BusinessMagazin

Tag: retea

  • O ieşeancă de 36 de ani face un milion de euro din vânzarea de perdele

    Anamaria Ştefan a vândut de-a lungul anilor tot felul de produse: materiale de construcţii, telefoane mobile sau obiecte tradiţionale indiene. Acum are o afacere cu perdele, draperii şi obiecte decorative din ţesături, promovate printr-o platfomă de cinci site-uri şi 25 de adrese de Facebook. Încasările de anul trecut au fost de 4,7 milioane de lei, iar reţeaua de magazine se extinde, ajungând acum la 24 de spaţii. Miza mare a antreprenoarei este însă exportul, care ar urma să dubleze anul viitor cifra de afaceri.

    Perdele cu design personalizat, pernuţe cu aplicaţii realizate manual în toate formele şi nuanţele, fotolii tapiţate cu aceleaşi material ca draperiile sau cuverturile în tot felul de culori, modele şi materiale au pus stăpânire pe un spaţiu comercial ce ocupă patru niveluri într-o clădire veche din apropierea Gării de Nord a Capitalei.

    Sophia este însă o reţea de 23 de magazine, dintre care 17 sunt francize, iar spaţiul deschis de câteva luni în Bucureşti este un fel de fanion. „După ani buni de căutări şi încercări, acum ştiu exact direcţia în care trebuie să merg, care este nişa mea. Vreau ca Sophia să fie un reper in domeniul decoratiunilor pentru casa.“ Ca să ajungă aici a avut nevoie de ani buni de căutări şi încercări, pentru că, fondată în 2004, firma vindea iniţial produse tradiţionale din India, sub marca Sophia Incredible India.

    Antreprenoarea ieşeancă nu foloseşte un discurs de tip corporatist şi povesteşte deschis despre cum a construit afacerea, care a ajuns să aibă 54 de angajaţi, dintre care 25 lucrează în producţie.

    Anamaria Ştefan se mândreşte cu faptul că Sophia funcţionează de zece ani şi n-a schimbat numele firmei pentru a scăpa de datorii la stat sau furnizori. „Viaţa de antreprenor în România nu e deloc uşoară. A trebuit, la un moment dat, să iau bani de la bancă pentru a plăti TVA-ul şi taxele la stat.“ Mărturiseşte însă că poverile fiscale sunt grele pentru un antreprenor şi principalul beneficiu al exportului este faptul că nu va mai trebui să plătească TVA. Pentru a începe să trimită produse peste hotare a cheltuit deja 65.000 de euro pentru a participa la târguri în ultimul an şi pentru a realiza o platformă cu cinci site-uri, dedicate mai multor ţări.

    Întrebarea „Cum ai intrat în afaceri?“ are un răspuns lung. „Sunt o persoană atipică, întotdeauna mi-a plăcut să fac ce nu fac alţii“, începe povestea antreprenoarea de 36 de ani, care a făcut studii cu profil economic. Se gândeşte câteva clipe şi continuă: „Am crescut lângă un tată care, atunci când aveam 12 ani, a făcut o firmă şi a dezvoltat o reţea de materiale de construcţii. La 14-16 ani mergeam cu el la târguri, la ţară, şi am învăţat ce înseamnă distribuţia, negocierea şi promovarea. Iar acum fac acelaşi lucru, dar la nivel internaţional“.

    La 20 de ani şi-a pierdut tatăl, care i-a lăsat 4.000 de dolari, bani pe care i-a folosit ca să înceapă o afacere cu telefoane mobile, „făcând ceea ce învăţasem deja“. În patru ani firma ajunsese la şapte magazine în Iaşi, Suceava, Bârlad, Târgu Frumos, Paşcani, însă la 26 de ani a ieşit din afacere. După patru ani de activitate i-au rămas tot 4.000 de dolari, cât investise, dar câştigase experienţă.

    Avea însă antreprenoriatul în sânge; s-a gândit că trebuie să facă altceva şi îşi aminteşte că se simţea dintotdeauna atrasă de decoraţiuni. La 26 de ani, a plecat în India, ţară care îi plăcea cu tot universul său, de tradiţii, cultură şi produse.

    Plecase cu puţin peste 1.000 de dolari şi a cumpărat de toţi banii produse, dar a avut marea surpriză că a trebuit să plătească tot pe atât taxele pentru bagaj suplimentar la avion. „Cel care a vândut marfa mi-a împrumutat 1.000 de dolari pentru a plăti taxa“, spune acum; în esenţă, o creditase fără să ştie mai nimic despre ea şi fără garanţii. A încercat marea cu degetul, pentru a vedea cum se vând şalurile de caşmir, eşarfele de mătase şi câteva produse pentru casă; şi a terminat în numai două săptămâni tot ce cumpărase, câştigând de două ori mai mult. A plătit datoria către vânzător şi a cerut şi mai multă marfă.

    La începutul lui 2005 a deschis primul magazin, de 25 mp, în Iaşi, gândit ca un boutique cu specific indian, iar cea mai mare parte a clienţilor erau pasionaţi de cultura orientală.

    După primul târg la care a participat, înainte de a avea măcar un magazin, s-a dus la avocata cu care lucra şi i-a spus că vrea să facă un contract de franciză, gândindu-se la un concept de magazin legat de India. La circa un an după ce a început să vândă şaluri şi eşarfe indiene volumul de mărfuri crescuse atât de mult încât ajunsese să importe cu containerul, iar 40% din valoarea mărfii reprezenta costul de transport.

    Magazinele se numeau Sophia Incredible India, nume pe care l-au păstrat până în 2008. Apoi vreme de trei ani a vândut în paralel obiecte tradiţionale indiene şi produse cu influenţă europeană. „Voiam să rămân fidelă şi clienţilor care doreau produse din India dar şi celor care căutau modernism, fie decoraţiuni pentru case, hoteluri sau restaurante.“

    A plecat în 2011 în Anglia vreme de aproape doi ani şi lucrurile au căpătat contur, găsind direcţia spre care trebuie să se îndrepte. „Am înţeles că dacă vreau să fiu bună pe o nişă trebuie să fac numai acel lucru. Am ales: vreau ca Sophia să fie cea mai importantă reţea de magazine, proprii şi în regim de franciză, de perdele şi draperii din România.“ Cât a stat în Anglia a deschis un magazin aflat într-un orăşel aflat la o distanţă de peste patru ore de mers cu maşina de Londra, care a funcţionat vreme de trei ani, până în toamna acestui an; legătura cu piaţa engleză continuă prin intermediul distribuitorului din Londra.

  • O antreprenoare din Suceava ţinteşte vânzări de un milion de euro cu un magazin online de pantofi

    Retailerul de încălţăminte şi accesorii Anna Cori & All Shoes deschide magazinul online lansează un magazin online în urma unei investiţii de câteva zeci de mii de euro. 

    ”Ne aşteptăm ca până la finalul primului an să vindem online 10.000 de perechi de pantofi, iar după primul an de existenţă să fi înregistrat vânzări de un milion de euro”, spune Ana Cornea. ”Estimăm că cele două branduri, All Shoes şi Why Denis vor vinde online zeci de mii de perechi de pantofi anual, iar vânzările vor fi de cel puţin 10%  din cifra de afaceri a companiei”, spune Ana Cornea, manager şi acţionar al Why Denis, deţinătorul brandului Anna Cori & All Shoes.  

    Se  estimează că peste 70% dintre încălţămintea comercializată online va fi cea de damă, respectiv accesoriile. De asemenea, se aşteaptă ca 30 % din vânzări să fie către oraşe în care Anna Cori & All Shoes nu are prezenţă offline.

    La finalul lunii trecute a fost deschis al 24 lea magazin Anna Cori & All Shoes, în Timişoara, în Iulius Mall. Unitatea comercializează atât încăţăminte şi accesorii pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Investiţia s-a ridicat la câteva sute de mii de euro, inclusiv stocul de marfă.

    Denis este o afacere formată dintr-o fabrică modernă de pantofi din Suceava şi o reţea de 35 de magazine, operate sub trei branduri – brandul mediu spre premium Anna Cori&All Shoes, brandul premium, Why Denis şi brandul luxury, Denis (2). Cu ele, Denis Shoes a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 9 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul anterior, iar în 2014  cei doi soţi estimează că vor depăşi 10 milioane de euro.În prezent, reţeaua de magazine numără 35 de unităţi, dintre care 3 sunt în Kiev (două magazine WhyDENIS şi unul DENIS). La fabrica  Denis şi în reţeaua de magazine Denis Shoes lucrează  420 de angajaţi.

     

  • Anunţul făcut de Lidl: deschide un nou magazin

    Retailerul german Lidl va deschide un nou magazin joia viitoare în Bucureşti, reţeaua sa ajungând astfel la 183 de magazine. Noul magazin, recent construit, are o suprafaţa de vânzare de aproximativ 1200 de metri pătraţi şi va avea 37 de angajaţi, potrivit unui comunicat transmis de companie.

    Tot la data de 20 noiembrie, Lidl va schimba locaţia magazinului din Medgidia de pe strada Albinelor nr.1 cu un nou magazin,  pe strada Independenţei nr.12, luând locul vechiului magazin Lidl din oraş. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează pe plan local reţeaua de hipermarketuri Kaufland.

  • Kaspersky Lab despre campania “Darkhotel”: directori de companii devin victime ale unei echipe de spionaj de elită

    „Darkhotel” vizează victime care se cazează în hoteluri de lux, iar echipa din spatele campaniei nu atacă aceeaşi persoană de două ori. Oeraţiunile „Darkhotel” sunt executate cu precizie, obţinând toate datele importante de la primul atac. Ulterior, atacatorii îşi acoperă urmele şi îşi sistează activităţile până când identifică următoarea ţintă. Printre victime se află directori de corporaţii din SUA şi Asia. Ameninţarea este încă activă, avertizează Kaspersky Lab.

    Metoda de lucru „Darkhotel”

    Actorul Darkhotel are o metodă eficientă de pătrunde în reţelele hotelurilor, oferind atacatorilor un acces amplu şi de lungă durată, vizând inclusiv sistemele considerate private şi sigure. Atacatorii acţionează când victimele se conectează la reţeaua Wi-Fi a hotelului, introducând numărul camerei şi numele de familie pentru logare. Infractorii cibernetici identifică victimele în momentul conectării la reţeaua compromisă şi le solicită să descarce şi să instaleze un backdoor sub forma unei actualizări pentru un software legitim – Google Toolbar, Adobe Flash sau Windows Messenger. Victima descarcă pachetul, infectând dispozitivul cu un backdoor – software-ul de spionaj cibernetic Darkhotel.

    În urma instalării, backdoor-ul poate fi utilizat pentru a descărca instrumente mai avansate cu scopul de a sustrage informaţii confidenţiale: un keylogger avansat cu semnătură digitală, troianul „Karba” şi un modul specializat în extragerea de informaţii. Aceste instrumente colectează date despre sistem şi despre software-ul de securitate instalat, sustrag parolele salvate în Firefox, Chrome şi Internet Explorer, Gmail Notifier, Twitter, Facebook, parolele de logare în conturile de Yahoo! şi Google, precum şi alte informaţii confidenţiale. Victimele riscă să piardă informaţii importante, precum fişiere proprietate intelectuală a organizaţiilor pe care le reprezintă. După operaţiune, atacatorii şterg instrumentele infiltrate în reţeaua hotelului şi îşi sistează temporar operaţiunile.

    „În ultimii ani, Darkhotel a atacat cu succes oameni cu funcţii importante, utilizând metode şi tehnici mai avansate decât cele utilizate în atacurile tipice,” spune Kurt Baumgartner, Principal Security Researcher la Kaspersky Lab. „Acest actor are competenţă operaţională, capacităţi matematice şi de analiză criptografică, precum şi alte resurse capabile să infecteze reţele comerciale de încredere, vizând diferite categorii specifice de victime cu precizie strategică”, încheie Kurt Baumgartner.

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit într-un string al codului periculos Darkhotel o urmă care indică un vorbitor de limba coreeană. Produsele Kaspersky Lab detectează şi neutralizează programele periculoase şi variantele utilizate în setul de instrumente Darkhotel. Kaspersky Lab colaborează cu multiple organizaţii de profil pentru a rezolva cazul Darkhotel.

    Cum pot fi evitate atacurile Darkhotel

    În timpul călătoriilor, orice reţea, chiar şi cele semi-private din hoteluri, poate fi periculoasă. Cazul Darkhotel ilustrează un vector de atac în plină evoluţie: persoanele care posedă informaţii valoroase pot deveni cu uşurinţă victime Darkhotel sau ale unei operaţiuni similare. Pentru a preveni aceste ameninţări, Kaspersky Lab recomandă: utilizarea unui furnizor Virtual Private Network (VPN) care poate asigura un canal de comunicare criptat pentru accesarea reţelelor Wi-Fi publice sau semi-publice; În călătorii, orice actualizare de software este suspicioasă şi trebuie să te asiguri că programul este dezvoltat de un furnizor de încredere. Soluţia de securitate trebuie să oferă protecţie şi împotriva ameninţărilor nou dezvoltate, şi nu doar protecţie antivirus de bază.

    Kaspersky Lab este prezentă în aproximativ 200 de ţări şi protejează peste 300 de milioane de utilizatori din întreaga lume.

  • Flanco Retail: şapte magazine până la finalul anului

    Primele magazine care îşi aşteaptă deja clienţii sunt Flanco Târgovişte din Complex Pavcom deschis în data de 9 octombrie, noul magazin din Târgu Jiu, relocat în Centrul Comercial Shopping City, noul magazin din Sinaia Centrul Comercial Carpaţi şi magazinul cu numărul 11 din Bucureşti din Centrul Comercial Arcade Pallady, ultimele trei deschise în perioada 16 – 18 octombrie. Astăzi îşi deschid porţile alte două noi magazine: Flanco Hunedoara, primul magazin din acest oraş şi Flanco Timişoara din Centrul Comercial Arcade Nord, reţeaua Flanco ajungând astfel la 87 de magazine.

    De la începutul anului, Flanco a mai deschis 2 magazine – în Cluj complex Winmarkt şi Sf. Gheorghe complex Şugaş şi a relocat magazinul din Miercurea Ciuc în complexul Comercial Tulipan.

    Pe lângă deschideri, Flanco investeşte şi în modernizarea a 42 de magazine, astfel încât clienţii vor fi întâmpinaţi de aceeaşi atmosferă în toate magazinele. Aceste proiecte de investiţii ale companiei în extinderea şi modernizarea reţelei se vor ridica la peste 1.4 mil de euro (fără stoc de marfă), până la finalul anului 2014.

    În urma extinderii reţelei, la finalul anului suprafaţa de vânzare a retailerului va ajunge la aproximativ 55.000 metri pătraţi. Compania îşi urmăreşte principiile de eficienţă operaţională şi raportat la reţeaua de magazine, locaţiile cu performanţe reduse fiind închise şi relocate – aşa cum s-a întâmplat cu magazinele din Miercurea Ciuc şi Târgu Jiu.

    Planul de investiţii pe acest an include un buget de peste 450.000 de euro, alocat dezvoltării tehnologice. Investiţiile în sistemul IT au deja rezultate concrete, reflectate într-o experienţă de cumpărare îmbunătăţită. Astfel, timpul de răspuns la client, la procesarea comenzilor online s-a redus la două ore, iar cel la procesarea comenzilor cu ridicare din magazin, la o oră. De asemenea, pentru comenzile cu rezervare în magazin, timpul de pregătire a predării produsului către client s-a redus la numai cinci minute. De asemenea, site-ul Flanco a fost optimizat pentru accesare rapidă şi facilă de pe dispozitivele mobile, ca răspuns la cerinţele pieţei – traficul pe www.flanco.ro de pe telefoane şi tablete a crescut în primele 9 luni ale anului cu peste 200%, faţă de anul trecut.

    Planul de dezvoltare cuprinde şi parteneriatul încheiat de Flanco Retail cu H.Essers pentru servicii de depozitare în centrul logistic al companiei din Bucureşti, acesta intrând în vigoare începând cu luna septembrie. Parteneriatul va conduce la o scădere a timpului de aprovizionare a magazinelor la maximum 24 de ore şi în consecinţă la o livrare rapidă a comenzilor către clienţii finali, până în casa lor.

    „Prin intermediul investiţiilor în tehnologie urmărim să replicăm în mediul online cât mai mult din experienţa pe care clienţii o au în magazine şi să susţinem şi mai bine angajamentele asumate în programul Aşteptările tale sunt Priorităţile noastre”, a declarat Dragos Sîrbu.

    În 2014, numărul de angajaţi ai companiei a depăşit 1000. De la 1 octombrie Flanco Retail va direcţiona sumele rezultate din reducerea de 5% a CAS către extinderea echipelor de vânzări şi training-ul acestora, în vederea îmbunătăţirii serviciilor de consultanţă oferite în magazine.

    ”Decizia noastră a fost să reinvestim tot în oameni cele cinci puncte procentuale ale reducerii CAS, angajaţii din magazine fiind cei mai convingători ambasadori Flanco în faţa clienţilor,” a arătat Dragoş Sîrbu. ”Ei sunt, de asemenea, cei care ne pot ajuta în crearea şi întreţinerea unei relaţii de încredere pe termen lung cu clienţii”, a mai declarat Dragos Sîrbu.

    Compania îşi menţine obiectivul anunţat în prima parte a anului, acela de creştere sănătoasă, de peste 10%, în condiţii de profitabilitate şi eficienţă operaţională.

    Flanco are aproximativ 1000 de angajaţi şi o reţea de 87 de magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 52 de oraşe.

  • ANUNŢUL făcut azi de LIDL: deschide un magazin la Târgovişte şi ajunge la 181 de magazine

    Lidl are în prezent aproximativ 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    De la începutul anului, Lidl a deschis 12 magazine noi, în Craiova, Eforie Nord, Târgu Neamţ, Iaşi, Arad, Bucureşti, Popeşti Leordeni, Craiova şi Timişoara, a schimbat locaţia unui magazin din Târgu Mureş şi a închis o unitate din Drobeta Turnu Severin. Compania a anunţat pentru acest an 15 deschideri.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour.

  • Povestea lui Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit de la zero imperiul Dedeman

    Dragoş Pavăl a fost pe coperta Business Magazin în 2010, anul în care urma să devină nu numai liderul din piaţa de bricolaj, ci şi cel mai mare retailer român. Antreprenorul băcăuan a construit reţeaua de bricolaj Dedeman, care a realizat anul trecut o cifră de afaceri de de 2,67 miliarde de lei (606 milioane euro) şi un profit net de peste 288 de milioane lei (65,2 milioane euro).

    Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de opt procente, pe fondul extinderii reţelei de magazine. Având un buget de investiţii de 65 de milioane de euro pentru 2014, Dedeman a ajuns la 40 de magazine, prin deschiderea a patru noi unităţi: la Târgu-Jiu, Deva, Sibiu şi în cartierul bucureştean Colentina. Compania are peste 7.300 de angajaţi în reţeaua de magazine şi cele două centre logistice.

    An după an Dedeman a înghiţit o felie tot mai consistentă de piaţă, fiind retailerul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în perioada de după 2008. „Criza aduce oportunităţi: terenuri la preţuri mai bune, construcţii mai ieftine. Oamenii care visau preţuri fantasmagorice pentru terenuri au ajuns să atingă pământul cu picioarele. Nu aş putea spune că preţurile au scăzut, deoarece la valorile vehiculate înainte de criză nu se mai făceau tranzacţii. Terenurile au început să devină din nou disponibile“, spunea Dragoş Pavăl în 2010. Iar de atunci a continuat să deschidă în fiecare an 4-5 noi magazine.

    Povestea lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după revoluţie, când, alături de fratele Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni, şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere şi a durat mai bine de zece ani până a ajuns la formatul actual de magazin.

  • Lego România, cu afaceri de 8,7 milioane euro anul trecut, a ajuns la patru magazine monobrand

    Primul magazin Lego a fost deschis în toamna anului trecut în Promenada Mall Bucureşti, iar al doilea în august anul acesta în Polus Center Cluj.

    Magazinele aparţin firmei Daco Invest, partenerul Lego România.

    Compania daneză şi-a deschis reprezentanţa din România în ultima parte a anului 2011, perioadă în care, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, a avut o cifră de afaceri de 1,07 milioane lei şi un câştig net de 55.000 lei.

    Până la înfiinţarea propriei reprezentanţe, jucăriile Lego au fost livrate pe piaţa locală prin intermediul unui distribuitor. Lego România are nouă angajaţi.

    Anul trecut, Lego România a înregistrat o creştere cu 43% a cifrei de afaceri, la 38,5 milioane lei (8,7 milioane euro), şi un profit net de 734.600 (166.200 euro), cu 82% mai mare, conform datelor de la Ministerul Finanţelor Publice. În 2012, primul an complet de activitate directă pe piaţa românească, Lego România a avut o cifră de afaceri de circa 27 milioane lei (6 milioane euro) şi un profit net de 403.000 lei (90.000 euro).

    Compania îşi vinde produsele şi prin intermediul marilor retaileri şi magazinelor specilizate offline şi online.

    Vânzările de jucării de construcţie sunt estimate să crească cu o rată anuală constantă de 5%, în timp ce preţurile sunt de aşteptate să scadă considerabil, cu până la 50%, potrivit estimărilor firmei de cercetare Euromonitor.

    Cu Lego, care şi-a deschis birou în România, popularitatea pentru jocuri şi puzzle-uri a reînviat, iar trendul va continua până în 2016, când ar putea ajunge la vânzări de 51 milioane lei, menţionează Euromonitor.

    Grupul Lego este unul dintre cei mai importanţi producători de jucării din lume, cu afaceri de 3,4 miliarde euro anul trecut.

  • Fondatorul Starbucks dezvăluie secretul care face clienţii să devină dependenţi

    Howard Schultz, născut la 19 iulie 1953, este CEO-ul şi preşedintele Starbucks Corporation, reţeaua formată din peste 23.000 de cafenele răspândite în întreaga lume, cu venituri de 14,8 miliarde de dolari şi aproximativ 160.000 de angajaţi. Schultz s-a născut într-o familie săracă de evrei din cartierul newyorkez Brooklyn. 

    Era un sportiv talentat, excelând la baschet şi fotbal american, astfel că în 1970 a reuşit să obţină o bursă de studii la universitatea Northern Michigan, fiind primul din familia sa care urma colegiul. A absolvit cinci ani mai târziu şi a obţinut o licenţă în comunicare.

    Şi-a început cariera ca vânzător de electrocasnice pentru Hammarplast, o companie care vindea aparate de cafea europene în SUA. A avansat până la postul de director de vânzări, poziţie din care a observat la începutul anilor ’80 că o mare parte din venituri erau generate de o mică reţea de magazine din Seattle, Washington, cunoscută atunci drept Starbuck’s Coffee Tea and Spice Company. ”Când am intrat în magazin pentru prima dată – ştiu că sună siropos – dar chiar m-am simţit acasă, iar produsul părea că îmi vorbeşte“, rememorează Schultz momentul în care a intrat în Starbucks, în 1981.

    Firma exista de aproximativ zece ani, doar în Seattle, fondată de Jerry Baldwin, Gordon Bowker şi vecinul lor, Zev Siegl. Cei trei prieteni au fost şi creatorii logo-ului răspândit acum în toată lumea. La un an după întâlnirea sa cu fondatorii Starbucks, în 1982, Schultz a fost angajat ca director al operaţiunilor de retail şi de marketing pentru compania aflată în creştere şi care, în acel moment, vindea doar boabe de cafea, nu şi cafea preparată. Ideea ca Starbucks să vândă şi cafea preparată i-a venit lui Schultz în timpul unei călătorii la Milano în care a observat numărul mare de cafenele de la fiecare colţ de stradă.

    Entuziasmul lui de a crea un lanţ de cafenele nu a fost împărtăşit însă şi de fondatori. La insistenţele sale, proprietarii i-au permis totuşi să deschidă o cafenea într-un nou magazin care urma să fie deschis în Seattle. Spaţiul, inaugurat în 1985, le-a adus sute de clienţi zilnic. A fost totodată locul creării unui nou sortiment de cafea preparată şi a fost introdus un nou cuvânt în rândul băutorilor de cafea din toată lumea: cafe latte. Succesul cafenelei nu a fost însă suficient pentru a demonstra fondatorilor că direcţia indicată de Schultz era cea potrivită. Ei nu voiau să crească atât de mult, iar Schultz, dezamăgit, a părăsit Starbucks în 1985 şi şi-a deschis propriul lanţ de cafenele, Il Giornale, care i-a adus rapid succes.

    Doi ani mai târziu, cu ajutorul unor investitori privaţi, a cumpărat Starbucks în schimbul a 3,8 milioane de dolari şi a realizat fuziunea între cele două companii. Schultz a fost nevoit să ducă din nou o muncă de convingere, de data aceasta ca investitorii să creadă că americanii sunt dispuşi să cumpere la preţuri ridicate o băutură pentru care obişnuiau să plătească 50 de cenţi. Din cauza neînţelegerilor cu ei, Schultz a demisionat în 2000 din poziţia de CEO al Starbucks.

    Opt ani mai târziu, s-a întors însă la conducerea companiei, care se străduia să rămână pe linia de plutire. De la întoarcerea lui Schultz, valoarea companiei a ajuns să fie de patru ori mai mare, ajungând la o cifră de afaceri de 14,8 miliarde de dolari, potrivit rezultatelor publicate anul trecut. Schultz continuă să extindă reţeaua la nivel global, a deschis cafenele în Vietnam, India şi, se va extinde în curând şi în Myanmar.

    Afaceristul, cu o avere estimată la 2,1 miliarde de dolari,  investeşte, prin intermediul unui fond de investiţii, şi în companii precum Pinkberry, Lululemon, eBay şi Groupon.

  • Reţeaua de supermarketuri Profi ajunge la 250 de spaţii

    Reţeaua de supermarketuri Profi a ajuns azi la 250 de magazine prin inaugurarea a două unităţi la Satu Mare. Un magazin are o suprafaţă de aproape 450 de metri pătraţi, dintre care pentru vânzare sunt destinaţi 355 de metri pătraţi. Al doilea magazin are o suprafaţă totală de 552 mp, din care spaţiul de vânzare este de 385 mp. Ambele vor funcţiona în formatul Profi standard, la fel ca şi celelalte două unităţi existente deja în Satu Mare. La nivel de judeţ, Profi mai deţine un magazin şi în localitatea Livada.

    Geografic, “Profi este cea mai extinsă reţea de magazine de proximitate în România, fiind prezentă în 121 de localităţi din 40 de judeţe, iar prin numărul de unităţi de la acest moment, ocupă cea de a doua poziţie în retailul modern autohton”, se arată într-un comunicat al companiei transmis redacţiei.

    Reţeaua de supermarketuri şi-a dublat profitul net anul trecut, de la 13,1 milioane lei în 2012 la 26,8 milioane lei (6 milioane euro), în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 26%, la 1,45 miliarde lei (330 milioane euro). Retailerul a deschis 63 de magazine în 2013 şi şi-a propus să menţină ritmul de inaugurări şi în acest an.