BusinessMagazin

Tag: DNA

  • Foşti directori Electrica, urmăriţi penal pentru achiziţii nejustificate de echipamente de lucru

     Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX că au început urmărirea penală pe numele lui Nicolare Coroiu, director general al SC Electrica SA, la data faptelor, Constantin Chivulescu, fost director al Direcţiei Finanţe Patrimoniu al SC Electrica SA, şi Constantin Oprea, la data faptelor director general al SC Electrica Serv SA, structură desprinsa din Electrica SA ca urmare a reorganizării. Toţi cei trei sunt suspectaţi de anchetatori de abuz în serviciu.

    De asemenea, procurorii au mai început urmărirea penală şi faţă de nouă alte persoane, care au avut funcţii în cadrul Sucursalelor de Întreţinere şi Servicii Energetice (SISE) Moldova şi Muntenia Nord, ei fiind suspectaţi de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată. Este vorba despre Petru Andronache, Paula Livinţ, Vasile Adam, Sorin Popescu, Mihai Săraru, Nicolae Rotărescu, Sorin-Paul Iliescu, Nicuşor Bolboacă şi Ionela Dolea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicuşor Constantinescu susţine că DNA cere arestarea sa preventivă întrucât s-ar sustrage urmăririi penale

     Într-un comunicat transmis, marţi, prin intermediul avocatului său, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, aminteşte că este internat în SUA, din luna aprilie, pentru tratarea cancerului de prostată de care suferă şi că, până în prezent, a fost supus unei intervenţii chirurgicale, urmând să înceapă radioterapia.

    “Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este din 9 aprilie 2014 în SUA, pentru tratarea cancerului de prostată, boală incurabilă în România, cu speranţă de supravieţuire mică şi în Europa. Spitalul Universitar John Hopkins din Baltimore – Statul Maryland, USA este instituţia medicală americană unde Nicuşor Constantinescu luptă, alături de echipa medicală, utilizând cele mai noi tehnologii, pentru salvarea vieţii acestuia.

    Nicuşor Constantinescu a fost operat cu ajutorul robotului Da Vinci, extirpându-i-se total şi radical prostata, glandele seminale, ganglionii şi nodulii din pelvis. Tratamentul ambulatoriu administrat de medicii americani, alternat cu reinternări repetate pentru tratarea efectelor secundare (incontinenţă urinară minim trei luni, spasme ale vezicii urinare, reabilitarea funcţiilor şi organelor afectate) continuă şi astăzi, 17 iunie 2014. Drena montată în pelvis colectează încă lichid zilnic în cantităţi mari, împiedicând începerea radio-terapiei cu acceleratori nucleari, pentru prevenirea extinderii celulelor canceroase”, se arată în comunicatul respectiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: Sper ca ancheta DNA la ANRE să meargă în profunzime. Poate se extinde şi în domeniul gazelor

     „Eu sper ca aici ancheta să meargă în profunzime, pentru că discutăm de facturile pe care le plătim şi noi, ca şi consumatori casnici, discutăm şi de facturile pe care le plătesc consumatorii din industrie şi sper ca acolo lucrurile să se limpezească”, a spus Dragnea.

    „Din punctul meu de vedere, este o anchetă extrem de importantă care se desfăşoară în domeniul energiei. Poate se poate extinde şi în alte domenii, nu ştiu, poate în domeniul gazelor”, a spus Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Dosarul lui Marian Oprişan, de 1.263 de zile la Judecătoria Cluj-Napoca, unde s-au dat 29 de termene

    “Dosarul cauzei se află de la data 2.12.2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arată DNA.

    Potrivit sursei citate, pe parcursul celor 1.263 zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul cauzei este pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

    “Este real faptul că acordarea termenelor reprezintă parte a administrării actului de justiţie, dar amânarea continuă este vădit disproporţionată în raport cu stadiul procesual. În consecinţă, s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de gestionare a activităţii de cercetare judecătorească, existând indicii rezonabile de încălcare a duratei rezonabile a soluţionării cauzei. Sub acest aspect, în întreaga sa jurisprudenţă, instanţa de contencios european a decis că încălcarea duratei rezonabile rezultă numai din conduita autorităţilor. Sub acelaşi aspect, instanţa de contencios european a arătat că valorificarea dreptului la apărare, inclusiv prin cereri repetate ale părţilor, reprezintă un demers ce poate fi folosit de acestea continuu, chiar prin depăşirea limitelor, fără să le fie imputabilă, întrucât numai autorităţile judiciare pot stopa tergiversarea”, mai arată DNA.

    Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat, joi, Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan.

    Surse oficiale din cadrul DNA au precizat, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deşi Oprişan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals nu a fost soluţionat nici până în prezent.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au confirmat că sesizarea a fost înregistrată joi, urmând a fi făcute verificări prealabile pentru a se vedea dacă există indicii privind posibile abateri disciplinare.

    În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

    În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

    Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

    La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis apoi la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

    Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

  • Blejnar, la DNA: Am venit să cer anchetatorilor închiderea dosarului de corupţie în cazul meu

    Sorin Blejnar a spus că a venit la Direcţia Naţională Anticorupţie fără să fie citat, precizând că a depus un memoriu prin care le solicită procurorilor să închidă urmărirea penală în cazul său, în dosarul de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro, în care este cercetat alături de fostul său şef de cabinet, Codruţ Marta, fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă, fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa Dan Secăreanu, de soţii Radu şi Diana Nemeş şi de mai mulţi administratori de firme.

    Blejnar a precizat că memoriul are la bază două decizii în care un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti şi alţi trei magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au arăta că el nu are vreo implicare în acest dosar.

    Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a mai spus că, în ultimul an de anchetă, nu au existat persoane sau martori în dosar care să facă referire la fapte penale în cazul său.

    Întrebat de ce depune acest memoriu abia acum, în condiţiile în care cele două documente sunt din anul 2013, Blejnar a spus că în urmă cu o săptămână anchetatorii DNA i-au pus la dispoziţie materialul de urmărire penală, pe un DVD, şi că a hotărât depunerea acestui memoriu după studierea integrală a acestuia.

    Blejnar a precizat că este vorba de dosarul penal “54” şi că, potrivit celor două motivări, judecătorii ar fi constatat că nu există indicii în ceea ce îl priveşte, atunci când a atacat la instanţă ordonanţa procurorilor prin care i se stabilea interdicţia de a părăsi ţara.

    Întrebat ce mai ştie de Codruţ Marta, Blejnar a spus că nu doreşte să fie întrebat în legătură cu acest aspect. Blejnar a mai spus că pe Radu şi Diana Nemeş nu îi cunoaşte.

    Sorin Blejnar a stat în sediul DNA aproximativ o oră.

    Fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, a fost şi în 26 mai la DNA, procurorii aducându-i atunci la cunoştinţă că i-au modificat încadrarea juridică a faptelor de care este acuzat, prin prisma noilor coduri.

    Blejnar spunea atunci că s-a modificat şi calitatea sa în dosar, din învinuit în suspect, aşa cum prevede noul Cod de procedură penală, şi că a dat o declaraţie, menţionând că este nevinovat.

    Sorin Blejnar este acuzat de procurorii DNA că ar fi sprijinit, din mai 2011 până în iulie 2012, un grup infracţional care ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantităţi de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

    Radu Nemeş, considerat de procurori coordonatorul grupului infracţional organizat, şi Diana Nemeş, administrator la SC Excella Real Grup SRL, sunt acuzaţi de complicitate la evaziune fiscală.

    Diana Nemeş a fost extrădată din SUA în 7 mai, iar soţul acesteia a fost adus în ţară în 15 mai. Instanţa a confirmat, în zilele în care au fost aduşi, mandatele de arestare preventivă emise pe numele lor în iulie 2012.

    Soţii Nemeş au fost aduşi în ţară după ce Curtea Districtuală Washington a dispus extrădarea lor. Anterior, aceştia au fost arestaţi de autorităţile judiciare din SUA, în baza cererii de extrădare transmisă, prin intermediul Biroului Interpol din cadrul Poliţiei Române, în localitatea Yelm, statul american Washington.

    Pe numele soţilor Nemeş a fost emis, în 11 iulie 2012, un mandat de arestare preventivă în lipsă. Tot atunci a fost emis mandat de arestare preventivă în lipsă şi pentru Codruţ Marta, acuzat de complicitate la evaziune fiscală şi constituire a unui grup infracţional organizat, acesta fiind dispărut din 25 mai 2012 şi dat în urmărire internaţională din 30 mai.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arăta, în referatul prin care a cerut arestarea mai multor persoane în acest dosar, că Marta a plecat din ţară în mai 2011, dar că până în aprilie 2012 a ţinut constant legătura cu omului de afaceri Radu Nemeş, cu Sorin Blejnar şi ANAF.

    Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, Radu Nemeş, Diana Nemeş, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist care a vizat sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

    Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor, în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

    În referat, anchetatorii anticorupţie arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori “palierul de protecţie”.

    Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai şi dat în urmărire internaţională din 30 mai) şi Viorel Comăniţă.

    Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

    Procurorii anticorupţie arată, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta ar fi promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş.

  • Omul de afaceri Dan Adamescu, adus cu duba la DNA

    Dan Adamescu nu a făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Dan Adamescu a fost adus la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru că a încălcat obligaţiile stabilite în cadrul măsurii controlului judiciar.

    Omul de afaceri Dan Grigore Adamescu este urmărit penal pentru două infracţiuni de dare de mită. Adamescu a fost în 22 mai la DNA, pentru a-i fi aduse la cunoştinţă calitatea procesuală de suspect şi acuzaţiile. În aceeaşi zi, procurorii au făcut percheziţii la locuinţa lui Dan Adamescu şi la firmele deţinute de acesta, în dosarul în care judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru, toţi de la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a civilă, sunt acuzaţi că ar fi luat mită pentru intervenţii în dosare de insolvenţă.

    Potrivit procurorilor, Dan Adamescu ar fi dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună în dosare de insolvenţă soluţii favorabile unor firme la care omul de afaceri este acţionar.

    “În cauză, există date şi aspecte din care rezultă indicii rezonabile că, în cursul lunii decembrie 2013, suspectul Adamescu Grigore Ioan a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 5.000 euro inculpaţilor Stanciu Ion şi Rovenţa Elena, judecători la Tribunalul Bucureşti – Secţia VII Civilă, pentru ca în schimb, magistraţii să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care acţionar era suspectul Adamescu Grigore Ioan”, au arătat procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Dan Adamescu deţine, printre altele, compania Astra Asigurări, Unirea Shopping Center şi clubul de fotbal din Liga I Oţelul Galaţi.

    Judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru, toţi de la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a civilă, acuzaţi că primeau bani şi bunuri pentru intervenţii în dosare de insolvenţă, sunt arestaţi preventiv.

    Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

    Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

  • Primarul Gheorghe Ştefan, urmărit penal pentru fapte de corupţie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, audiat la DNA

     Gheorghe Ştefan nu a făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că primarul Gheorghe Ştefan este suspect într-un caz de corupţie aflat în lucru şi că a fost citat de procurorii anticorupţie pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţia.

    Potrivit surselor citate, în acest caz au fost făcute percheziţii în luna februarie.

    În 11 februarie, procurorii DNA au făcut cinci percheziţii în Piatra Neamţ şi Bacău, printre care şi la Primăria Piatra Neamţ, într-un dosar în care sunt suspectaţi de corupţie funcţionari din primărie şi administratori ai unor firme, în cazul unor fonduri publice pentru contracte de prestări servicii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA face percheziţii la Primăria Capitalei – surse

     Mădălin Dumitru este suspectat că ar fi dat prefenţial contracte unor firme, pentru diverse lucrări, au precizat sursele citate.

    Procurorii fac percheziţii în biroul directorului şi la locuinţa acesta, precum şi la alte adrese, urmând să ridice mai multe documente care au legătură cu acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Complicii lui Stan Mustaţă, martorii cheie ai DNA în dosarul de corupţie

     Procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, pe care îl acuză că a cerut şi primit bani pentru soluţionarea favorabilă a mai multor dosare penale.

    În rechizitoriul trimis Curţii de Apel Bucureşti, care va judeca dosarul lui Stan Mustaţă, procurorii arată că martorii cheie în acest dosar sunt complicii la faptele magistratului.

    “Împrejurările de fapt, astfel cum acestea au fost prezentate în cele ce preced, au rezultat din coroborarea declaraţiilor inculpaţilor Boraciu Ion, Alexandru Florian, Mustaţă Stan şi Curea Mariana, ale martorilor, cu înregistrările imaginilor şi convorbirilor telefonice şi purtate în mediul ambiental, administrate ca mijloace de probă, cu înscrisurile ataşate dosarului cauzei şi cu verificările efectuate în evidenţa ECRIS”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro