaugurarea noului centru comercial din Piatra Neamţ ne-a ajutat să aducem produsele KFC mai aproape de locuitorii din nord-estul ţării, pe care îi aşteptăm astfel să se bucure de produse proaspete, preparate în fiecare zi în restaurant, după reţeta secretă a Colonelului Sanders”, a declarat Monica Eftimie, Chief Marketing Officer KFC.

  • Preţul petrolului trece de 55 de dolari pentru prima dată în 16 luni, pe fondul înţelegerii OPEC

    Preţurile ţiţeiului brut trec, luni, de 55 de dolari pe baril, ajungând la un record al ultimelor 16 luni, după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a ajuns la o înţelegere de reducere a producţiei, potrivit Reuters.

    LCOc1, referinţa pentru ţiţeiul brut Brent, a ajuns la cea mai înaltă valoare din iulie 2015, atingând cota de 55,33 de dolari. Ultima dată a fost tranzacţionat la preţul de 55,05 de dolari.

    Săptămâna trecută, membrii OPEC au stabilit să reducă producţia cu 1,2 milioane de barili pe zi, din ianuarie. Săptămâna aceasta urmează întâlnirea între ţările membre OPEC şi cele care nu sunt membre, pentru a extinde înţelegerea.

    Producătorii care nu fac parte din OPEC sunt aşteptaţi să ajungă la un acord de reducere a producţiei cu 600.000 de barili pe zi, pe 10 decembrie, în Viena.

    Iran va participa la întâlnire, potrivit agenţiei de presă SHANA. Înţelegerea OPEC permite Iranului să crească producţia pentru a recupera ceea ce a pierdut în urma sancţiunilor.

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • Băneasa, antrenament pentru extindere peste hotare

    Deschiderea unui magazin fanion, la standarde internaţionale, de către retailerul de bijuterii Teilor reprezintă primul pas al mărcii româneşti spre pieţele vestice. Deschis în urma unei investiţii de 250.000 de euro, acesta vrea să îi atragă pe clienţii cei mai exigenţi, care obişnuiesc să îşi cumpere bijuteriile din magazine consacrate la nivel internaţional, precum Cartier sau Tiffany’s.

    O vitrină curbată, o zonă de prezentare a produselor în centrul căreia se află o masă în formă de lacrimă şi un scenariu de lumini aşezate în scopul realizării unui efect dramatic asupra bijuteriilor prezentate, culori în tema pământului, un nou logo – sunt câteva din detaliile care ies în evidenţă la o primă privire asupra Teilor Exclusive, magazinul fanion al reţelei de bijuterii Teilor din Băneasa Shopping City. Inaugurat în luna octombrie, acesta se întinde pe o suprafaţă de 56 de metri pătraţi şi reprezintă rezultatul unei investiţii de peste 250.000 de euro, potrivit directorului general al retailerului autohton de bijuterii, Horaţiu Vasilescu.

    El povesteşte cum doar expozitoarele – materialele pe care sunt amplasate bijuteriile – au costat 30.000 de euro, iar faţada din sticlă cu elemente de metal a costat mai mult de 65.000 de euro. „Vrem ca magazinul Teilor Exclusive să fie flagship store-ul sau diamantul cel mare din colierul de magazine Teilor”, explică Vasilescu, într-o metaforă specifică domeniului de activitate, poziţionarea magazinului recent inaugurat şi pentru care previzionează vânzări de 4 milioane de lei în primul an de funcţionare. Acesta reprezintă şi un standard pentru magazinele ce urmează a fi lansate de companie la nivel internaţional, după finalizarea extinderii în ţară; este şi modalitatea prin care reprezentanţii mărcii sărbătoresc cei 18 ani de activitate pe piaţa locală. Lansat în 1998 pe Strada Teilor din Piteşti de antreprenorul Florin Enache, retailerul de bijuterii s-a extins masiv:  afacerile Teilor  se îndreaptă spre 43 de milioane de lei anul acesta, iar planurile vizează acoperirea tuturor oraşelor cu peste 150.000 de locuitori, precum şi extinderea internaţională. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 31 de milioane de lei şi un profit net de 0,8 milioane de lei. Potrivit informaţiilor trimise anterior, cu o medie a bonului la nivel naţional de 1.500 de lei, Teilor se axează pe clienţii care au venituri cel puţin medii. 60% din produsele comercializate anul trecut sunt bijuterii cu diamante, 20% bijuterii din aur 14 k şi 18 k; 20% verighetete şi inele de logodnă.

    Primii ani ai Teilor (iniţial cunoscută drept Bijuteria Teilor în rândul piteştenilor) au fost construiţi pe baza vizitelor antreprenorului Florin Enache la târgurile de specialitate din străinătate, de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „În primă fază a crescut afacerea cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să se dezvolte strategic“, povestea Vasilescu într-un prim interviu acordat Business Magazin. În 2010 reţeaua de bijuterii a făcut primii paşi ai extinderii, cu un prim magazin în Sibiu, urmat de alte unităţi în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, reprezentanţii companiei fiind convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă. Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii la începuturile afacerii.

    În prezent, centrele comerciale manifestă o deschidere maximă faţă de marca românească, ce se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimii doi ani: anul acesta, de pildă, s-au extins cu magazine în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, în centrul comercial din Piteşti şi prin magazinul fanion din Băneasa. Horaţiu Vasilescu spune că au ales să amplaseze magazinul Teilor Exclusive în Băneasa Shopping City fiindcă este dovedit, prin cifre, că acolo se află clienţii care alocă cele mai mari venituri pentru cheltuielile pe produse premium. „Este confirmat faptul că este cel mai atractiv magazin pentru clienţii care sunt dispuşi să cheltuiască sau să investească în mărci premium.” De altfel, spune că Teilor este singurul brand românesc care a fost acceptat cu două magazine care vând aceleaşi produse în Băneasa Shopping City; în urma acestei mişcări, magazinul clasic Teilor a fost relocat. Horaţiu Vasilescu adaugă că, per ansamblu, magazinul care exista deja în centrul comercial Băneasa se poziţionează cel mai bine din punctul de vedere al vânzărilor şi are aceleaşi aşteptări pentru noul magazin. „Ne-am dorit să aducem experienţa unui magazin de lux din afara României în ţara noastră fiindcă vrem să atragem şi acei clienţi care sunt dispuşi să cheltuiască sume mai mari, considerabile, în afara ţării”, descrie Vasilescu una dintre raţiunile deschiderii acestui magazin. Directorul executiv al Teilor povesteşte că noul magazin este construit astfel încât să satisfacă cele mai înalte exigenţe ale clienţilor, atenţia lor concentrânduse pe detalii precum materialul pentru mânerele uşilor, făcute din aceeaşi marmură ca şi pardoseala, de pildă. Potrivit lui Vasilescu, bijuteriile din magazine sunt pe măsura amenajării – pe lângă cele care există în alte magazine Teilor, aici se află şi unele exclusiviste, în baza conceptului pe care mizează – spre exemplu, un ansamblu format dintr-un pandant şi cercei cu tanzanit; descoperit în 1967, de un trib Masai, tanzanitul se găseşte într-o singură zonă de pe glob, fiind mai rar decât diamantul. Varietatea albastră de tanzanit a fost denumită după Tanzania, ţara în care a fost găsită. Preţul acestui ansamblu de bijuterii urcă până la peste 40.000 de euro.

    „Un diamant are patru calităţi, 4 C-uri: cut (tăietură), culoare, claritate şi carataj. Practic un diamant, fie că e vândut de Teilor sau de Cartier, va avea aceleaşi calităţi. Numai că unele sunt vândute pe un brand care s-a consolidat în timp; ca value for money, cu siguranţă preţurile pe care noi le propunem pentru pieţele acestea sunt cu mult mai atractive, pentru piese care sunt deja foarte scumpe”, descrie el particularităţile bijuteriilor de lux pe care mizează şi care sunt, la Bucureşti, aceleaşi cu cele din marile reţele internaţionale ale lumii. Şi-au propus să aducă în faţa clienţilor pretenţioşi cele mai înalte servicii pe care le oferă magazinele acestor mărci prestigioase din întreaga lume, de pildă printre acestea se află şi posibilitatea de programări pentru prezentări în exclusivitate ale bijuteriilor din magazine. 

    Planurile Teilor includ deschiderea unui al doilea magazin în Cluj-Napoca, cât şi, la finalul anului viitor, deschiderea unui magazin în Timişoara, în proiectul Open Ville, dezvoltat de grupul Iulius. Horaţiu Vasilescu spune că şi-au propus ca până la finalul anului viitor sau, cel mai târziu, până la începutul anului 2018, să finalizeze extinderea în România. Apoi, urmează extinderea internaţională. „Până la finalul lui 2017 sau, cel mai târziu până în 2018 vom termina cu extinderea în România, prin care vom bifa alte câteva oraşe din ţară şi, de ce nu, ne gândim să ieşim şi în afara ţării. Magazinul acesta reprezintă exerciţiul nostru pentru ieşirea în afară”, descrie Vasilescu planurile pe termen mediu şi lung ale Teilor. Spune că nu au creionat încă planurile legate de prima destinaţie în afara ţării. „Nu este o chestiune de «dacă», ci de «în cât timp» se va concretiza acest plan.”

    Compania a înregistrat creşteri semnificative anul acesta, însă acestea au fost anorganice, realizate prin extinderile reţelei Teilor, însă Vasilescu percepe şi evoluţia pieţei drept pozitivă. „Piaţa luxului din România se află urmează o tendinţă ascendentă. Românii sunt mult mai prudenţi în achiziţii şi îşi dau seama că o piatră şi o bijuterie clasică, prin comparaţie cu una fashion de oţel, reprezintă şi o investiţie”, susţine Horaţiu Vasilescu.

    Bijuteria Teilor vrea să crească pe o piaţă a cărei valoare este încă incertă, dat fiind faptul că vânzările la negru ocupă încă un segment important. În lipsa unor statistici referitoare exclusiv la vânzările de bijuterii, estimările Business Magazin situează piaţa locală de bijuterii şi ceasuri la aproximativ 80 de milioane de euro, principalul jucător de pe segmentul acesta, din punct de vedere al cifrei de afaceri, fiind B&B Collection, cu afaceri de circa 260 de milioane de lei anul trecut, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

  • Monitorul Preţurilor a fost luat cu asalt de 1,9 milioane de vizitatori unici în prima zi

    „În ziua în care a fost lansată platforma Monitorul Preţurilor a avut circa 1,9 milioane de vizitatori unici, iar în a doua zi 360.000. Este normal ca în prima zi să se înregistreze un vârf , toată lumea fiind curioasă să vadă despre ce este vorba. În plus, lansarea platformei a fost bine mediatizată”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ciprian Iosep, preşedinte şi CEO GS1, partenerul Consiliului Concurenţei în proiectul Monitorul Preţurilor, responsabil de partea tehnică (baza de date).

    Acesta a precizat că, fiind un proiect pilot, făcut pro bono, a avut unele probleme în ceea ce priveşte afişarea hărţilor din dreptul magazinelor. „Acestea au fost afişate la primele 25.000 de hituri (zona unde se dau cele mai multe click-uri), ulterior însă nu s-au mai afişat, deoarece Google dă gratuit doar 25.000 de hituri pe zi. Fiindcă a fost gândit ca un proiect pilot, nu ne-am aşteptat ca site-ul să fie accesat de aproape două milioane de oameni într-o zi. Însă platforma a funcţionat”, arată Ciprian Iosep.

    Platforma www.monitorulpreturilor.info a fost lansată joi, 24 noiembrie, proiectul fiind realizat de Consiliul Concurenţei în parteneriat cu Guvernul, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC). A fost consultată şi Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii, dar şi ONG-urile care se ocupă de protecţia consumatorilor. Astfel, toţi cei interesaţi pot verifica online preţurile diferitelor produse, dar deocamdată numai în magazinele participante din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colliers International: „Piaţa de retail din România devine tot mai atractivă pentru brandurile noi de fashion”

    Piaţa de retail din România s-a caracterizat în 2016 printr-un volum ridicat de spaţii livrate şi prin intrarea unor branduri noi, care au deschis primele magazine atât în centrele comerciale deja consacrate, cât şi în proiectele recent inaugurate, conform Colliers International, unul dintre liderii globali în domeniul consultanţei imobiliare, care activează şi în România.

    În 2016, pe piaţa din România au fost finalizaţi peste 200.000 mp de spaţii de retail, fiind anul cu cele mai multe livrări după 2009. Aproximativ jumătate din volumul livrat a fost în Bucureşti, unde stocul de centre comerciale a ajuns la aproximativ 1,16 milioane mp, dintre care aproape 40% se află în sectoarele doi şi trei, care au devenit cele mai aglomerate din punct de vedere al stocului.

    „Livrările recente, precum ParkLake Plaza şi Verada Mall, au adus pe piaţă branduri noi. Dintre brandurile mass market care au ales să deschidă primele magazine din România în aceste proiecte, menţionam: Forever 21 a deschis primul magazin în Parklake Plaza, în timp ce brandul francez Tati a ales Veranda Mall”, a declarat Daniela Popescu, senior associate în departamentul de retail al Colliers International. „De cealaltă parte, multe dintre brandurile premium au ales să deschidă primele lor magazine în centrul comercial Băneasa Shopping City, cu excepţia lui COS, parte a grupului H&M, care a inaugurat prima unitate pe Calea Victoriei, într-o tranzacţie intermediată de Colliers”, a adăugat Daniela Popescu.

    Printre brandurile premium care au intrat pe piaţa din România în cursul anului 2016 se mai numără: Max & Co, Cerruti 1881, Chopard şi Boggi. Conceptele internaţionale precum  TK Maxx, Primark sau Toys ”R” Us,  atât de aşteptate pe piaţa din România, cel mai probabil vor amâna decizia până la un nou ciclu economic. 

    „România a continuat să fie în centrul atenţiei retailerilor şi la târgul MAPIC, care a avut loc în noiembrie la Cannes. Majoritatea retailerilor prezenţi se aşteaptă să încheie anul cu creşteri ale vânzărilor cuprinse între 20-30% faţă de anul precedent. Succesul acestor retaileri încurajează jucătorii care nu sunt încă în România, performanţa lor reflectând direct potenţialul pieţei noastre”, a explicat Daniela Popescu.

    În ceea ce priveşte chiriile, pentru spaţiile comerciale moderne din Bucureşti, acestea variază între 14 – 22 euro/mp/lună pentru spaţiile mari (1.000-2.000 mp),  destinate ancorelor de fashion şi între 17 – 25 euro/mp/lună pentru spaţiile medii (350-800 mp). Pentru anul 2017, volumul de spatii comerciale aşteptat spre livrare este estimat la 180.000 mp, accentul fiind pe oraşele din ţară, unde vor fi livrate o serie de parcuri de retail: Shopping City Satu Mare (18.000 mp) şi Prima Shops Oradea (10.000 mp), precum şi extinderi ale proiectelor existente Shopping City Sibiu (16.900 mp – extindere) şi Shopping City Galaţi (27.000 mp – extindere).

  • Monitorul Preţurilor, luat cu asalt de 1,9 milioane de vizitatori unici în prima zi

    Platforma Monitorul preţurilor a avut circa 1,9 milioane de vizitatori unici în ziua în care a fost lansată, iar în a doua zi 360.000 de vizitatori. După un an, proiectul ar putea fi extins la nivelul întregii ţări, urmând să fie incluse mai multe produse.

    „În ziua în care a fost lansată platforma Monitorul Preţurilor a avut circa 1,9 milioane de vizitatori unici, iar în a doua zi 360.000. Este normal ca în prima zi să se înregistreze un vârf , toată lumea fiind curioasă să vadă despre ce este vorba. În plus, lansarea platformei a fost bine mediatizată”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ciprian Iosep, preşedinte şi CEO GS1, partenerul Consiliului Concurenţei în proiectul Monitorul Preţurilor, responsabil de partea tehnică (baza de date).

    Acesta a precizat că, fiind un proiect pilot, făcut pro bono, a avut unele probleme în ceea ce priveşte afişarea hărţilor din dreptul magazinelor. „Acestea au fost afişate la primele 25.000 de hituri (zona unde se dau cele mai multe click-uri), ulterior însă nu s-au mai afişat, deoarece Google dă gratuit doar 25.000 de hituri pe zi. Fiindcă a fost gândit ca un proiect pilot, nu ne-am aşteptat ca site-ul să fie accesat de aproape două milioane de oameni într-o zi. Însă platforma a funcţionat”, arată Ciprian Iosep.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania din România care se luptă cu Victoria’s Secret

    50 de români sunt creierul unei afaceri înfiinţate în urmă cu patru ani şi care, ajunsă la vânzări de 42,7 milioane de dolari în 2015, se luptă acum umăr la umăr brandul de lenjerie Victoria’s Secret. Atuul afacerii este diversitatea – de preţuri, mărimi şi modele, până la mijloacele de comunicare între membrii echipei, la rândul lor de naţionalităţi multiple. Românii de la biroul din Bucureşti, ţin pe picioare „scheletul” afacerii, iar cealaltă jumătate a echipei adore me se află de partea cealaltă a lumii, la New York.

    Ideea afacerii Adore Me a încolţit din dorinţa de a oferi un cadou ieftin şi de calitate. În perioada când era student, americanul Morgan Hermand-Waiche, fondatorul şi CEO-ul Adore Me, a vrut să îi ofere iubitei sale un set de lenjerie, dar la o scurtă prospectare a pieţei şi-a dat seama că toate produsele de calitate erau peste bugetul său. Aşa a constatat că 40% din industria de lenjerie din SUA era dominată de un singur jucător – Victoria’s Secret –, ale cărui produse sunt destul de scumpe pentru clienţii cu venituri medii, şi care, de asemenea, oferă o gamă foarte limitată de mărimi. Prin necesitatea acoperirii unei nevoi, piaţa i-a pus pe tavă o idee – Adore Me – un brand de lenjere cu preţuri mici şi varietate de dimensiuni, care să opereze doar pe online. Întâmplarea făcea ca Morgan să vină în România destul de des pentru a întâlni diverse oportunităţi de afaceri, cât şi specialişti în domeniul tehnologic, cu scopul de a-şi implementa ideea. Iar în cadrul unui eveniment, Morgan a cunoscut persoana cu care să facă echipă pentru a-şi pune în practică ideea deja încolţită în minte – antreprenorul Bogdan Lucaciu, actual chief technology officer (CTO) al companiei. „Deşi a fost un sacrificiu să renunţ la afacerea mea, am vândut tot şi am început imediat să pun bazele unei echipe în România – partea tehnică a ceea ce era să devină Adore Me”, spune Lucaciu. Aşa a început povestea brandului cu două case, pe două continente. Astăzi, partea tehnică a afacerii, jumătate din echipa Adore Me, are biroul în Bucureşti, iar cealaltă jumătate, de circa  50 de oameni, lucrează în New York, „iar afacerea funcţionează într-o simbioză perfectă”, precizează Lucaciu.

    Adore Me a cunoscut o evoluţie chiar mai rapidă decât se aştepta fondatorul său: de la o cifră de afaceri de 1,1 milioane de dolari în 2012, a ajuns anul trecut la 42,7 milioane de dolari, clasându-se pe poziţia a noua în topul companiilor cu cea mai rapidă creştere din New York. Pe parcursul anilor, Adore Me a introdus noi categorii de produse, a extins oferta cu mărimi peste L şi şi-a îmbunătăţit constant strategia de publicitate deopotrivă în online, cât şi pe posturi TV. „Am dezvoltat diverse modalităţi de a răspunde clientelei din generaţia milenialilor, de a oferi o experienţă online fără cusur şi de a ne răsfăţa clienţii VIP”, conform spuselor CTO-ului companiei. „Creşterea exponenţială poate fi explicată şi printr-o altă serie de factori diferiţi”, spune Bogdan Lucaciu. În primul rând, Adore Me oferă colecţii de lenjerie la jumătate din preţul concurenţei, „de aceea ne place să spunem că suntem Zara lenjeriei”, şi, de asemenea,  gama variată de mărimi acoperă de două ori mai multe dimensiuni decât orice alt brand, de la super-slim la plus-size, precizează el.

    Principalii clienţi sunt, după spusele sale, cei din segmentul millennials, iar datorită traficului, care vine în proporţie de 70% de pe mobil, Adore Me se consideră, înainte de toate, un brand digital. „Prin injectarea tehnologiei în industria modei tradiţionale am reuşit să satisfacem solicitările generaţiilor tinere”, adaugă Lucaciu. Online-ul pune la dispoziţie o multitudine de date cu ajutorul cărora se poate construi profilul clienţilor, comportamentul de cumpărare, preferinţele lor etc., iar „asta înseamnă că putem optimiza aproape toate aspectele legate de imaginea brandului: de la ce fotografii prezentăm pe interfaţa site-ului pentru a îmbunătăţi vânzările la ce tip newsletter trebuie să trimitem anumitor clienţi”, explică reprezentantul companiei.

    Datele obţinute din online sunt o modalitate foarte bună de a oferi o experienţă personalizată clienţilor şi, în acelaşi timp, de a aduce o serie de avantaje companiei, consideră el. Pe de altă parte, unui retailer online îi lipseşte contactul direct cu clienţii, feedback-ul în timp real, şi tocmai de aceea „abordăm interacţiunea cu clienţii într-un mod cât mai personal, cât mai aproape de cel uman”, spune Lucaciu. În acest context, unul dintre planurile companiei este să includă noi categorii de produse, dar şi noi formate de prezenţă offline. Momentan, Adore Me este disponibil în SUA şi Canada, însă îşi propun să se extindă şi în alte ţări, ori continente; prioritară este acum Australia. Având în vedere că brandul se află de mai puţin de cinci ani pe piaţă, este destul de dificilă proiectarea unor perspective pe termen lung, spune reprezentantul Adore Me.

    Extinderea va continua, organic, şi în ceea ce ţine de echipă. Aşadar, „creierul afacerii” – partea tehnică ce se află în România şi numără circa 50 de persoane – se va îmbogăţi cu noi oameni, în funcţie de nevoile de extindere, „pentru că Adore Me creşte atât de repede încât trebuie să ne asigurăm că ţinem pasul şi cu personalul”, spune Lucaciu. Tot el creionează profilul angajatului potrivit pentru Adore Me, indiferent dacă lucrează din Bucureşti sau New York: „În general, căutăm oameni care sunt dispuşi să muncească din greu, să reinventeze metodele tradiţionale de lucru, să aibă mintea ascuţită şi abilităţi tehnice excelente”, explică acesta. Iar pentru a clarifica curiozităţile legate de provocările unei afaceri ce se desfăşoară pe două continente, Bogdan Lucaciu explică secretele comunicării într-un mediu multicultural. „În primul rând, trebuie să lucrăm, să ne orientăm în jurul diferenţelor de fus orar. Cei din New York  ştiu că întâlnirile cu cei din România trebuie programate dimineaţa şi că totul trebuie făcut înainte de o anumită oră dacă vrem să-i prindem pe toţi la birou”.

    Pe de altă parte, bariera lingvistică nu este o mare provocare, aşa cum s-ar crede, pentru că toţi ştiu şi comunică în engleză, spune românul. O altă particularitate a acestei afaceri, pe lângă cele două sedii pe două continente, este numărul de naţionalităţi diferite din cadrul companiei, de la francezi – o bună parte a echipei -, la israelieni, americani şi români. „Deşi toată lumea face tot posibilul să comunice numai în limba engleză, nu poţi evita situaţiile în care lumea vorbeşte pe la spatele tău într-o limbă pe care nu o înţelegi.” Pe de altă parte, necesitatea comunicării la distanţă a dus la multiplicarea instrumentelor de comunicare, cum ar fi apelurile zilnice pe Skype, chaturile Slack, conferinţele High Five şi, nu în cele din urmă, apelurile clasice. De pildă, o dată pe săptămână, vinerea, cele două echipe au o întâlnire pe Skype. „Toată echipa se adună într-o cameră şi ne dăm întâlnire cu cealaltă echipă pe Skype, iar fiecare manager trebuie să prezinte principalele subiecte fierbinţi sau să facă o retrospectivă a săptămânii. E o modalitate foarte bună pentru a fi în temă şi conectaţi cu ceea ce fac colegii din partea cealaltă a lumii”, spune Bogdan Lucaciu. O altă metodă de a îmbunătăţi  metodele de lucru dintre cele două ţări sunt călătoriile frecvente la celălalt sediu al companiei. Deoarece mare parte din interacţiune are loc la distanţă, este foarte important ca membrii echipei să se cunoască personal, spune reprezentantul Adore Me, „iar pentru asta avem un apartament închiriat tot timpul în New York pentru colegii din România”. Şi, nu în ultimul rând, se organizează mese festive, petreceri şi sesiuni de team building, săptămânal sau lunar, cu scopul de a îmbunătăţi cultura organizaţională, de ambele părţi ale oceanului.

  • Peste 20 de răniţi, după ce tavanul unui club de noapte din Ucraina a luat foc

    Tavanul unui club de noapte din Ucraina a luat foc după numărul unui artist care scotea flăcări pe gură, iar în urma incidentului 22 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza arsurilor sau intoxicării cu fum, relatează Russia Today.

    Incendiul a avut loc sâmbătă noapte în clubul din oraşul urainean Liov, elementele de decor ale acestuia şi echipamentul fiind complet distruse.

    În momentul în care a avut loc incendiul, în club se aflau 250 de persoane. Dintre cele 22 de persoane care au primit îngrijiri medicale, 14 au fost transportate la spital, două fiind în stare critică.

    Animatorul a scos flăcări pe gură care au ajuns la căptuşeala tavanului. Flăcările s-au extins rapid după ce bucăţi de material care ardeau au căzut pe scenă.

    Momentul a fost filmat de tineri aflaţi în club. În timp ce majoritatea se grăbeau spre ieşire, unii au ptofitat de ocazie pentru a face fotografii.

  • Complexul Therme se extinde din nou! Cum va arăta complexul

    Complexul de wellness şi relaxare Therme Bucureşti, inaugurat la începutul lu­nii ianuarie, se extinde cu un nou spaţiu de 4.000 de metri pătraţi, dedicat familiilor, indiferent de vârsta copiilor.

    Zona, care include o bibliotecă de sare, un loc de joacă dotat cu 14 console Playstation şi alte distracţii pentru toată familia, trei saune umede tematice sau 20 de paturi cu infraroşu, se va deschide publicului la 1 decembrie.

    ZF a scris în luna octombrie despre proiectul de investiţii ale grupului A-Heat din Austria, proprietarul Therme, în complexul de lângă Bucureşti. Conform informaţiilor furnizate de A-Heat, investiţia în acest nou spaţiu se ridică la 10 milioane de euro. 

    Therme Bucureşti cuprinde în prezent trei zone – Galaxy, The Palm şi Elysium. Proiectul Therme, a cărui construcţie a început în anul 2013, a necesitat o investiţie iniţială de circa 50 mil. eu­ro şi are o capacitate de circa 4.000 de persoane si­multan. 

    Compania Therme Nord Bucureşti, prin care grupul aus­­triac controlează complexul, a primit un ajutor de stat de circa 6,6 mil. euro pentru crearea a 200 de locuri de muncă.  Centrul are aproximativ 500 de angajaţi în pre­zent.

    Complexul Therme Bucureşti este primul de acest tip în care a investit grupul austriac, în timp ce dezvoltatorul proiectului – WUND – mai are patru astfel de spaţii.

    Conducerea grupului A-Heat estima anterior un număr de 900.000-1.100.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare.