BusinessMagazin

Tag: decese

  • Detaliul din cazul morţii lui Condrea care ar putea schimba total situaţia

    Fosta soţie a lui Dan Condrea a declarat joi dimineaţă după audierea sa la Tribunalul Bucureşti, unde a cerut instituirea de urgenţă a unui ordin judecătoresc pentru protecţia copilului pe care îl are cu patronul Hexi Pharma.

    Femeia spune că documentele cu privire la activitatea Hexi Pharma le-ar fi luat dintr-un apartament al lui Dan Condrea, când acesta era plecat din ţară. Aceleaşi acte le-ar fi depus la un denunţ formulat în septembrie 2015 şi le-ar fi înmânt şi jurnalistului Cătălin Tolontan.

  • 5 din 10 oameni care au murit în spitalele din România puteau fi salvaţi. Avem cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat dat publicităţii în urmă cu două zile. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de europeni cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Studiu: Jumătate din decesele din spitalele româneşti ar fi putut fi evitate

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Şoferii proşti sunt un bun indicator al unui guvern corupt. România dată exemplu

    1.25 milioane de oameni mor în fiecare an în accidente de maşină, potrivit Global Status Report Safety 2015. Este cunoscut  faptul că numărul de accidente rutiere în ţările mai sărace este mai mare, însă James O’Malley, CityMetric, a făcut o corelaţie interesantă între numărul de accidente fatale dintr-o ţară şi corupţia guvernului. Şi foloseşte România drept exemplu.

    „Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley. În continuare acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013 în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie. Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.

    De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.

    Unul dintre factori îl reprezintă venitul. În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).

    Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase.
    De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).

    Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură direct cu scăderea numărului de deces în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.

    Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.

    Cert este că dacă într-o ţară automobilele circulă şi parchează pe trotuar şi nimeni nu opreşte la semnele de “Stop” atunci este foarte probabil ca guvernul acelei ţări să nu funcţioneaze corect.  

  • Şoferii proşti sunt un bun indicator al unui guvern corupt. România dată exemplu

    1.25 milioane de oameni mor în fiecare an în accidente de maşină, potrivit Global Status Report Safety 2015. Este cunoscut  faptul că numărul de accidente rutiere în ţările mai sărace este mai mare, însă James O’Malley, CityMetric, a făcut o corelaţie interesantă între numărul de accidente fatale dintr-o ţară şi corupţia guvernului. Şi foloseşte România drept exemplu.

    „Tocmai m-am întors din România şi de multe ori am avut impresia că şoferii au luat lecţii de şofat din Grand Theft Auto (joc video)”, scrie James O’Malley. În continuare acesta povesteşte neregulile întâlnite pe străzile din Bucureşti şi face legătura dintre corupţie şi decesele pe carosabil. În 2013 în România s-au înregistrat 9.3 decese pe carosabil la 100.000 de oameni în comparaţie cu 2.8 în Marea Britanie. Din fericire, ţara noastră nu ocupă primul loc în această statistică, această „onoare” revenindu-i Thailandei cu 40 de decese la 100.000 de oameni.

    De fapt, O’Malley nu este singurul care a realizat această legătură, ci mai mulţi academicieni sau cercetători au scris un număr de lucrări relatând legătura dintre corupţie şi accidentele rutiere. Conculuziile lor nu sunt uniforme, dar împreună prezintă o legătură directă între cele două elemente, informează Quartz.

    Unul dintre factori îl reprezintă venitul. În ţările sărace se înregistrează puţine decese în accidentele rutiere, însă, pe măsură ce ţările devin mai bogate, această rată creşte până când venitul atinge un nivel critic, apoi numărul de decese începe să scadă din nou. Un studiu arată că acest punct critic se situează undeva la 10-11.000 de dolari pe cap de locuitor. În România PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 7.542, potrivit unui raport FMI (2010).

    Într-o ţară săracă foarte coruptă drumurile sunt relativ sigure pentru şoferi, însă drumurile dintr-o ţară foarte bogată şi coruptă sunt periculoase.
    De asemenea, autorii studiilor identifică mai multe moduri în care corupţia poate influenţa riscul de accidente: subminarea dezvoltării infrastructurii, creşterea economică este limitată, iar aplicarea legii este preferenţială (poliţia fie nu are putere, fie nu doreşte să aplice legile, iar ca rezultat şoferii tind să ignore regulile).

    Un alt studiu din 2010 a găsit că anumiţi factori culturali, de exemplu autonomia intelectuală, au o legătură direct cu scăderea numărului de deces în accidentele rutiere. În alte ţări cu o structură socială ierarhică accidentele de automobile sunt mai întâlnite. Astfel în ţările cu guverne ineficiente, corupte, efectele culturale negative sunt mai pronunţate.

    Niciuna dintre aceste corelaţii nu poate explica pe deplin mecanismul prin care corupţia influenţează numărul deceselor în trafic, dar numeroase analize, folosind diferite tipuri de date susţin că cele două elemente (corupţia şi numărul de accidente) sunt legate.

    Cert este că dacă într-o ţară automobilele circulă şi parchează pe trotuar şi nimeni nu opreşte la semnele de “Stop” atunci este foarte probabil ca guvernul acelei ţări să nu funcţioneaze corect.  

  • Cel mai mare secret al Terrei! Misterioasele pietre mişcătoare din Valea Morţii – GALERIE FOTO

     Valea Morţii este cea mai joasă, aridă şi fierbinte depresiune intramontană din  California meridională (Statele Unite). Valea a primit numele în 1849 în timpul Goanei după aur din California.

    Zona a fost numită Death Valley de prospectorii de aur şi de alţii care încercau să traverseze valea în drumul lor spre domeniile de aur. Această vale mai este renumită şi pentru un fenomen neobişnuit care se produce aici: oamenii de ştiinţă au găsit aici urme drepte, sau şi în zigzig, lăsate pe parcursul anilor de pietre „călătoare”. Acest fenomen are loc pe suprafaţa platoului Racetrack Playa, fundul unui lac uscat din Valea Morţii.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Cum se toacă banii din programele de sănătate: medicamente pentru morţi şi achiziţii ilegale

     De asemenea, CNAS a validat eliberarea de medicamente în valoare de 63.000 de lei, pentru pacienţi care erau decedaţi la data eliberării din farmacii a respectivelor medicamente. În acelaşi document se arată şi faptul că unităţile sanitare au achiziţionat materiale sanitare şi medicamente peste stocurile necesare şi că preţurile de achiziţie au fost diferite de la o unitate la alta, deşi produsele proveneau de la acelaşi furnizor. Raportul Curţii de Conturi menţionează şi lipsa de implicare a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte controlul implementării Programelor Naţionale de Sănătate pentru diabet şi boli rare, deşi aceasta este una dintre principalele atribuţii ale sale. În total, cheltuielile nejustificate se ridică la 9.424.000 de lei, informează Gândul.

    Raportul Curţii de Conturi pentru perioada 2012-2014, întocmit în urma analizării activităţii Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a unui număr de 21 de Case Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS), în cadrul programului naţional de diabet zaharat, arată că în perioada 2012-2014 au apărut cheltuieli nelegale în valoare estimată de 9.424.000 lei.

    Astfel, medici care nu beneficiază de specializarea necesară prescrierii de reţete pentru afecţiuni diabetice au eliberat reţete în valoare de aproximativ 3.551.000 de lei.

    Aceste reţete au fost validate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), contrar legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul seismelor din Ecuador depăşeşte 600 de morţi. 130 de persoane rămân dispărute

    Autorităţile din Ecuador au comunicat că 602 persoane au murit, alte 12.492 au fost rănite, iar 130 sunt dispărute, în urma seismului de 7,8 grade pe scara Richter produs acum o săptămână şi a sutelor de replici telurice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şase morţi într-un nou atac armat în Statele Unite, după incidentul de vineri, soldat cu opt morţi

    Un bărbat a împuşcat mortal cinci persoane şi s-a sinucis, într-un incident armat produs în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă în statul american Georgia, după un atac similar în Ohio, al cărui bilanţ a ajuns la opt morţi, informează site-ul agenţiei AP.

    Un bărbat de 51 de ani a împuşcat mortal cinci persoane, în comunitatea Appling, situată în statul american Georgia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.