BusinessMagazin

Tag: asigurare

  • Ponta îi cere lui Fenechiu să rezolve rapid problema managementului privat la CFR

     “Vă rog foarte rapid să rezolvaţi situaţia de la CFR Infrastructură: management privat, performant şi transparenţă totală faţă de creditorii noştri internaţionali. Aveţi câteva zile, vă rog să le folosim la maximum”, i-a spus Ponta ministrului Transporturilor, în şedinţa de guvern.

    Adunarea Generală a Acţionarilor CFR a numit deja un nou Consiliu de Administraţie, din care fac parte Sorin Mîndruţescu (CEO Oracle România), Peter Weiss (fost şef la Bancpost şi RBS România) şi George Micu (fost director general al CFR Marfă), alături de Florian Raimund Kubinschi şi Enache Jiru, administratori şi în fostul CA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planul B: angajat, dar şi angajator

    ALEXANDRU AXENTE, 25 de ani, absolvent al Facultăţii de Economie şi angajat la o fabrică de ambalaje din Sfântu Gheorghe (Covasna), spune că a pus  bazele propriei afaceri, alături de un prieten, pentru că îi place să fie precaut şi să aibă o sursă constantă de venituri. În prima parte a zilei lucrează ca angajat în fabrica de ambalaje, iar în a doua parte ca antreprenor şi angajator.

    Alături de Cătălin Oprea, 28 de ani, angajat la o fabrică de cablaje auto, a înfiinţat la începutul anului trecut firma Opal Transilvania din Valea Crişului, judeţul Covasna.  Obiectul iniţial de activitate la care s-au gândit cei doi a fost producerea ambalajelor din folie de plastic. Pentru că nu s-au bucurat de rezultatele aşteptate, cei doi parteneri au decis să schimbe direcţia afacerii spre reciclarea de produse. Tinerii antreprenori au investit 30.000 de euro într-o linie de reciclare a maselor plastice, pe care au  instalat-o într-o moară de 200 de metri pătraţi. Practic, produsele din plastic care ajung aici, de exemplu, lăzi de bere, sunt măcinate şi transformate în materie primă.

    DE LA OPT DIMINEAŢA LA CINCI DUPĂ-MASĂ SUNT ANGAJAT ÎN FABRICA DE AMBALAJE, unde sunt responsabil de aprovizionare, producţie, iar după program antreprenor, până la nouă seara. Firma mea şi a partenerului are şase angajaţi în prezent. Am reuşit să atragem până acum doi mari clienţi companii„, a spus el.

    Alexandru menţionează că întotdeauna i-a plăcut să aibă un plan B, aşa se explică şi faptul că acum este student al Facultăţii de Drept, anterior urmând cursurile Facultăţii de Economie, care nu i-au adus însă un loc de muncă în domeniu.„Vreau să fiu independent.
    Mi-ar plăcea ca firma pe care o am să crească atât de mult încât să rămân doar cu statutul de antreprenor. În prezent, o parte din banii pe care îi câştig ca angajat ajung în firma de reciclare„, a spus el.  Anul trecut, compania de reciclare pe care cei doi o conduc a avut venituri de 30.000 de euro.

    Şi Orlando Alexandrescu, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica, de profesie programator, care lucrează într-o companie multinaţională, a vrut să testeze cum este să fii angajator şi a pus bazele unui start-up.

    „Ca abordare prioritară rămâne serviciul pe care îl am. Afacerea este un joc pentru mine, care îmi permite să îmi testez aptitudinile de antreprenor. Aflu lucruri noi, de exemplu cum reacţionez în diferite situaţii de stres, ce înseamnă să lucrezi cu oamenii, să angajezi, aspecte pe care nu le pot experimenta în spatele unui calculator la birou„, spune el.

    Orlando afirmă că statutul de antreprenor, la care visa încă de la 30 de ani, contribuie la dezvoltarea lui prin acumularea de noi cunoştinţe profesionale pe lângă cele pe care le-a dobândit ca programator.„Momentan obiectivul nu este să fac profit, ci să construiesc o bază de date pentru firma de curăţenie. Depinde doar de mine dacă activitatea aceasta va deveni o sursă de venit„, a spus el. Clienţii pe care îi ţinteşte sunt persoane fizice, proprietari de apartamente sau vile.

    PLANUL PROGRAMATORULUI ESTE SĂ DEVINĂ UN ANTREPENOR ÎN „SERIE„, CARE SĂ AIBĂ ÎN PORTOFOLIU BUSINESSURI ÎN MAI MULTE DOMENII DE ACTIVITATE. Orlando şi-a deschis firma Cleanwork pe 1 februarie anul acesta, după ce apelase de mai multe ori la astfel de servicii, intuind potenţialul de dezvoltare al acestei nişe.

  • CNA vrea uniformizarea sunetului la programele TV şi radio, inclusiv la publicitate

     Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a constituit “grupul de lucru Loudness”, format din reprezentanţi ai radiodifuzorilor, distribuitorilor prin cablu, studiourilor de producţie şi ai mediului universitar, care s-a întâlnit pentru prima dată, luni, la sediul CNA.

    Grupul de lucru are ca scop elaborarea “Standardului pentru Nivelul Tăriei Sunetului, prin care se va asigura o normalizare, prin uniformizare, a tăriei sunetului în programele de radio şi de televiziune”, în conformitate cu Recomandarea European Broadcasting Union (EBU) numărul 128 din anul 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chifteluţele se întorc la IKEA, acum le este testat ADN-ul

    Compania precizează într-un comunicat că încă de la apariţia primelor informaţii legate de tema cărnii de cal, a retras de la vânzare chifteluţele, pentru verificări. “Chiar dacă rezultatele analizelor derulate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au infirmat prezenţa cărnii de cal în chifteluţele din magazinul IKEA România, investigaţiile pe plan global au fost continuate”.

    Compania spune că a simplificat lanţul de aprovizionare, prin reducerea numărului de furnizori de carne şi a implementat un sistem suplimentar de securitate alimentară prin adăugarea unor teste de ADN, care vor fi efectuate atât asupra cărnii crude, cât şi asupra produsului final.

    “În colaborare cu o companie externă de asigurare a calităţii, dezvoltăm acum noi cerinţe pentru aprovizionarea şi prelucrarea tuturor produselor noastre din carne, cu scopul de a putea asigura urmărirea deplină a acestora. Analizele ADN vor fi puse în aplicare ca o procedură normală pentru carnea tocată de la toţi furnizorii, în toate unităţile de producţie. Prin analize realizate periodic şi de către o terţă parte ne vom asigura că furnizorii şi sub-furnizorii respectă aceste stricte cerinţe”, precizează compania.

    În urmă cu o lună, în Republica Cehă au fost descoperite urme de carne de cal in chifteluţele produse pentru IKEA. În perioada imediat următoare acestea au fost retrase din 24 de ţări inclusiv România pentru verificări.
     

  • Cât de bună este o sticlă cu vin de 30.000 de dolari?

    Iar cea mai bună dovadă în acest sens este conflictul în care este implicat miliardarul William Koch. Se pare că el l-a dat în judecată pe Eric Greenberg, iar motivul procesului este vânzarea de către acesta a unui vin contrafăcut extrem de scump. Unele dintre sticlele cu vin au urcat la un preţ de aproape 30.000 de dolari, fapt care l-a contrariat pe Koch şi l-a determinat să refuze o înţelegere în ce priveşte rezolvarea procesului.

    Experţii i-au explicat lui Koch că diferenţa între sticlele cu vin de 10.000, 20.000 sau 30.000 de dolari nu este calitatatea ci mai degrabă prestigiul, raritatea şi vârsta. După deschidere, circa cinci sticle cu vin îşi justifică preţul din punct de vedere al calităţii, un exemplu fiind un Cheval Blanc din 1947 care i-a impresionat pe critici. Alte sticle şi-au pierdut aroma din cauza vârstei şi a modalităţilor improprii de depozitare. 

    Este dificil de anticipat cât din preţul unui vin ultra scump poate fi un indiciu pentru calitatea acestuia. În unele cazuri, preţul nu are legătură cu băutura aflată ăn sticlă, un exemplu fiind una dintre cele mai scumpe sticle cu vin vândute vreodată, parte din colecţia lui Thomas Jefferson, care a ajuns la un preţ de circa 150.000 de dolari la o licitaţie.

    S-a descoperit între sticlele Jefferson au devenit între timp considerate fraudă, iar William Koch se află şi în posesia câtorva dintre acestea. De obicei, cumpărătorii nu intenţionează vreodată să bea conţinutul acestor sticle.

    De cele mai multe ori, cumpărătorii intenţionează să îşi impresioneze prietenii bogaţi cu experienţa unui vin extreme de vechi, din această categori face parte şi vinul, probabil fals Château Pétrus de la care a pornit procesul miliardarului. Investigaţia cazului a dezvăluit că în 1991, o sticlă uriaşă cu acelaşi sortiment de vin a fost vândut cu 6.800 de dolari.

    În 2000, o astfel de sticlă s-a vândut cu 10.000 de dolari, iar Koch a plătit o sumă aproape triplă în 2005. Creşterea preţului vinurilor poate fi o consecinţă  a orgoliului miliardarilor care participă la astfel de licitaţii şi ridică preţul în mod nejustificat al produselor.

  • Gradul de asigurare a locuinţelor din România, peste cel din Bulgaria, dar sub cel al Ungariei. Cât la sută din locuinţele româneşti sunt asigurate

     “În Europa Centrală şi de Est există mari variaţii în ceea ce priveşte asigurările de locuinţe. (…) Astfel, în Ungaria trei sferturi din populaţie are asigurare de locuinţă, în timp ce numai 7% din bulgari au astfel de asigurări. În Romania, 43% dintre români au casele asigurate”, se spune în studiu.

    La nivelul portofoliului subsidiarelor Generali, prima medie anuală pentru poliţele de locuinţe variază de la 30 euro în Bulgaria la 167 euro în Slovenia.

    De asemenea, suma medie asigurată pentru o locuinţă din Bulgaria se situează la 23.500 euro, în timp ce în Slovenia ajunge la aproape 151.000 euro.

    În România, clienţii Generali au plătit, în medie, o primă de 69 euro pentru asigurarea locuinţei la o valoare medie de 48.500 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile cipriote au angajat cea mai mare firmă de securitate din lume pentru redeschiderea de joi

     Acordul prevede ca Cyprus Popular Bank să fie închisă, iar o parte a activelor să fie transferate către Bank of Cyprus, instituţie de credit care va fi restructurată puternic. Depozitele de peste 100.000 de euro ar putea înregistra pierderi de circa 40% pentru a acoperi costurile de restructurare.

    Băncile vor ca agenţii de securitate ai firmei britanice să păzească sucursalele băncilor, întrucât nu ştiu la ce să se aştepte joi, potrivit portalului GreekReporter. Băncile din Cipru sunt închise încă de pe 15 martie, iar retragerile din bancomate au fost limitate treptat până la 100 de euro pe zi pentru fiecare cont.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii de la TP-Link deschid birou şi centru logistic pentru Europa de Sud-Est în România

    “România este a doua cea mai importantă piaţă după vânzările de echipamente de reţea din Europa de Est, după Polonia şi a cincea la nivel global în funcţie de viteza de internet. Astfel, decizia deschiderii unui birou local şi a unui centru logistic aici se datorează atât potenţialului de dezvoltare pe care piaţa locală îl are, cât şi poziţiei geografice care facilitează interacţiunea cu distribuitorii şi clienţii noştri din regiune. în plus, piaţa a ajuns la maturitate, iar conectarea la internet şi accesul rapid la informaţii au devenit servicii disponibile pentru marea parte a populaţiei”, a declarat Hermes Song, directorul general al TP-Link România.

    Pentru această investiţie au fost analizate mai multe ţări din regiune, după mai multe criterii precum mărimea pieţei, potenţialul de ceştere sau acesibilitatea în regiune, explică Bogdan Mihalcea, directorul de vânzări al companiei.

    Pentru primul an de funcţionare a depozitului regional, TP-Link estimează livrări de cel puţin 1,5 milioane de unităţi, dintre care aproximativ 35% vor fi destinate pieţei locale. În prezent, 80% din vânzările producătorului chinez în România sunt reprezentate de routere wireless, segment unde compania deţine o cotă de piaţă estimată la 55%. Prin deschiderea biroului local, TP-Link urmăreşte consolidarea poziţiei prin dublarea cotei faţă de următorul competitor, dar şi diversificarea vânzărilor şi abordarea mai consistentă a segmentului de clienţi SoHo şi IMM-uri, categorie care va genera anul acesta aproximativ 20% din vânzări. “Cifrele exacte de vânzări nu sunt disponibile, având în vedere că sunt realizate de distribuitori. Cifra de afaceri ar trebui să crească anul acesta cu 40% odată cu deschiderea biroului de la Bucureşti. Ca volum, vânzările TP-Linkau crescut anul trecut cu 30%, iar prin deschiderea biroului local, anticipăm o creştere cu 50% a livrărilor”, a mai spus Mihalcea.

    Distribuitorii companiei pe plan local sunt Network One Distribution, Mondo Plast şi Royal Computers, acesta din urmă fiind şi cel mai mare. Printre produsele TP-Link disponibile în România se numără routerele şi routerele wireless, switch-urile pentru SoHo/IMM-uri, ADSL, camerele IP, adaptoarele powerline, serverele de imprimare, convertoarele media şi adaptoarele de reţea. Routerele wireless care generează aproximativ 80% din cifrele de vânzări ale TP-Link în România, însă pentru 2013 este anticipată o triplare a vânzărilor de switch-uri.

    Pe termen mediu, unul dintre obiectivele companiei este atragerea a cel puţin un client ISP sau telecom. “În contextul diversificării portofoliului de clienţi, avem în vedere investiţii atât în servicii de suport pentru clienţii finali prin intermediul unui call-center, dar şi traininguri şi programe online de suport pentru clienţii companii. De asemenea, vom acorda asistenţă partenerilor de distribuţie şi clienţilor în implementarea proiectelor”, potrivit lui Mihalcea.

    În 2012, piaţa locală de echipamente de reţea pentru segmentul consumer şi SoHo s-a cifrat la 20 de milioane de dolari, din care 15 milioane de dolari au reprezentat vânzările de echipamente wireless routing, potrivit estimărilor companiei. Pentru anul în curs, TP-Link anticipează o creştere moderată a pieţei, de aproximativ 10%. Pe segmentul switch-urilor, estimarea vânzărilor la nivelul întregii pieţe este dificil de făcut având în vedere multitudinea jucătorilor şi complexitatea canalelor, dar compania apreciază că este vorba de aproximativ 50 de milioane de dolari doar pentru segmentul de clienţi IMM-uri. 

    “În segmentul switch-urilor ne aşteptăm la o triplare a livrărilor faţă de anul trecut în contextul lansării unei noi game de produse pentru SoHo. Pe zona de routere, ne propunem o creştere de minim 35% a livrărilor şi mizăm, de asemenea, pe un avans al vânzărilor de echipamente de supraveghere prin IP, dar şi adaptoare powerline, segmente de produs cu mare potenţial de creştere”, a mai declarat Bogdan Mihalcea.

     

  • Costurile de asigurare a datoriei Ciprului au crescut de şapte ori

     Astfel, contractele credit default swap (CDS), folosite pentru a asigura datoria pentru riscul de neplată, au urcat pentru Cipru de la 1,13 puncte procentuale vineri la 7,68 puncte luni dimineaţa, potrivit cotidianului britanic The Guardian.

    Creşterea CDS înseamnă că asigurarea unei datorii de 10 milioane de euro costă acum 768.000 de euro, faţă de numai 113.000 vineri.

    Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au convenit, sâmbătă, taxarea depozitelor bancare din Cipru, parte a unui pachet de ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Taxa se va situa la 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi la 9,9% pentru cele care depăşesc acest prag.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Ministrul Culturii este demn de dispreţ şi trebuie să plece din Guvern

     Emil Boc a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că ministrul Culturii, Daniel Barbu, “este demn de dispreţ şi trebuie să plece din Guvern”.

    “Sfidează regulile europene ale competiţiei corecte şi atacă Clujul în mod absolut nepermis. Un asemenea ministru nu poate asigura o competiţie corectă pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 pentru care candidează şi municipiul Cluj-Napoca”, a spus Boc.

    De asemenea, într-o postare pe o reţea de socializare, preşedintele Asociaţiei “Cluj – Capitală Culturală Europeană 2021”, Florin Moroşanu, a cerut demisia ministrului Culturii pe motiv că acesta “s-a antepronunţat” în favoarea unuia dintre oraşele intrate în competiţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro