BusinessMagazin

Tag: roman

  • Aceasta este cea mai scumpă pizza din lume. Un român cu salariu mediu trebuie să muncească cel puţin patru luni pentru a o putea cumpăra

    Dacă italienii sunt cunoscuţi pentru cea mai bună pizza din lume, americanii au creat cea mai scumpă pizza din lume. Aceasta costă nu mai puţin de 2000 de dolari (aproximativ 8400 de lei), potrivit Business Insider.

    Ce conţine? Pe lângă ingrediente culinare fine precum caviarul, pizza este învăluită şi cu o foiţă de aur de 24 de karate.

    Nici blatul nu este unul obişnuit, ci este colorat cu cerneală de sepie şi de aceea blatul este negru. Pe blat se pune brânză Stilton apoi se aşează foie gras după care se îmbracă în foiţe de aur şi se asezonează cu trufe, flori comestibile şi fulgi de aur, iar la final se presară caviar.

    Despre acest produs, bucătarul Braulio Bunai a spus doar că este “foarte scump şi extrem de delicios”

    Pizza nu poate fi comandată oricând, ci trebuie comandată de clienţi cu 48 de ore înainte.

  • Dragnea a făcut ANUNŢUL. Participă sau nu la învestirea preşedintelui Donald Trump?

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • El este studentul român al anului în Europa. A absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”,

    Adrian Gainar a absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”, fiind premiat la categoria „post-universitar”

    Peste 800 de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri ai „Ligii Studenţilor Români din Străinătate” din peste 50 de ţări s-au reunit la finalul săptămânii trecute la Palatul Parlamentului din Bucureşti, pentru a cunoaşte şi recunoaşte excelenţa academică românească din toate colţurile lumii.

    Astfel, la „Gala Studenţilor Români din Străinătate” s-au oferit 7 premii şi 14 mentiuni speciale studentilor români cu rezultate excepţionale, între aceştia aflându-se şi Adrian Gainar, din Râşnov, care a absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”, Marea Britanie. Râşnoveanul s-a ales cu premiul pentru „Studentul Anului din Europa, nivel post-universitar”.


    „De mic am fost interesat de nou, aspiraţiile mele îndreptându-se în domeniul cercetării. În urma câştigării unor burse de excelenţă, mă aflu în Marea Britanie din 2010, unde am terminat un program de master la Universitatea din York în domeniul chimiei. La Universitatea din Manchester am absolvit un doctorat în inginerie chimică anul acesta şi, ulterior, mi s-a acordat un prestigios şi foarte competitiv Premiu Doctoral EPSRC la Imperial College din Londra, în urma meritelor din timpul anilor universitari anteriori.

    Din aceste studii a rezultat un volum consistent de articole ştiinţifice publicate în jurnale de specialitate cu un factor de impact ridicat. În paralel, am oferit sprijin de mentorat studenţilor care doresc să aspire la Universităţi din Marea Britanie, precum şi ajutor teoretic, dar şi tehnic noilor utilizatori de aparatură de laborator”, se descrie Adrian, care are 28 de ani şi a fost elev al Colegiului Naţional de Informatică „Grigore Moisil” din Braşov. „Premiul înseamnă foarte mult pentru mine, e recunoaşterea unei activităţi asidue din timpul doctoratului meu la Manchester. Uitându-mă înapoi, realizez că este foarte important să te dedici în mod altruist la dezvoltarea profesională a celorlalţi, nu numai a ta”, a mai spus tânărul. Cu prilejul galei în cadrul căreia acesta a fost premiat, „Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS)” a sărbătorit totodată şi 8 ani de activitate.

  • El este studentul român al anului în Europa. A absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”,

    Adrian Gainar a absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”, fiind premiat la categoria „post-universitar”

    Peste 800 de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri ai „Ligii Studenţilor Români din Străinătate” din peste 50 de ţări s-au reunit la finalul săptămânii trecute la Palatul Parlamentului din Bucureşti, pentru a cunoaşte şi recunoaşte excelenţa academică românească din toate colţurile lumii.

    Astfel, la „Gala Studenţilor Români din Străinătate” s-au oferit 7 premii şi 14 mentiuni speciale studentilor români cu rezultate excepţionale, între aceştia aflându-se şi Adrian Gainar, din Râşnov, care a absolvit un doctorat în „Inginerie chimică” la „University of Manchester”, Marea Britanie. Râşnoveanul s-a ales cu premiul pentru „Studentul Anului din Europa, nivel post-universitar”.


    „De mic am fost interesat de nou, aspiraţiile mele îndreptându-se în domeniul cercetării. În urma câştigării unor burse de excelenţă, mă aflu în Marea Britanie din 2010, unde am terminat un program de master la Universitatea din York în domeniul chimiei. La Universitatea din Manchester am absolvit un doctorat în inginerie chimică anul acesta şi, ulterior, mi s-a acordat un prestigios şi foarte competitiv Premiu Doctoral EPSRC la Imperial College din Londra, în urma meritelor din timpul anilor universitari anteriori.

    Din aceste studii a rezultat un volum consistent de articole ştiinţifice publicate în jurnale de specialitate cu un factor de impact ridicat. În paralel, am oferit sprijin de mentorat studenţilor care doresc să aspire la Universităţi din Marea Britanie, precum şi ajutor teoretic, dar şi tehnic noilor utilizatori de aparatură de laborator”, se descrie Adrian, care are 28 de ani şi a fost elev al Colegiului Naţional de Informatică „Grigore Moisil” din Braşov. „Premiul înseamnă foarte mult pentru mine, e recunoaşterea unei activităţi asidue din timpul doctoratului meu la Manchester. Uitându-mă înapoi, realizez că este foarte important să te dedici în mod altruist la dezvoltarea profesională a celorlalţi, nu numai a ta”, a mai spus tânărul. Cu prilejul galei în cadrul căreia acesta a fost premiat, „Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS)” a sărbătorit totodată şi 8 ani de activitate.

  • Serviciul Român de Informaţii, zguduit la VÎRF! Decizia care schimbă totul! A fost SUSPENDAT

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Povestea incredibilă a românului care la 37 de ani a devenit milionar în euro. La numai 20 de ani a avut curajul să facă ceva la care nu se mai gândise nimeni, a riscat şi a câştigat

    Antreprenorul Alexandru Ră­bâncă (37 de ani), care acum cir­ca două de­ce­nii a adus în Ro­mâ­­nia brandul de cos­me­tice Yves Ro­cher, a vândut businessul de circa 40 de magazine către grupul francez. Tranzacţia, încheiată la finalul anului trecut în decembrie, este evaluată la câte­va milioane de euro, potrivit estimărilor ZF. Aceasta a vizat doar reţeaua de magazine a Yves Rocher în România.

    Businessul Yves Rocher este operat în România de două com­panii, una fiind cea care se ocupă de magazine, iar cealaltă de vânzările prin corespondenţă şi internet. 

    Povestea incredibilă a românului care la 37 de ani a devenit milionar în euro. La numai 20 de ani a avut curajul să facă ceva la care nu se mai gândise nimeni, a riscat şi a câştigat

  • Fostul preşedinte german Roman Herzog a decedat la vârsta de 82 de ani

    Roman Herzog, primul preşedinte al Germaniei ales după reunificare, a decedat la vârsta de 82 de ani, a anunţat marţi actualul preşedinte german Joachim Gauck, potrivit ABC News şi Dpa online.

    Într-un mesaj de condoleanţe transmis văduvei lui Roman Herzog, actualul preşedinte german l-a descris pe fostul şef de stat drept “o personalitate distinctivă”.

    Herzog, care a fost preşedinte al Germaniei în perioada 1994-1999, a fost unul dintre primii lideri care a vorbit despre rezistenţa ţării la reforme, indicând spre problemele ridicate de birocraţie şi reglementare excesivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Personalitatea anului: Consumatorul

    Motivaţie:

    Business Magazin a acordat titlul „personalitatea anului” consumatorului român, deoarece plusurile din consum au dus la o creştere economică peste aşteptările analiştilor. Astfel, consumatorul român este cel care a pus în mişcare roţile sistemului economic românesc în 2016.

    „Consumul creşte, economia duduie”, „Cât mai poate creşte consumul în România?” Sau „Este această creştere sustenabilă?” Sunt titluri pe care le-am văzut şi revăzut anul trecut. Pe măsură ce consumatorii s-au îndreptat tot mai des către casele de marcat, punând capitalul în mişcare, indicii economici au reacţionat pe măsură, ducând România în topul statelor cu cea mai bună creştere economică din Uniunea Europeană. Dar consumul s-a dovedit, în alte rânduri, insuficient pentru o creştere pe termen lung; care sunt factorii care au dus la acest fenomen, ce industrii au beneficiat şi cum se va manifesta consumul în 2017 sunt întrebările la care acest material încearcă să răspundă.

    Principalul motor ce a contribuit la această creştere este consumul privat. „Consumul a fost impulsionat de creşterea venitului mediu, reducerea ratei şomajului, scăderea preţurilor la anumite produse. De asemenea, începând cu 2016, şi reducerea cotei de TVA a avut un rol major în creşterea consumului. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, banii trimişi de românii care muncesc în străinătate au impulsionat, în primele trei luni ale anului 2016, vânzările cu amănuntul”, spune Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte România.

    Ţinând cont de previziunile pentru anul acesta, Bădin se aşteaptă ca şi consumul să crească în valori absolute. „Raportându-ne însă la creşterea din acest an, impulsionată şi de reducerea TVA-ului, ne aşteptăm ca această tendinţă ascendentă să fie mai limitată în 2017. În plus, consumul este influenţat în mare măsură de optimismul populaţiei, iar acesta ţine de contextul macroeconomic şi geopolitic care pot să impulsioneze sau nu creşterea.”

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături, dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Pentru 2016 şi 2017, prognoza UniCredit pentru creşterea economică din România este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5%, fiind campioni în regiune, afirmă Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul UniCredit Bank.

    El spune că previziunea instituţiei financiare pe care o reprezintă este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri. „Motivul pentru care consumul nu poate să ţină creşterea peste 5% este că deşi consumăm foarte mult, importăm tot excesul de consum. Suntem singurii care facem asta, polonezii erau ca noi, dar au început şi ei să producă mai mult”, adaugă Dan Bucşă.

    Consumul privat este cel care a împins economia înainte; dar această creştere s-a temperat spre finalul anului: dacă în luna mai vorbeam de un plus de 18% al consumului privat, în luna octombrie această rată scăzuse până la 8%. Potrivit INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 7,8% în primele 10 luni ale anului 2016 comparativ cu perioada similară din 2015. Aceasta s-a datorat, în principal, comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+26,2%), al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+17,2%), al comerţului cu ridicata nespecializat (+13,0%), al produselor alimentare, băuturilor şi al tutunului (+10,7%). Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-4,3%) şi comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-1,2%).

    O consecinţă pozitivă este creşterea PIB, cu impact direct asupra creşterii economice. Pe fondul plusurilor din consum, în primul trimestru al anului trecut, PIB a crescut la 1,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă în 2015, conform datelor publicate de INS. De asemenea, potrivit Eurostat, România a avut cel mai accelerat ritm de creştere a PIB din UE în lunile aprilie-iunie.

    Acest avans are însă şi efecte ce se pot dovedi riscante pe termen lung, aşa cum este creşterea accelerată a gradului de îndatorare. „La nivelul populaţiei, evoluţia consumului a determinat şi va angrena în continuare o creştere a gradului de îndatorare”, crede Dan Bădin. Dar venitul suplimentar al românilor este mai degrabă cheltuit decât economisit. În ultimii patru ani, potrivit statisticilor, în România existau mai multe credite decât economii. „Creditul de consum în România este deja la valori mai mari, comparativ cu ţările din jur, acest lucru realizându-se în condiţiile unei reduceri a ratei de economisire. Este posibil ca acesta să fie un indicator ce reflectă că o astfel de creştere a consumului va suferi corecţii, în viitor, fie prin, sperăm, maturizarea consumatorilor, care se vor îndrepta mai mult către economisire şi investiţii pe termen lung, fie prin corecţii negative, generate de piaţă.”

     

  • Personalitatea anului: Consumatorul

    Motivaţie:

    Business Magazin a acordat titlul „personalitatea anului” consumatorului român, deoarece plusurile din consum au dus la o creştere economică peste aşteptările analiştilor. Astfel, consumatorul român este cel care a pus în mişcare roţile sistemului economic românesc în 2016.

    „Consumul creşte, economia duduie”, „Cât mai poate creşte consumul în România?” Sau „Este această creştere sustenabilă?” Sunt titluri pe care le-am văzut şi revăzut anul trecut. Pe măsură ce consumatorii s-au îndreptat tot mai des către casele de marcat, punând capitalul în mişcare, indicii economici au reacţionat pe măsură, ducând România în topul statelor cu cea mai bună creştere economică din Uniunea Europeană. Dar consumul s-a dovedit, în alte rânduri, insuficient pentru o creştere pe termen lung; care sunt factorii care au dus la acest fenomen, ce industrii au beneficiat şi cum se va manifesta consumul în 2017 sunt întrebările la care acest material încearcă să răspundă.

    Principalul motor ce a contribuit la această creştere este consumul privat. „Consumul a fost impulsionat de creşterea venitului mediu, reducerea ratei şomajului, scăderea preţurilor la anumite produse. De asemenea, începând cu 2016, şi reducerea cotei de TVA a avut un rol major în creşterea consumului. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, banii trimişi de românii care muncesc în străinătate au impulsionat, în primele trei luni ale anului 2016, vânzările cu amănuntul”, spune Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte România.

    Ţinând cont de previziunile pentru anul acesta, Bădin se aşteaptă ca şi consumul să crească în valori absolute. „Raportându-ne însă la creşterea din acest an, impulsionată şi de reducerea TVA-ului, ne aşteptăm ca această tendinţă ascendentă să fie mai limitată în 2017. În plus, consumul este influenţat în mare măsură de optimismul populaţiei, iar acesta ţine de contextul macroeconomic şi geopolitic care pot să impulsioneze sau nu creşterea.”

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături, dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Pentru 2016 şi 2017, prognoza UniCredit pentru creşterea economică din România este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5%, fiind campioni în regiune, afirmă Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul UniCredit Bank.

    El spune că previziunea instituţiei financiare pe care o reprezintă este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri. „Motivul pentru care consumul nu poate să ţină creşterea peste 5% este că deşi consumăm foarte mult, importăm tot excesul de consum. Suntem singurii care facem asta, polonezii erau ca noi, dar au început şi ei să producă mai mult”, adaugă Dan Bucşă.

    Consumul privat este cel care a împins economia înainte; dar această creştere s-a temperat spre finalul anului: dacă în luna mai vorbeam de un plus de 18% al consumului privat, în luna octombrie această rată scăzuse până la 8%. Potrivit INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 7,8% în primele 10 luni ale anului 2016 comparativ cu perioada similară din 2015. Aceasta s-a datorat, în principal, comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+26,2%), al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+17,2%), al comerţului cu ridicata nespecializat (+13,0%), al produselor alimentare, băuturilor şi al tutunului (+10,7%). Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-4,3%) şi comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-1,2%).

    O consecinţă pozitivă este creşterea PIB, cu impact direct asupra creşterii economice. Pe fondul plusurilor din consum, în primul trimestru al anului trecut, PIB a crescut la 1,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă în 2015, conform datelor publicate de INS. De asemenea, potrivit Eurostat, România a avut cel mai accelerat ritm de creştere a PIB din UE în lunile aprilie-iunie.

    Acest avans are însă şi efecte ce se pot dovedi riscante pe termen lung, aşa cum este creşterea accelerată a gradului de îndatorare. „La nivelul populaţiei, evoluţia consumului a determinat şi va angrena în continuare o creştere a gradului de îndatorare”, crede Dan Bădin. Dar venitul suplimentar al românilor este mai degrabă cheltuit decât economisit. În ultimii patru ani, potrivit statisticilor, în România existau mai multe credite decât economii. „Creditul de consum în România este deja la valori mai mari, comparativ cu ţările din jur, acest lucru realizându-se în condiţiile unei reduceri a ratei de economisire. Este posibil ca acesta să fie un indicator ce reflectă că o astfel de creştere a consumului va suferi corecţii, în viitor, fie prin, sperăm, maturizarea consumatorilor, care se vor îndrepta mai mult către economisire şi investiţii pe termen lung, fie prin corecţii negative, generate de piaţă.”

     

  • Cum arată soţia lui Sorin Grindeanu, noul premier al României. Galerie FOTO

    Mihaela Grindeanu este soţia lui Sorin Grindeanu, premierul desemnat al României.

    Cei doi sunt căsătoriţi au împreună doi copii. Mihaela Grindeanu deţine o societate comercială care se ocupă cu comerţul produselor farmaceutice. Firma se numeşte Duofarm SRL şi în anul fiscal 2015 a fost pe pierdere.

    Soţia lui Sorin Grindeanu este născută pe data de 25 septembrie 1975 şi are 41 de ani. Mihaela s-a născut în Timişoara unde locuieşte şi acum alături de premierul României.

    Cum arată soţia lui Sorin Grindeanu, noul premier al României. Galerie FOTO