Subscrierile au totalizat 3,2 miliarde de dolari. Titlurile au fost vândute cu un cupon de 6,75% şi, luând în calcul prima, randamentul este de 6,45%. Emisiunea este scadentă la 7 februarie 2022. “Încrederea investitorilor în măsurile economice adoptate de România şi în angajamentele de continuare a politicilor sustenabile se vede din scăderea randamentului faţă de emisiunea trecută, din valoarea mare a ofertelor primite, peste nivelul altor ţări din regiune, precum şi din faptul că ne împrumutăm pe termen lung. Am redeschis emisiunea pentru că exista încă cerere pe piaţă pentru bondurile româneşti, investitorii doreau expunere pe România, astfel că am decis să profităm de oportunitatea de a ne finanţa la un cost în scădere”, a declarat într-un comunicat ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi.
Tag: capital
-
Capital străin vs. capital românesc
“În vara asta eram la Paris şi, într-o piaţă de pe lângă Operă, am auzit tangouri celebre şi oameni de toate vârstele dansau. Şi am zis, iată, oamenii sunt în criză, criza e prezentă la Paris, peste tot în magazine, în restaurante, dar oamenii încep să caute o nouă normalitate. Va trebui să ne trezim şi noi şi va trebui să căutăm o altă normalitate.” Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, vorbea la finele anului trecut despre noul stil de viaţă a parizienilor, odată cu referirile băncii centrale la banii străini care “aşteaptă terminarea ciclului economic actual pentru a veni din nou către România”. În cifre, intrările anuale de capital însumau în medie circa 16 miliarde de euro între 2004-2008, dar odată cu începutul crizei acest flux de bani s-a oprit, şi, după cum spune Vasilescu, România trebuie să accepte că nu mai poate avea bunăstare din economisirea altor ţări.
Investiţiile străine au ajuns în 2011 la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani, iar pragul de circa 1,5 miliarde de euro este similar celui din perioada 2000-2002. Evoluţia este catalogată de bancheri drept îngrijorătoare, nivelul reuşind să acopere doar o treime din deficitul de cont curent, situându-se cu aproape jumătate sub pragul anului 2010, când investiţiile au totalizat 2,22 miliarde de euro, şi fiind numai o mică parte din vârful de 9,5 miliarde de euro înregistrat în 2008. “Evoluţia slabă a investiţiilor străine este urmarea deteriorării percepţiei investitorilor faţă de România, tergiversării eficientizării şi restructurării sectorului public şi infrastructurii deficitare”, declara recent Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, citată de Ziarul Financiar. La toate acestea se adaugă contracţia consumului intern care a diminuat atractivitatea ţării ca piaţă de desfacere.
Problema se manifestă la nivelul întregii regiuni a Europei Centrale şi de Est, unde valoarea investiţiilor străine este în picaj, ca urmare a reducerii apetitului pentru investiţii. Soluţia atragerii fondurilor europene, cea mai bună pentru a avea intrări de capitaluri care să nu amplifice datoria externă şi pentru a genera creştere economică, este catalogată de oficialii europeni drept “dramatică”. Pe lângă riscul de a pierde din banii alocaţi pentru perioada următoare, economia românească întârzie să recupereze decalajul faţă de celelalte state din UE, după cum spune Benoit Nadler, expert la Directoratul General de Politică Regională din cadrul Comisiei Europene. Potrivit CE, rata de absorbţie a fondurilor de către România este de doar 3,5%: “Dacă nu există proiecte implementate cu fonduri europene, nu va exista motorul pentru revenire economică, România nu are mecanisme de creştere economică. Astfel, România îşi va pierde din atractivitate pentru că va fi din ce în ce mai greu să recupereze decalajul faţă de alte state europene”. Printre motivele pentru care gradul de absorbţie al fondurilor UE este atât de redus, reprezentantul CE a menţionat procedurile licitaţiilor tehnice, capacitatea redusă a beneficiarilor, dar şi problemele de la nivelul autorităţilor de management. În cazul beneficiarilor, avansurile sunt mari, deci ei nu se grăbesc să obţină banii, iar la nivelul autorităţilor de management experţii constată probleme de personal şi de competenţă. “Toate aceste dificultăţi împiedică firmele serioase să facă afaceri în România. Primim în fiecare zi la Bruxelles plângeri de la companii despre lipsa de transparenţă din România la licitaţiile publice”, spune Nadler.
-
Băsescu: Băncile austriece nu-şi vor reduce anul acesta expunerea în România
“Aceasta îmi aduce şi mie linişte, după nefericitul comunicat al Băncii Naţionale a Austriei, care ne-a creat temeri”, a spus Băsescu.
În noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.
Preşedintele Băsescu s-a întâlnit, joi şi vineri, cu preşedinţii celor mai mari bănci austriece prezente în România, Erste şi Raiffeisen.
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, a spus că impactul noilor reglementări ale Băncii Naţionale a Austriei cu privire la cerinţele de capital şi lichiditate va fi nesemnificativ pentru România. La întâlnire a mai fost abordată şi nevoia de a îmbunătăţi competitivitatea României, atât la nivel de sistem bancar, cât şi la nivelul mediului economic, în general. Van Groningen, care este şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, a arătat că acest organism va continua să propună măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii mediului economic românesc. Preşedintele Băsescu a reafirmat hotărârea autorităţilor de a stimula dezvoltarea sectorului privat şi de a aplica politici de modernizare a sectorului public.
Andreas Treichl, preşedintele executiv al grupului Erste Bank, a apreciat, la întâlnirea cu Traian Băsescu, că România “are toate şansele să devină un câştigător după terminarea crizei economice, având create premisele în acest sens prin măsurile de austeritate luate şi care au început deja să dea rezultate”. În acest context, şeful statului a accentuat faptul că sunt motive pentru a crede că principalii indicatori macroeconomici ai României în anul 2011 vor fi favorabili. Treichl a reiterat angajamentul grupului Erste Bank de a-şi continua şi dezvolta operaţiunile de pe piaţa din România.
-
Volksbank România îşi majorează fondurile proprii cu 220 mil. euro
Măsurile includ majorarea capitalului social cu 84 de milioane de euro, prin emiterea a 3.628.548.000 de acţiuni noi, prelungirea unor împrumuturi subordonate ce va determina creşterea fondurilor proprii ale băncii cu 91 milioane de euro şi acordarea unui nou credit subordonat în valoare de 45 de milioane de euro. Impactul cumulat al celor trei măsuri asupra fondurilor proprii ale Volksbank România este de 220 de milioane de euro.
“Deciziile aprobate în ultima adunare a acţionarilor demonstrează disponibilitatea acţionarilor de a sprijini consolidarea activităţilor din România”, a declarat Johann Lurf, preşedintele băncii.
Volksbank România este a şaptea bancă din sistem după valoarea activelor, cu active de 4,7 miliarde de euro şi o reţea de 135 de unităţi. Începând din 2010, strategia băncii s-a modificat, iar Volksbank România este în curs de repoziţionare ca bancă universală, care acordă egală atenţie activităţilor de economisire, cât şi celor de creditare şi se adresează atât clienţilor companiei, cât şi clienţilor persoane fizice.
Începând din octombrie 2011, controlul asupra Volksbank România a fost transferat de Österreichische Volksbanken, acţionarul majoritar, către vehiculul VBI Beteiligungs GmbH, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank din Rusia.
-
Oficiali japonezi: Europa trebuie să majoreze capacitatea fondului de salvare pentru combaterea crizei
Autorităţile din Japonia şi-au exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a ajuta Europa să rezolve criza datoriilor, dar au subliniat că vor să vadă un plan convingător de acţiune înainte de a face angajamente ferme. “Japonia, ca şi alte ţări din afara zonei euro, este pregătită să facă ceva, dar dacă ţările europene nu iau măsuri decisive este greu să punem în practică aceşti paşi” , a spus un oficial guvernamental japonez.
-
Volksbank România va continua să opereze pe piaţa locală. Acţionarii vor face o majorare de capital de peste 200 de milioane euro
“Volksbank Romania va continua să opereze în România, posibilitatea întreruperii activităţii fiind exclusă! De asemenea, deocamdată nu există discuţii pe tema vânzării băncii în perioada imediat urmatoare”, a spus Lurf pentru MEDIAFAX. Grupul austriac Volksbank a anunţat că Volksbank România va fi transferată într-o nouă divizie, formată din afacerile non-core, alături de Volksbank Leasing International şi Volksbank Malta, active pe care va încerca să le vândă în funcţie de condiţiile din pieţe.
-
Băsescu: 2012, an de risc maxim pentru România dacă se diminuează fluxurile de capital din bănci
“2012 este un an de risc maxim pentru România dintr-un motiv fundamental: de diminuare peste limite funcţionale a fluxurilor de capital din bănci. Dacă nu se va întâmpla asta, România trece bine peste 2012, chiar dacă se prefigurează un an agricol mult mai slab din cauza secetei. Avem acest risc major. Sper ca băncile – şi nu băncile din România – băncile mamă să fie extrem de responsabile”, a spus Băsescu. Şeful statului a spus că România va trece cu bine de anul 2012 dacă se va ajunge la un “modus vivendi” cu băncile din zona Euro, astfel încât să nu se opereze retrageri de capital de pe piaţa românească.
-
Ce urmează în fuziunea Eurobank-Alpha: majorare de capital în primăvara lui 2012
El a precizat, conform presei elene, că Alpha Bank îşi va majora capitalul în primăvara lui 2012, cu “o sumă ce va fi determinată la momentul respectiv” şi la care va participa fondul de investiţii Paramount Services Holding din Qatar, controlat de familia emirului Hamad bin Khalifa al Thani, cel ce deţine în prezent 4% din acţiunile Alpha Bank. Fondul ar urma să devină cel mai mare acţionar al noului grup Alpha-Eurobank, cu 17% din capital.
La începutul lui noiembrie, Alpha Bank, Eurobank şi Piraeus au emis obligaţiuni garantate de guvernul grec în valoare totală de circa 6,4 miliarde de euro, conform informaţiilor vehiculate de presa internaţională. Titlurile vor fi folosite drept colateral pentru asigurarea de finanţare, iar emiterea lor face parte din pachetul de garanţii în valoare de 30 de miliarde de euro acordat de UE pentru întărirea sectorului bancar european. Statul grec trebuie să joace rolul de garantor al emisiunilor de obligaţiuni ale băncilor, conform acordului european.
Ioannis Costopoulos a mai spus că problema băncilor greceşti nu ţine de credite acordate greşit, ci de obligaţiunile şi creditarea pentru sectorul public elen. Fuziunea între cele două bănci va însemna “un nou început” şi “va face diferenţa pentru Grecia”, a susţinut Costopoulos, adăugând că speră ca situaţia în sistemul bancar să se schimbe odată cu venirea la putere a noului guvern condus de Lucas Papademos, fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene.
În România, fuziunea corespunzătoare între Alpha Bank România şi Bancpost va crea a treia bancă din sistem după valoarea activelor (peste 7 miliarde de euro) şi o cotă de piaţă de peste 9%.
-
Ce ne aşteaptă în 2012: de unde creditare, de unde finanţare, de unde creştere?
“Nu trebuie să ne dovedim curajul dând cu capul într-un perete ca să vedem care e mai tare”, a rezumat guvernatorul Mugur Isărescu abordarea BNR, după ce banca centrală a redus dobânda de politică monetară doar cu 0,25%, la 6%, spre dezamăgirea comentatorilor care aşteptau o reducere radicală, de natură să impulsioneze rapid creditarea şi să corespundă cu scăderea spectaculoasă, dar deocamdată temporară a inflaţiei anuale până la 3,45% în septembrie.
Viziunea străinilor însă e tocmai pe dos faţă de cea a comentatorilor români: reprezentantul FMI, Jeffrey Franks, a avut un moment de îndoială, sugerând că în locul BNR ar fi amânat scăderea dobânzii până la anul, din cauza riscului de ieşire a capitalurilor şi de depreciere a leului, iar analiştii Citigroup, şi mai decişi, cred că riscurile ca inflaţia să crească din cauza scumpirii utilităţilor şi pericolul de depreciere a leului sunt chiar mai mari decât eventualele beneficii pentru economie ale tăierii dobânzii. Cine are dreptate? Sau, altfel zis, de ce ar trebui să ne temem mai mult, de o recesiune din lipsa accesului la credite noi cu costuri mai mici sau de o fugă a capitalurilor care i-ar afecta, prin scăderea leului, pe cei împovăraţi de credite vechi?
Îndemnurile adresate BNR de a fi mai curajoasă, adică de a reduce mai mult dobânda, au la bază o lungă tradiţie de transmisie slabă în mediul bancar a acestui mecanism de politică monetară: BNR tăia dobânda la leu, însă la credite, mai ales la cele în valută, efectul se vedea târziu şi insuficient, iar băncile îşi justificau inerţia prin riscurile specifice economiei româneşti, diferite inclusiv faţă de cele ale ţărilor est-europene mai avansate. Numai că, spre deosebire de perioada 2006-2009, când băncile comerciale de la noi aveau o relaţie “tare” cu băncile-mamă, care le furnizau lichiditate din belşug, aşa încât dobânzile lor depindeau în mai mică măsură de cea a BNR, “băncile-mamă nu mai sunt acum deloc generoase, pentru că la rândul lor au nevoie de capital; nu înseamnă că îşi retrag liniile de finanţare, dar nu le mai asigură că la scadenţă le vor reînnoi, astfel încât şi acordul de la Viena, care există în continuare, dar există fără cifre, este mult mai flexibil”, afirmă Mugur Isărescu.
Prin urmare, politica de dobânzi a băncilor comerciale se schimbă, iar “ceea ce va face BNR în materie de dobândă se va transmite treptat şi lor”. Mai mult, tot invers faţă de anii trecuţi, orice reducere de dobândă se va transmite mai mult la credite şi mai puţin la depozite, anticipează Isărescu, întrucât băncile vor fi nevoite să se bazeze mai mult pe resursele atrase de pe piaţa internă şi deci să menţină sus dobânzile la depozite, încurajând economisirea atât de promovată de autorităţi în ultima vreme ca alternativă la traiul pe credit din perioada de boom. Efectul acestei nevoi de resurse e vizibil, de pildă, la nivelul unor bănci ca Piraeus, Bancpost, Bank of Cyprus sau Alpha Bank, care practică dobânzi de peste 7% la depozitele în lei pe trei sau patru luni.
Reînnoirea acordului de la Viena a părut prioritatea zero pentru ţările din Est cu ocazia recentelor summituri europene, iar preşedintele Traian Băsescu a ţinut să obţină de la preşedintele CE, Jose Barroso şi de la cancelarul german Angela Merkel garanţii că băncile occidentale, confruntate cu necesităţile noi de recapitalizare şi cu escaladarea crizei datoriilor suverane, nu se vor retrage complet către ţările de origine, luând cu ele şi şansa creşterii economice a ţărilor din Est în 2012. Guvernatorul BNR a ţinut să transmită însă un mesaj surprinzător de calm, spunând că “pe undeva, eu nu regret că acordul de la Viena e acum mai flexibil – cu toate că evenimentele din ultimele săptămâni m-au pus şi pe mine pe gânduri -, pentru că există posibilitatea ca prin norme prudenţiale, aceste fluxuri să fie nu numai monitorizate, dar şi controlate”.
Calmul lui Isărescu e împărtăşit şi de bancheri, care continuă să afirme că una e nevoia momentană de prudenţă şi alta e gândirea pe termen lung, determinantă pentru prezenţa pe o piaţă sau alta. “Perspectivele de creştere pe termen mediu şi lung ale sectorului bancar rămân extrem de favorabile în Rusia, Polonia, Cehia, România, Slovacia şi Albania”, se arată într-un raport de săptămâna trecută al analiştilor Raiffeisen Bank. “Aceste şase ţări, care reprezintă împreună 80% din totalul activelor bancare din Europa Centrală şi de Est, au şanse mari să continue să crească rapid, iar creşterea nominală a activelor şi a creditelor să o depăşeasca pe aceea a PIB.” Demetrios Efstathiou, director de strategie al RBS pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, se referă la băncile din România cu capital grecesc, afirmând că acestea nu intenţionează să transfere capital de aici către banca-mamă, operaţiunea fiind greu de realizat, şi că singura schimbare posibilă ar fi că nu se mai măreşte portofoliul de credite.
Declaraţia guvernatorului BNR că “noi trebuie să ne pregătim de un proces de dezintermediere” (deleveraging) nu se referă, prin urmare, atât la vreo golire a pieţei româneşti de bănci cu capital străin, cât la o schimbare de model mult mai largă, despre care atât analiştii şi bancherii români, cât şi presa externă, agenţia Standard&Poor’s sau şefa FMI, Christine Lagarde, au vorbit în ultimele luni: faptul că ţările din Europa de Est, în cazul cărora BERD deplângea încă de anul trecut dependenţa prea mare de finanţarea prin bănci străine şi de creditele în valută acordate de acestea, vor fi nevoite să găsească alte surse de finanţare, de preferinţă create şi dezvoltate pe plan local.
Un rezumat brutal al situaţiei îl oferea, luna trecută, tot Mugur Isărescu atunci când comenta că, dacă acum câţiva ani României i se cerea să privatizeze mai repede sistemul bancar (cu bănci străine), acum se deplânge, dimpotrivă, faptul că sistemul e dominat excesiv de bănci străine, ceea ce creează o vulnerabilitate în plus economiei româneşti, ca şi altora aflate în situaţii asemănătoare şi pentru care prognozele actuale nu sunt deloc roze (un exemplu nebăgat prea mult în seamă la noi este Croaţia, care încă din 2005 se lăuda cu un sistem bancar unde peste 90% din active erau deţinute de bănci străine; în România, proporţia în prezent este de circa 84%).
La rândul lor, analiştii de la ING Group evaluează riscurile de finanţare pentru pieţele emergente în 2012, examinând mai mulţi factori (ponderea mare în PIB a datoriilor pe termen scurt şi lung care ajung la scadenţă în 2012, deficitele fiscale şi de cont curent) spre a ajunge la concluzia că, dintre toate regiunile cu economii emergente, Europa de Est prezintă riscurile cele mai mari, urmată la mare distanţă de Africa, America Latină, ţările fostei URSS şi apoi Asia.
-
Băncile europene din România ar putea vinde active de 2,2 mld. euro pentru a-şi consolida capitalul
Activele bancare de 3 miliarde de euro reprezintă însă doar 0,5% din PIB al Turciei, potrivit analizei Nomura, citată de blogul Financial Times. Pe poziţia a doua, la egalitate cu România se situează Polonia, tot cu 2,2 miliarde de euro, reprezentând însă 0,6% din PIB. În Bulgaria, valoarea activelor despre care analiştii Nomura cred că ar putea fi vândute atinge 1,4 miliarde de euro, însă ponderea în PIB, de 3,5%, este cea mai ridicată din rândul a 14 state din Europa Centrală şi de Est.
