BusinessMagazin

Tag: credite

  • Volksbank a decis să menţină trei luni cursul francului elveţian din 31 decembrie, de 3,8035 lei

    Pentru a veni în ajutorul clienţilor săi, Volksbank Romania a decis să menţină pe o perioadă de 3 luni (între 20 ianuarie 2015 şi 17 aprilie 2015) un curs valutar fix, de 3,8035 lei pentru 1 CHF (cursul de schimb VBRO valabil la data de 31 decembrie 2014), pentru plăţile următoarelor 3 rate lunare datorate de clienţi. Cursul oferit de Volksbank România este cu 17,5% sub cursul anunţat de BNR luni, 19 ianuarie, de 4,4716 RON/CHF, se arată într-un comunicat transmis de banncă.

    “Prin intermediul acestei măsuri, le oferim clienţilor noştri cel mai bun suport până la stabilizarea condiţiilor de pe piaţa valutară, anulând în întregime efectul negativ al exploziei recente înregistrate de francul elveţian. În acelaşi timp, această ofertă ne va acorda timpul necesar pentru a elabora o soluţie pe termen lung cu care să venim în întâmpinarea clienţilor noştri, în vederea clarificării problemei legate de împrumuturile în franci elveţieni. Aceste iniţiative au fost aduse la cunoştinţă şi potenţialului nostru cumpărător, Banca Transilvania”, a declarat Benoit Catel, preşedintele Volksbank.

    Oferta intră în vigoare de marţi, 20 ianuarie, şi se aplică tuturor clienţilor Volksbank cu împrumuturi active în franci elveţieni, fiind destinată în mod exclusiv plăţii a trei rate lunare şi a oricăror sume restante.

    Vineri, OTP Bank România, o altă instituţie de credit care are acordate împrumuturi în franci elveţieni, a anunţat că va aplica reduceri ale marjei de dobândă cu până la 1,5 puncte procentuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, pentru a reduce impactul cursului asupra ratelor.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, un număr de 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut luni cu 1,1%, la 4,4716 lei, şi a atins un nou maxim istoric, în timp ce referinţa pentru euro a scăzut cu 0,77 bani, la 4,5018 lei, iar cea pentru dolar a coborât de la recordul de 3,8863 lei înregistrat vineri la 3,8815 lei.

    Cursul anunţat luni de BNR pentru francul eleveţian este cu 19,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înaninte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

    Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.

    Volksbank România va fi preluată de Banca Transilvania, cele două instituţii de credit urmând să acţioneze ca entităţi separate până la finalizarea tranzacţiei.

  • Udrea: Iohannis să cheme partidele la negocieri, pentru un pact privind creditele neperformante

    “Îi cerem domnului preşedinte Klaus Iohannis să cheme la Cotroceni partidele politice, inclusiv PMP în săptămâna aceasta pentru a decide un pact care să se refere la situaţia creditelor neperformante din România. Creditele neperformante nu sunt doar din cauza fluctuaţiei de curs valutar”, a precizat Elena Udrea, într-o conferinţă de presă, după şedinţa Consiliului Naţional al partidului.

    Ea a arătat că partidele politice trebuie să fie consultate la Cotroceni şi trebuie realizat un pact pentru a găsi soluţii de rezolvare a acestei probleme, arătând că cifrele arată că sunt 6 miliarde de euro întârzieri la plata creditelor, ceea ce poate reprezenta “o bombă socială şi economică”.

    De asemenea Udrea a arătat că aşteaptă reacţia Guvernului privind situaţia creditelor în valută acordate în România, arătând că este nevoie “de o intervenţie a Executivului” şi că există o directivă a Uniunii Europene privind creditele neperformante, care permite conversia acestora în monedă naţională.

    Udrea a precizat că propunerea PMP pentru soluţionarea acestei probleme este ”de a oferi posibilitatea clienţilor să-şi convertească creditele luate în valută în lei la cursul momentului în care au făcut creditarea în care au luat credite +/- 20%”.

    ”Este propunerea pentru toate creditele luate în valută, nu doar pentru franci elveţieni”, a explicat Udrea arătând că prin această variantă nu ar mai exista discriminare şi ar câştiga toată lumea printr-o rată acceptabilă pentru clienţi, iar băncile vor face profituri din dobânzi şi comisioane.

    Udrea a precizat că cea mai bună soluţie ar fi emiterea unei ordonanţe de urgenţă şi a arătat că în cazul în care Guvernul nu va face acest lucru, PMP va depune un amendament la o propunere legislativă aflată în Parlament şi iniţiată de Ana Birchal, astfel încât să poată fi convertite în lei creditele luate în valută.

    Cursul francului a atins joi şi vineri valori record, ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a cerut, luni, în BPN, mandat pentru a-i invita la dialog pe copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, asupra a cinci teme, printre care şi situaţia creată de creşterea francului elveţian.

    Ponta a spus că un subiect de discuţie se referă la a vedea în ce măsură Parlamentul şi Executivul pot interveni în legislaţia financiar-bancară, pentru ca a preveni viitoare crize ”care, din păcate, vor apărea de fiecare dată”.

    ”Acum au de suferit 75.000 de oameni care au credite în franci elveţieni. Însă, dincolo de ceea ce se poate sau nu se poate face pentru ei, vreau să ştim dacă la nivel legislativ România îndeplineşte toate criteriile legislative pe plan european în aşa fel încât posibile alte crize pe plan internaţional financiar să afecteze cât mai puţin populaţia din România”, a spus Ponta, în şedinţa conducerii PSD.

  • Purtătorul de cuvânt al BNR: Soluţiile pentru creditele în franci elveţieni trebuie găsite între bănci şi debitori

    “Banca Naţională a încurajat întotdeauna soluţiile individuale, de la caz la caz, discuţii între debitor şi bancă, cred că este primul aspect de care trebuie ţinut cont şi, dacă este să vorbim de soluţii de sistem, trebuie să nu vorbim de una discriminatorie în raport cu ceilalţi debitori în alte valute“, a afirmat Suciu.

    El a arătat că băncile sunt cele care trebuie să-şi evalueze cazurile cu probleme şi să găsească soluţii, în concordanţă cu capacitatea lor de a răspunde la această situaţie.

    La rândul său, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a precizat că Banca Naţională nu poate interveni cu reglementări care să afecteze piaţa liberă, reluând ideea că impactul aprecierii francului elveţian asupra sistemului bancar nu poate fi major.

    Suciu a precizat că nu au fost stabilite încă detalii privind vizita ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, la BNR, dar că este binevenit.

    “BNR este dispusă la orice discuţie cu toate instituţiile statului şi vom pune la dispoziţie toate datele pe care le avem. (…) Evident că se poate discuta orice (privind soluţiile – n.r.), dacă cineva îşi asumă anumite costuri, fie băncile, fie bugetul, pentru că implică anumite costuri”, a spus Suciu.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, să discute cu oficialii BNR despre situaţia creată prin creşterea bruscă a francului elveţian în raport cu euro şi leu, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale, informaţie confirmată ulterior de premier.

    “I-am cerut ministrului să discute cu BNR şi să fie propuse măsuri”, a spus Ponta.

    Cursul francului elveţian anunţat de banca centrală a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, şi a atins un nou maxim. Astfel, referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro impus în 2011 a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.

    Francul s-a apreciat joi foarte repede după anunţul Băncii Eleveţiei, cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.

    Românii care au credite imobiliare în franci elveţieni vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, luând în calcul cursul anunţat joi.

    Debitorii care au contractat de la bănci împrumuturi în franci elveţieni ar fi plătit pentru o rată medie de 500-600 de franci între aproape 1900 şi 2.250 lei pe lună, valori calculate la cursul de miercuri anunţat de BNR.

    În schimb, după creşterea bruscă înregistrată joi, pentru aceeaşi rată suma de plată urcă la 2.200 – 2.600 de lei, astfel că de la o zi la alta au o datorie suplimentară de 300-350 de lei.

    Finanţările în franci elveţieni au o pondere de 4,5% în soldul total al împrumuturilor din sistemul bancar, din care 3,8% revine populaţiei şi 0,7% firmelor.

    Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor se situa în luna noiembrie a anului trecut la 213,66 miliarde lei. Raportat la această valoare, împrumuturile în franci pentru persoane fizice reprezintă 8,12 miliarde lei.

  • OTP Bank scade temporar dobânda clienţilor cu credite în franci elveţieni, după ce în urmă cu trei luni îi sfătuia să nu le schimbe în lei pentru că “nu se poate mai rău”

    Începând cu data de 16 ianuarie 2015, în urma unei analize care vizează istoricul clientului şi condiţiile actuale ale acestuia, clienţii OTP Bank România vor putea beneficia de o reducere temporară cu până la 1.5 puncte procentuale a marjei ratei de dobândă la creditele în CHF cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni, informează OTP.

    „Evenimentele recente care au condus la aprecierea record a francului elveţian ne determină să reacţionăm rapid şi să adoptăm o măsură imediată de susţinere a clienţilor noştri care au contractat credite în această monedă. Eforturile noastre se îndreaptă către protecţia clienţilor faţă de consecinţele unui mediu economic volatil. Vom analiza constant evoluţia pieţei şi vom adopta măsuri suplimentare, în cazul în care va fi necesar.” a declarat László Diósi, CEO OTP Bank România.

    Acelaşi şef al OTP Bank recomanda în octombrie 2014 clienţilor cu credite în franci elveţieni să le păstreze în această monedă, întrucât cursul valutar pentru CHF va coborî în circa doi ani, pe parcurs ce economia europeană se va întări, iar francul nu va mai acţiona ca o monedă de refugiu, potrivit ZF.

    “Creditele în CHF sunt pe termen lung şi cred că de acum, când cursul este fix la 1,2 CHF/euro, potenţialul va fi mai bun când economia europeană se va îmbunătăţi. Sincer, cred că în doi ani va fi 1,35-1,4 CHF/euro. Recomand clienţilor să-şi păstreze creditele în CHF pentru că nu poate fi mai rău de atât, dar există un mare potenţial pentru îmbunătăţire”, a declarat Diosi în Ziarul Financiar.

    În perspectiva unei alte crize economice care ar putea apărea după o perioadă de creştere, şi, având în vedere că împrumuturile imobiliare sunt contractate pe o perioadă de cel puţin 20-25 de ani, Diosi apreciază că situaţia clienţilor nu s-ar putea deteriora mai mult decât în criza începută în 2008, în timp ce aprecierea cursului valutar pentru francul elveţian nu ar fi mai mare: “Nu cred că va fi mai rău. Chiar şi în acest an paritatea CHF/euro ar fi fost 1,3 dacă nu ar fi fost criza din Ucraina. Cursul de CHF a crescut mult după ce a început criza pentru că este o valută de refugiu, dar nu va mai dura mult. Când a fost cursul sub 1,1 CHF/euro a fost o mare panică, am avut nişte clienţi care au vrut să schimbe în lei, dar i-am convins să nu facă această transformare şi a fost o decizie bună, pentru că după nişte zile cursul a revenit la 1,2-1,24 CHF/euro”, a spus directorul băncii, citat de ZF.

    Potrivit Asociaţiei Române a Băncilor, Raiffeisen, Piraeus, OTP Bank, Volksbank şi Banca Românească sunt principalele bănci care au dat credite în franci elveţieni.

  • Ponta îi cere lui Vâlcov să discute cu BNR despre impactul aprecierii puternice a francului elveţian

    Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut, joi ,cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, maxim istoric, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Românii care au credite imobiliare în franci elveţieni vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, dacă este luat în calcul cursul anunţat, joi, de BNR, de 4,3287 lei/franc, care a urcat cu 15,7% şi a atins un maxim istoric.

    VOM REVENI CU AMĂNUNTE

     

  • Regulament şcolar: Credite pentru studii, amenzi pentru părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală

    Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, relizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS), elevii din şcolile publice au dreptul la şcolarizare gratuită. Pentru anumite activităţi stabilite în funcţie de niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în condiţiile prevăzute de lege.

    Actul prevede că elevii pot beneficia de credite oferite de bănci pentru continuarea studiilor. Totodată, ei pot beneficia şi de bursă pe baza unui contract încheiat cu operatori economici, ori cu alte persoane juridice sau fizice, şi de sprijin financiar din sursele extrabugetare ale unităţilor de învăţământ de stat.

    Unităţile de învăţământ sunt obligate să asigure elevilor servicii complementare cum ar fi: consilierea şi informarea de către cadrele didactice, în cadrul orei de consiliere, consilierea în scopul orientării profesionale, consilierea psihologică şi socială prin personal de specialitate.

    Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente materiale elevilor cu performanţe şcolare înalte, precum şi celor cu rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională sau în activităţi culturale şi sportive, mai prevede regulamentul.

    În schimb, pentru a beneficia de aceste facilităţi, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a trimite copilul la şcoală, altfel va fi sancţionat.

    Potrivit prevederilor legale, părintele, tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor. În cazul în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal nu asigură şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu (până în clasa a 10-a inclusiv), poate fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii.

    Tot părintele răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii cauzate de elev.

    Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului are obligaţia să ia legătura cu învăţătorul sau dirigintele, cel puţin o dată pe lună, pentru a cunoaşte evoluţia elevului. Prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal va fi consemnată în caietul cadrului didactic, cu nume, dată şi semnătură.

    Acelaşi regulament şcolar prevede că părintele elevului din învăţământul primar are obligaţia să-l însoţească până la intrarea în unitatea de învăţământ, iar la terminarea orelor de curs să-l preia. În cazul în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal nu poate să desfăşoare o astfel de activitate, împuterniceşte o altă persoană.

  • O asociaţie cere Guvernului şi Parlamentului soluţii pentru clienţii cu credite în franci

    “În contextul evoluţiilor extrem de nefavorabile înregistrate astăzi pe piaţă valutară de francul elveţian (CHF), moneda în care sunt împrumutaţi la bănci sute de mii de români, Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare va solicită să acţionaţi cu maximă urgenţă, potrivit competenţelor de care dispuneţi, pentru identificarea unei soluţii care să vină în ajutorul celor afectaţi”, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă de asociaţie prim-ministrului Victor Ponta, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Reprezentanţii AURSF fac referire la cele două iniţiative legislative privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei, aflate în dezbatere în Parlament de câteva luni, una dintre ele aparţinând unui grup de 131 de deputaţi şi senatori.

    “Având în vedere vacanţă parlamentară, considerăm că se impune adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă care să plece de la propunerile legislative aflate în Parlament, care să fie apoi adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în cel mai scurt timp după reluarea activităţii parlamentare”, se spune în comunicat.

    Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut joi cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, maxim istoric, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro.

    Francul elveţian s-a apreciat cu 30% faţă de euro, atingând un nivel record pe pieţele internaţionale, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la plafonul minim de schimb valutar, de 1,2 franci/euro, considerând că existenţa sa nu mai este justificată.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a urcat cu 58,72 de bani faţă de miercuri, de la 3,7415 lei/franc la 4,3287 lei franc. Precedentul maxim pentru moneda elveţiană a fost înregistrat în urmă cu aproape trei ani şi jumătate, pe 11 august 2011, când francul a fost cotat la 4,0898 lei.

    Reprezentanţii utilizatorilor servicii financiare amintesc în scrisoarea deschisă câteva dintre propunerile înaintate în cadrul dezbaterilor din cadrul Comisiei de Buget-Finanţe de la Camera Deputaţilor cu privire la debitorii în franci elveţieni, printre care obligarea băncilor de a propune clienţilor opţiunea de a converti creditele deţinute în CHF, în moneda naţională, în cazul în care cursul valutar s-a apreciat cu minim 20% faţă de momentul accesării finanţării. Totodată, cursul de conversie nu va putea depăşi cursul de la momentul acordării creditului cu mai mult de 20%.

    De asemenea, măsurile legislative ar trebui să cuprindă interzicerea solicitării şi aplicării oricăror alte comisioane, costuri şi garanţii suplimentare în procesul de conversie a creditelor, dar şi interzicerea perceperii unei dobânzi anuale efective (DAE) mai mare în nouă moneda de creditare.

    AURSF menţionează că, în condiţiile crizei financiare care s-a manifestat începând cu finalul anului 2008, consumatorii au plătit rate mult mai mari la credite, datorate deprecierii accentuate a leului faţă de francul elveţian, de la un curs mediu de 1,8915 lei/CHF în iulie 2007 la 3,6294 lei/CHF în iulie 2014 şi 4,3287 pe 15 ianuarie 2015.

  • Clienţii cu rată medie la bancă de 500-600 de franci plătesc cu cel puţin 300 de lei mai mult după aprecierea francului

    Faţă de miercuri, paritatea pentru francul elveţian anunţată de BNR a urcat cu 58,72 de bani, de la 3,7415 lei/franc.

    În acelaşi timp, euro a trecut de pragul de 4,5 lei, iar dolarul american a atins un maxim istoric (3,851 lei). Precedentul maxim pentru moneda elveţiană a fost înregistrat în urmă cu aproape trei ani şi jumătate, pe 11 august 2011, când francul a fost cotat la 4,0898 lei.

    Debitorii care au contractat de la bănci împrumuturi în franci elveţieni ar fi plătit pentru o rată medie de 500-600 de franci între aproape 1900 şi 2.250 lei pe lună, valori calculate la cursul de miercuri anunţat de BNR.

    În schimb, după creşterea bruscă înregistrată joi de, pentru aceeaşi rată suma de plată urcă la 2.200 – 2.600 de lei, astfel că de la o zi la alta au o datorie suplimentară de 300-350 de lei.

    Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a nu mai păstra plafonul minim de 1,2 franci pe euro a avut ca efect aprecierea monedei elveţiene cu până la 41% pe pieţele externe.

    După anunţarea cursurilor valutare de către BNR, cotaţiile la casele de schimb ale băncilor se situau între 4,40 lei/franc la Credit Europe Bank şi 5,0550 lei/franc la Leumi Bank.

    Cele mai mari trei bănci din sistem afişau un curs de 4,5700 lei/franc (BCR), 4,4080 lei/franc (BRD) şi 4,700 lei/franc (Banca Transilvania).

    Bancpost avea afişată o cotaţie de 5,000 lei/franc după ora 13.00, CEC Bank de 4,700 lei/franc, Volksbank de 4,5880 lei/franc, ING – 4,4606 lei/franc, Intesa Sanpaolo Bank – 4,4570 lei/franc.

    Dintre băncile care mai au portofolii de credite în franci elveţieni, Raiffeisen Bank avea un curs de 4,4050 lei/franc, iar OTP Bank de 4,4251 lei/franc.

  • Clienţii cu rată medie la bancă de 500-600 de franci plătesc cu cel puţin 300 de lei mai mult după aprecierea francului

    Faţă de miercuri, paritatea pentru francul elveţian anunţată de BNR a urcat cu 58,72 de bani, de la 3,7415 lei/franc.

    În acelaşi timp, euro a trecut de pragul de 4,5 lei, iar dolarul american a atins un maxim istoric (3,851 lei). Precedentul maxim pentru moneda elveţiană a fost înregistrat în urmă cu aproape trei ani şi jumătate, pe 11 august 2011, când francul a fost cotat la 4,0898 lei.

    Debitorii care au contractat de la bănci împrumuturi în franci elveţieni ar fi plătit pentru o rată medie de 500-600 de franci între aproape 1900 şi 2.250 lei pe lună, valori calculate la cursul de miercuri anunţat de BNR.

    În schimb, după creşterea bruscă înregistrată joi de, pentru aceeaşi rată suma de plată urcă la 2.200 – 2.600 de lei, astfel că de la o zi la alta au o datorie suplimentară de 300-350 de lei.

    Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a nu mai păstra plafonul minim de 1,2 franci pe euro a avut ca efect aprecierea monedei elveţiene cu până la 41% pe pieţele externe.

    După anunţarea cursurilor valutare de către BNR, cotaţiile la casele de schimb ale băncilor se situau între 4,40 lei/franc la Credit Europe Bank şi 5,0550 lei/franc la Leumi Bank.

    Cele mai mari trei bănci din sistem afişau un curs de 4,5700 lei/franc (BCR), 4,4080 lei/franc (BRD) şi 4,700 lei/franc (Banca Transilvania).

    Bancpost avea afişată o cotaţie de 5,000 lei/franc după ora 13.00, CEC Bank de 4,700 lei/franc, Volksbank de 4,5880 lei/franc, ING – 4,4606 lei/franc, Intesa Sanpaolo Bank – 4,4570 lei/franc.

    Dintre băncile care mai au portofolii de credite în franci elveţieni, Raiffeisen Bank avea un curs de 4,4050 lei/franc, iar OTP Bank de 4,4251 lei/franc.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Răsvan Radu, locul al 19-lea

    Banca avea un portofoliu de credite de 21,8 miliarde de lei (5 miliarde de euro) la jumătatea anului 2014, cu 70% mai mare decât volumul depozitelor atrase, creşteri semnificative fiind raportate pe segmentele de retail (14%) şi IMM-uri (10%).

    Stocul creditelor este mai mare cu 3,5 miliarde de lei faţă de finalul lunii martie pe fondul consolidării rezultatelor băncii cu cele ale diviziilor de leasing şi credite de consum. La nivel de segmente de clientelă, pe date comparabile, banca a anunţat creşteri de aproape 14% pe retail, de 10% pe întreprinderi mici şi mijlocii şi de circa 3% pe corporate.

    „Zonele IMM şi împrumuturi ipotecare au dovedit un potenţial mai ridicat pentru creditare în primul semestru. Pentru restul anului, economia ar putea beneficia dintr-o eventuală accelerare a absorbţiei de fonduri europene şi din redresarea consumului“, a declarat Răsvan Radu la anunţarea rezultatelor.

    Şeful UniCredit Ţiriac Bank este unul dintre cei mai tineri manageri de bancă de top nu doar la ora actuală, ci încă din 2000, când devenea vicepreşedinte al CEC, din 2001 vicepreşedinte al Raiffeisen Bank România, iar în 2005 era numit, la 39 de ani, preşedinte al UniCredit România, care avea să fuzioneze după doi ani cu HVB-Ţiriac, creând actuala UniCredit Ţiriac Bank.

    De formaţie inginer, absolvent al unui MBA la Paris şi apoi al Harvard Business School în 2001, Radu şi-a început cariera în banking în 1991, după un an petrecut în profesia de bază la întreprinderea de Echipamente Periferice din Bucureşti, iar prima bancă în care a lucrat a fost BCR.

    Răsvan Radu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .