Tag: acord

  • Sorin Moisă, raportor pentru Acordul CETA: Majoritatea efectelor Acordului CETA se vor produce din primăvara lui 2017

    În ceea ce priveşte procesul de ratificare, Moisă a spus că acordul ar trebui votat în Parlamentul European cel mai devreme în decembrie, cel mai târziu în februarie 2017

    “Aceasta ar permite intrarea provizorie în vigoare a grosului tratatului în primăvara anului viitor. Ratificarea deplină se va produce însă abia după ce toate parlamentele naţionale vor fi votat acordul. Acest proces va lua câţiva ani. Din punct de vedere economic, însă, majoritatea efectelor tratatului se vor produce din momentul aplicării provizorii, adică primăvara lui 2017. Data exactă a aplicării provizorii va depinde de data votului efectiv în Parlamentul European”, a spus eurodeputatul S&D.

    Întrebat de MEDIAFAX dacă România este “prea mică” ca să simtă efectele majore ale Acordului CETA, Moisă a spus că “dimpotrivă” sunt sectoare importante şi în creştere în economia naţională care pot beneficia de acord, prin eliminarea taxelor vamale canadiene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare producător auto din Europa renunţă la 30.000 de angajaţi

    Volkswagen, cel mai mare producător auto din Europa, anunţat vineri că va renunţa la 30.000 de oameni până în 2021 pentru a reduce costurile companiei.

    Peste 23.000 de locuri de muncă din Germania vor fi eliminate, reprezentanţii companiei precizând că au ajuns la un acord în acest sens cu liderii sindicali. Astfel, reducerile se referă la demisii, pensionări sau posturi care au devenit vacante şi care vor fi eliminate.

    Volkswagen are peste 610.000 de angajaţi la nivel global.

    Compania a primit amenzi de zeci de miliarde de dolari ca urmare a scandalului Dieselgate. În august, patru fabrici Volkswagen au început să taie din producţie în condiţiile în care producătorul german de maşini este într-o dispută legală cu furnizorii de piese pentru scaune şi cutii de viteză.

    Disputa ameninţă să reducă veniturile grupului cu până la 40 de milioane de euro pe săptămână, într-o perioadă când Volkswagen încearcă să îşi crească profiturile în condiţiile şi să scadă cheltuielile sub un miliard de dolari pe an.

    ”Evident, cu cât va dura mai mult, cu atât situaţia se va înrăutăţi. Gradul de impact depinde de abilitatea grupului să menţină problema doar pentru brandul Volkswagen”, a spus Christian Ludwig, analist la Bankhaus Lampe.

  • Donald Trump l-a nominalizat pe Mike Pompeo pentru funcţia de director al CIA

    Donald Trump, i-a oferit congresmanului Mike Pompeo funcţia de director al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), au declarat surse din echipa preşedintelui ales al Statelor Unite, care au adăugat că Pompeo a acceptat propunerea, informează site-ul cotidianului Washington Post.

    Mike Pompeo este membru al Camerei Reprezentanţilor din partea Partidului Republican şi reprezintă un district electoral din statul american Kansas.

    Sursele citate de cotidianul Washington Post au făcut declaraţiile sub protecţia anonimatului.

    Pompeo, în vârstă de 52 de ani, a fost membru al comisiilor de informaţii, energie şi comerţ ale Camerei Reprezentanţilor, cât şi în comisia care s-a ocupat cu anchetarea atacului terorist din 2012 ce a vizat misiunea diplomatică americană de la Benghazi, Libia.

    La fel ca Donald Trump, congresmanul a criticat Acordul nuclear cu Iranul, iar într-un mesaj postat joi pe Twitter, Pompeo afirma că “abia aştept anularea acestui acord dezastruos cu cel mai mare sponsor statal al terorismului din lume”.

  • Cel mai mare producător auto din Europa renunţă la 30.000 de angajaţi

    Volkswagen, cel mai mare producător auto din Europa, anunţat vineri că va renunţa la 30.000 de oameni până în 2021 pentru a reduce costurile companiei.

    Peste 23.000 de locuri de muncă din Germania vor fi eliminate, reprezentanţii companiei precizând că au ajuns la un acord în acest sens cu liderii sindicali. Astfel, reducerile se referă la demisii, pensionări sau posturi care au devenit vacante şi care vor fi eliminate.

    Volkswagen are peste 610.000 de angajaţi la nivel global.

    Compania a primit amenzi de zeci de miliarde de dolari ca urmare a scandalului Dieselgate. În august, patru fabrici Volkswagen au început să taie din producţie în condiţiile în care producătorul german de maşini este într-o dispută legală cu furnizorii de piese pentru scaune şi cutii de viteză.

    Disputa ameninţă să reducă veniturile grupului cu până la 40 de milioane de euro pe săptămână, într-o perioadă când Volkswagen încearcă să îşi crească profiturile în condiţiile şi să scadă cheltuielile sub un miliard de dolari pe an.

    ”Evident, cu cât va dura mai mult, cu atât situaţia se va înrăutăţi. Gradul de impact depinde de abilitatea grupului să menţină problema doar pentru brandul Volkswagen”, a spus Christian Ludwig, analist la Bankhaus Lampe.

  • Cum vor arabii să pună mâna pe una dintre cele mai mari bănci din Europa

    Erori strategice, amenzi masive şi atacuri din partea speculatorilor au dus la o criză majoră pentru cea mai importantă bancă a Germaniei. Acum, investitori din Qatar care deţin deja în jur de 10% din Deutsche Bank se gândesc să preia controlul.

    În mai 2014, atunci când ocupa funcţia de co-CEO al Deutsche Bank, Anshu Jain a luat legătura cu şeicul Hamad bin Jassim bin Jabor al-Thani (cunoscut şi ca HBJ), fost prim-ministrul al Qatarului şi unul dintre cei mai influenţi oameni din Golf. HBJ era de multă vreme client al băncii germane, aşa că a fost de acord să investească 1,75 miliarde de euro; şeicul a devenit, astfel, unul dintre principalii acţionari ai băncii.

    Toată lumea a sărbătorit: părea că banca are un partener puternic, care spre mulţumirea lui Jain susţinea demersurile acestuia. Chiar şi guvernul german a susţinut tranzacţia. Doi ani şi jumătate mai târziu însă, Deutsche Bank se află pe marginea prăpastiei. Anshu Jain a fost înlăturat de la conducere din pricina rolului pe care l-a avut pe perioada crizei financiare şi din cauza rezultatelor slabe; succesorul său, John Cryan, nu a reuşit să propună o strategie coerentă, iar capitalul băncii pare insuficient. Acţionarii şi clienţii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Pe 15 septembrie, anul acesta, Departamentul de Justiţie din Statele Unite ale Americii a ordonat Deutsche Bank să achite o amendă în valoare de 14 miliarde de dolari, ca urmare a acuzaţiilor de fraudă în domeniul creditelor ipotecare. Speculatorii şi politicienii s-au aflat într-o oarecare stare de panică la momentul anunţului, alimentată şi de zvonurile unei posibile intervenţii a statului german. O atmosferă de frustrare şi depresie se regăseşte la tot pasul, iar Cryan încearcă să o combată prin diverse mesaje motivaţionale.

    Pentru o vreme, valoarea de piaţă a Deutsche Banik a scăzut sub 15 miliarde de euro, faţă de 35 de miliarde cât era valoarea cu 12 luni în urmă. Investitorii puternici precum HBJ şi vărul său, şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani (fost emir al Qatarului) au pierdut, cel puţin pe hârtie, peste 10 miliarde de euro. În această vară, cei doi şi-au mărit pachetul de acţiuni până la 10%, dar valoarea a continuat să scadă.

    Pe 1 octombrie, 10 fonduri de investiţii au început să îşi reducă expunerea financiară pe Deutsche Bank, în condiţiile îngrijorărilor că banca germană legate de capacitatea instituţiei de a rezista penalităţilor legale cu care se confruntă.

    Fondurile, o mică parte din cei 800 de clienţi pe care îi are banca în businessul de investiţii, şi-au mutat parte din derivatele listate către alte firme, potrivit unui document intern al Deutsche Bank. Printre fonduri se numără şi Millennium Partners, în valoare de 34 de miliarde de dolari, Rokos Capital Management, în valoare de 4 miliarde de dolari şi Capula Investment Management, de 14 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    „În orice săptămână, avem câştiguri şi pierderi“, a spus Barry Bausano, şeful diviziei de hedge funding a băncii. „Săptămâna aceasta nu este cu nimic diferită, asta se întâmplă mereu“, a adăugat el încercând să liniştească părţile implicate.

    În urma anunţului, acţiunile băncii au scăzut cu până la 8% în Frankfurt, un minim record pentru Deutsche Bank. Cu toate acestea, pare că preţul scăzut îi încurajează pe şeici să investească tot mai mult în Deutsche Bank. Informaţii obţinute de publicaţia germană Spiegel indică faptul că cei doi veri se gândesc să mai cumpere un bloc de 25% din acţiuni. Însă publicaţia mai prezintă şi o ipoteză delicată: şeicii ar fi de acord să investească doar dacă ar putea avea un cuvând de spus în ceea ce priveşte deciziile de viitor; cei doi ar fi extrem de nemulţumiţi că banca nu a reuşit să iasă din situaţia actuală şi nu sunt de acord cu strategia adoptată de John Cryan.

    Astfel, putem presupune că o eventuală achiziţie a unui pachet mare de acţiuni va duce şi la schimbarea conducerii Deutsche Bank. În termeni de strategie bancară, este foarte probabil ca şeicii să împingă Deutsche Bank către o mai mare implicare în investiţiile globale. Doar acolo, sunt de părere cei doi, mai poate banca genera venituri importante.

    Până acum, nici reprezentanţii băncii şi nici şeicii nu au făcut comentarii pe marginea acestui subiect.

    Calea de urmat pare totuşi a fi clară: supervizorii de la Banca Centrală Europeană nu par a avea rezerve faţă de scenariul achiziţiei, în vreme ce guvernul german nu arată niciun fel de probleme în a da OK‑ul pe tranzacţie. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble nu are obiecţii faţă de o investiţie masivă a celor din Qatar în Deutsche Bank: „Nu avem nicio problemă cu un astfel de investitor“, a declarat celor de la Spiegel o sursă apropiată ministrului. Nu există nicio indicaţie că investitorii din Golf ar avea alte planuri, mai crede ministrul, fiind cel mai probabil vorba de investitori strategici care vor să obţină rezultate financiare pozitive.

  • UPDATE: Cei mai mulţi alegători ar vrea ca Marea Britanie să rămână în UE – sondaj

    Cei mai mulţi alegători din Marea Britanie ar opta pentru rămânerea ţării în Uniunea Europeană dacă ar fi organizat un nou referendum, relevă un sondaj BMG Research, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Potrivit sondajului, 45% dintre britanici ar prefera menţinerea ţării în UE, 43% se pronunţă în favoarea Brexit, iar 12% sunt nehotărâţi.

    Dacă ar fi excluşi nehotărâţii, ponderea britanicilor favorabili rămânerii în UE este de 51%, iar a celor pro-Brexit de 49%.

    În referendumul din 23 iunie, 51,9% dintre britanicii care au mers la urne au votat în favoarea Brexit, în timp ce 48,1% s-au pronunţat pentru rămânerea în UE.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 19-24 octombrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.546 de adulţi britanici.

    Înalta Curte de Justiţie de la Londra a decis joi că premierul Theresa May nu poate declanşa procedura de ieşire a Marii Britanii din UE fără aprobarea Parlamentului, întrucât referendumul din 23 iunie a avut doar caracter consultativ, nu obligatoriu.

    Cetăţenii Marii Britanii trebuie să aibă o nouă şansă de a se exprima, eventual printr-un referendum, în privinţa apartenenţei ţării la Uniunea Europeană, a afirmat săptămâna trecută fostul premier laburist britanic Tony Blair. Tony Blair consideră că acordul Marii Britanii privind părăsirea Uniunii Europene va trebui supus aprobării cetăţenilor, pentru a se stabili care sunt condiţiile ieşirii din Blocul comunitar. Politicianul laburist, care a sugerat recent că ar intenţiona să devină din nou prim-ministru, consideră că acordul UE-Marea Britanie pe tema Brexit trebuie aprobat în Parlament, prin alegeri parlamentare anticipate ori printr-un nou referendum. “Dacă vrem să menţinem accesul la piaţa unică a Uniunii Europene, vor apărea diverse obligaţii care ne vor fi impuse, privind libertatea de circulaţie, obligaţii juridice…; atunci vom pune următoarea problemă: libertăţile de care ne vom bucura sunt atât de substanţiale încât chiar vrem să părăsim Uniunea Europeană? O altă posibilitate este să avem o formă mai dificilă de Brexit, să părăsim definitiv piaţa comună, iar atunci trebuie să calculăm problemele, dificultăţile, formele de restructurare economică şi socială necesare pentru a avea succes în această situaţie”, a explicat Tony Blair. “Dacă va deveni clar fie că acesta este un acord care nu merită aprobat sau unul care va avea implicaţii serioase, oamenii ar putea decide că nu îl vor; vor trebui să existe modalităţi, fie prin Parlament, fie prin alegeri anticipate, posibil printr-un nou referendum, în care oamenii să îşi exprime punctele de vedere”, a subliniat Blair, citat de BBC.

    Tabăra favorabilă Brexit a obţinut la limită victoria în referendumul din 23 iunie, iar mulţi lideri politici şi analişti au atras atenţia că mulţi alegători nu au ştiut ce presupune ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

  • Cum vor arabii să pună mâna pe una dintre cele mai mari bănci din Europa

    Erori strategice, amenzi masive şi atacuri din partea speculatorilor au dus la o criză majoră pentru cea mai importantă bancă a Germaniei. Acum, investitori din Qatar care deţin deja în jur de 10% din Deutsche Bank se gândesc să preia controlul.

    În mai 2014, atunci când ocupa funcţia de co-CEO al Deutsche Bank, Anshu Jain a luat legătura cu şeicul Hamad bin Jassim bin Jabor al-Thani (cunoscut şi ca HBJ), fost prim-ministrul al Qatarului şi unul dintre cei mai influenţi oameni din Golf. HBJ era de multă vreme client al băncii germane, aşa că a fost de acord să investească 1,75 miliarde de euro; şeicul a devenit, astfel, unul dintre principalii acţionari ai băncii.

    Toată lumea a sărbătorit: părea că banca are un partener puternic, care spre mulţumirea lui Jain susţinea demersurile acestuia. Chiar şi guvernul german a susţinut tranzacţia. Doi ani şi jumătate mai târziu însă, Deutsche Bank se află pe marginea prăpastiei. Anshu Jain a fost înlăturat de la conducere din pricina rolului pe care l-a avut pe perioada crizei financiare şi din cauza rezultatelor slabe; succesorul său, John Cryan, nu a reuşit să propună o strategie coerentă, iar capitalul băncii pare insuficient. Acţionarii şi clienţii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Pe 15 septembrie, anul acesta, Departamentul de Justiţie din Statele Unite ale Americii a ordonat Deutsche Bank să achite o amendă în valoare de 14 miliarde de dolari, ca urmare a acuzaţiilor de fraudă în domeniul creditelor ipotecare. Speculatorii şi politicienii s-au aflat într-o oarecare stare de panică la momentul anunţului, alimentată şi de zvonurile unei posibile intervenţii a statului german. O atmosferă de frustrare şi depresie se regăseşte la tot pasul, iar Cryan încearcă să o combată prin diverse mesaje motivaţionale.

    Pentru o vreme, valoarea de piaţă a Deutsche Banik a scăzut sub 15 miliarde de euro, faţă de 35 de miliarde cât era valoarea cu 12 luni în urmă. Investitorii puternici precum HBJ şi vărul său, şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani (fost emir al Qatarului) au pierdut, cel puţin pe hârtie, peste 10 miliarde de euro. În această vară, cei doi şi-au mărit pachetul de acţiuni până la 10%, dar valoarea a continuat să scadă.

    Pe 1 octombrie, 10 fonduri de investiţii au început să îşi reducă expunerea financiară pe Deutsche Bank, în condiţiile îngrijorărilor că banca germană legate de capacitatea instituţiei de a rezista penalităţilor legale cu care se confruntă.

    Fondurile, o mică parte din cei 800 de clienţi pe care îi are banca în businessul de investiţii, şi-au mutat parte din derivatele listate către alte firme, potrivit unui document intern al Deutsche Bank. Printre fonduri se numără şi Millennium Partners, în valoare de 34 de miliarde de dolari, Rokos Capital Management, în valoare de 4 miliarde de dolari şi Capula Investment Management, de 14 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    „În orice săptămână, avem câştiguri şi pierderi“, a spus Barry Bausano, şeful diviziei de hedge funding a băncii. „Săptămâna aceasta nu este cu nimic diferită, asta se întâmplă mereu“, a adăugat el încercând să liniştească părţile implicate.

    În urma anunţului, acţiunile băncii au scăzut cu până la 8% în Frankfurt, un minim record pentru Deutsche Bank. Cu toate acestea, pare că preţul scăzut îi încurajează pe şeici să investească tot mai mult în Deutsche Bank. Informaţii obţinute de publicaţia germană Spiegel indică faptul că cei doi veri se gândesc să mai cumpere un bloc de 25% din acţiuni. Însă publicaţia mai prezintă şi o ipoteză delicată: şeicii ar fi de acord să investească doar dacă ar putea avea un cuvând de spus în ceea ce priveşte deciziile de viitor; cei doi ar fi extrem de nemulţumiţi că banca nu a reuşit să iasă din situaţia actuală şi nu sunt de acord cu strategia adoptată de John Cryan.

    Astfel, putem presupune că o eventuală achiziţie a unui pachet mare de acţiuni va duce şi la schimbarea conducerii Deutsche Bank. În termeni de strategie bancară, este foarte probabil ca şeicii să împingă Deutsche Bank către o mai mare implicare în investiţiile globale. Doar acolo, sunt de părere cei doi, mai poate banca genera venituri importante.

    Până acum, nici reprezentanţii băncii şi nici şeicii nu au făcut comentarii pe marginea acestui subiect.

    Calea de urmat pare totuşi a fi clară: supervizorii de la Banca Centrală Europeană nu par a avea rezerve faţă de scenariul achiziţiei, în vreme ce guvernul german nu arată niciun fel de probleme în a da OK‑ul pe tranzacţie. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble nu are obiecţii faţă de o investiţie masivă a celor din Qatar în Deutsche Bank: „Nu avem nicio problemă cu un astfel de investitor“, a declarat celor de la Spiegel o sursă apropiată ministrului. Nu există nicio indicaţie că investitorii din Golf ar avea alte planuri, mai crede ministrul, fiind cel mai probabil vorba de investitori strategici care vor să obţină rezultate financiare pozitive.

  • Autorităţile federale şi regionale din Belgia au convenit să semneze tratatul CETA săptămâna viitoare

    Autorităţile federale şi regionale din Belgia au ajuns la un acord privind tratatul comercial UE-Canada, care ar putea să fie semnat săptămâna următoare, a declarat premierul belgian Charles Michel, informează Mediafax.

    Premierul Charles Michel a declarat că liderii comunităţilor regionale şi lingvistice din Belgia au ajuns la un acord privind un text comun care ar trebui să elimine incertitudinile privind importurile agricole şi sistemul de soluţionare a disputelor.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Belgia blochează semnarea parteneriatului comercial UE-Canada. Premierul belgian: “Wallonia nu poate semna astăzi Acordul CETA”

    Regiunea Wallonia nu poate susţine deocamdată Acordul de parteneriat UE-Canada, anunţă premierul Belgiei, Charles Michel, precizând că a notificat Uniunea Europeană în legătură cu această decizie.

     “Wallonia nu poate semna astăzi Acordul CETA”, a declarat Paul Magnette, premierul Guvernului regiunii belgiene, citat de site-ul publicaţiei La Libre.

    În acest context, premierul Belgiei, Charles Michel, i-a transmis oficial preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, că Guvernul belgian “nu poate semna acordul”.

    La rândul său, Andre Antoine, preşedintele Parlamentului wallon şi membru al Partidului Socialist, condus de Paul Magnette, a transmis, potrivit Reuters, că regiunea Wallonia va lua o decizie pe tema CETA până la sfârşitul anului. “Un termen rezonabil ar fi sfârşitul anului”, a afirmat el.

     România va continua demersurile pentru aplicarea acordului privind eliminarea vizelor de călătorie în Canada chiar dacă nu va fi semnat parteneriatul comercial UE-Ottawa (CETA), a afirmat vineri preşedintele Klaus Iohannis într-un interviu acordat site-ului Politico.eu. “În cazul în care Acordul CETA nu va fi semnat…, noi vom continua negocierile cu partea canadiană. Am putea găsi o soluţie bilaterală în problema vizelor. Totuşi, acesta ar fi momentul ideal pentru soluţionarea acestei probleme”, a declarat Klaus Iohannis la Bruxelles.

    Klaus Iohannis anunţase vineri, de la Bruxelles, că România a ajuns la o înţelegere cu Canada privind eliminarea vizelor în mod etapizat, în 2017, astfel că ţara noastră nu mai are obiecţii faţă de Acordul economic UE-Canada (CETA). ”Am o veste în această dimineaţă. În această dimineaţă s-a ajuns la un acord cu partea canadiană, un acord rezonabil pentru ambele părţi şi în acest fel suntem în situaţia foarte potrivită pentru discuţia de astăzi să ne retragem rezerva pe care am declarat-o faţă de CETA. România nu mai are niciun fel de obiecţiuni faţă de Acordul comercial cu Canada”, a spus şeful statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul SUA va examina oferta de preluare a Time Warner de către AT&T

    Oficialii americani şi ambii candidaţi la alegerile prezidenţiale au ridicat întrebări în legătură cu oferta companiei de telecomunicaţii AT&T de cumpărare a Time Warner; o subcomisie din Senat responsabilă de supravegherea antitrust urmând să facă o audiere în noiembrie, potrivit BBC.

    Gigantul telecom AT&T, al treilea mare distribuitor de semnal prin cablu din Statele Unite, intenţionează să plătească 85,4 miliarde de dolari pentru compania Time Warner, care deţine CNN şi HBO. Cea mai mare fuziune anunţată anul acesta va îmbina reţeaua de distribuţie AT&T, care include 130 de milioane de utilizatori de telefonie mobilă şi 25 de milioane de abonaţi ai canalelor de televiziune, cu conţinutul canalelor HBO, Cartoon Network şi CNN.

    Senatorul republican Mike Less, care supervizează subcomisia antitrust, susţine că acordul ar putea ridica probleme concurenţiale importante, care „vor fi examinate atent”. Însă Randall Stephenson, directorul executiv al AT&T, crede că supraveghetorii vor aproba înţelegerea.

    Avocata specializată pe competiţie Amanda Wait, reprezentantul firmei Hunton & Williams din Washington, susţine că implicaţiile fuziunii nu sunt clare. Subcomisia antitrust va trebui să analizeze modul în care acest acord va schimba interesele companiei AT&T, dacă aceasta va opri difuzarea serialului Urzeala Tronurilor către alţi furnizori de cablu sau dacă va favoriza propriul conţinut în detrimentul celorlalte, conform declaraţiei pentru postul de radio BBC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro