BusinessMagazin

Tag: proces

  • Producătorii filmului “Lupul de pe Wall Street”, daţi în judecată pentru 25 milioane de dolari

    Andrew Greene, fost director executiv la firma de investiţii Stratton Oakmont, solicită daune de 25 milioane de dolari şi îi acuză de defăimare pe producătorii filmului, întrucât personajul său era descris în “Lupul de pe Wall Street” ca un infractor, un consumator de droguri, un bărbat pasionat de sexul cu prostituate şi era ironizat pentru faptul că purta perucă întrucât începuse să chelească, potrivit TMZ.com.

    În documentele depuse la tribunal, Andrew Greene spune că partenerii săi de afaceri, inclusiv Jordan Belfort, personajul interpretat de Leonardo DiCaprio, i-au dat porecla “Wigman” (“Omul cu perucă”) din cauza faptului că obişnuia într-adevăr să poarte o perucă.

    În film, Greene este prezentat prin intermediul personajului Nicky “Rugrat” Koskoff, interpretat de P.J. Byrne, iar partenerii săi de afaceri – exact cum afirmă Greene în acest proces – îl ironizau fără milă din cauza pierderii premature a părului.

    Andrew Greene spune că filmul l-a prezentat făcând diverse lucruri ilegale şi lipsite de etică – precum întreţinerea de relaţii sexuale cu prostituate chiar în faţa colegilor săi.

    Reclamantul afirmă că această prezentare i-a afectat reputaţia profesională de expert în investiţii bancare şi că producătorii filmului nu i-au cerut niciodată permisiunea de a se folosi de identitatea şi imaginea lui.

    Andrew Greene solicită daune financiare de 25 de milioane de dolari de la studiourile Paramount şi de la regizorul Martin Scorsese şi a solicitat justiţiei să retragă din circuitul cinematografic toate copiile acestui film.

    Filmul “Lupul de pe Wall Street/ The Wolf of Wall Street” a primit cinci nominalizări la premiile Oscar din acest an care vor fi decernate pe 2 martie.

  • Şoferii pot să cumpere poliţa RCA direct de pe telefon

    Aplicaţia, care se poate instala gratuit, permite accesul la mai multe oferte RCA şi achiziţionarea celei potrivite prin intermediul cardului bancar, fără a avea taxe sau comisioane suplimentare. Sistemul este realizat în parteneriat cu Safety Broker.

    Şoferii completează mai multe câmpuri, precum datele autovehiculului şi datele de contact, iar acestea sunt păstrate în memoria aplicaţiei, facilitând procesul în cazul unor achiziţii viitoare.

    Aplicaţia permite şi achiziţionarea de roviniete, prin card bancar sau SMS, şi funcţionează pe dispozitive mobile cu sisteme iOS sau Android.

  • Inovaţia în întreprinderile româneşti, în declin

     Totodată, ponderea întreprinderilor fără nicio inovaţie a crescut cu 10,1 puncte procentuale, conform rezultatelor provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia în industrie şi servicii.

    “Rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia arată că, în perioada 2010-2012, în rândul întreprinderilor din mediul de afaceri ponderea întreprinderilor care au introdus sau au implementat produse, procese, metode de organizare sau metode de marketing, noi sau îmbunătăţite semnificativ a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale faţă de perioada 2008-2010.

    Din rândul acestora, 14,4% au fost întreprinderi care au aplicat numai metode noi de organizare sau de marketing în timp ce, 1,9% au fost întreprinderi care au introdus sau implementat numai produse şi/sau procese noi sau îmbunătăţite semnificativ. O pondere de 4,4% din întreprinderi au introdus atât produse şi/sau procese noi cât şi metode de organizare şi/sau de marketing noi sau îmbunătăţite semnificativ”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua Constituţie: Interceptările se fac numai în procesul penal, iar procurorul nu le mai poate dispune

     “Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, înregistrarea în mediul ambiental, localizarea sau urmărirea prin GPS, ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, înregistrarea de imagini, obţinerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevăzute de lege se dispun de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal”, se arată în amendamentul adoptat în Comisia de revizuire la propunerea Asociaţiei Magistraţilor din România.

    În forma iniţială a textului din iniţiativa de revizuire, se preciza pentru articolul 28, alineatul 3: “Reţinerea, predarea sau perchiziţionarea trimiterilor poştale, interceptarea convorbirilor şi a comunicărilor, interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un sistem informatic şi la un suport de stocare a datelor informatice, obţinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic şi a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judecător, în condiţiile legii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen Leasing a finalizat procesul de preluare a portofoliului de leasing de la ING Lease

     “Operaţiunile tehnice de preluare au fost deja finalizate, urmând ca tranzacţia să producă efecte cu privire la contractele încheiate cu clienţii transferaţi începând cu luna februarie, odată cu facturarea primei rate de către Raiffeisen Leasing, în calitate de finanţator”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Anterior, clienţii au fost notificaţi, pentru obţinerea consimţământului de preluare, iar tranzacţia a fost aprobată, în decembrie, de Consiliul Concurenţei.

    Portofoliul preluat de la ING Lease cuprinde vehicule în proporţie de 49,7%, echipamente – 31,6% şi imobiliare – 18,7%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ovidiu Buluc investeşte 16 milioane de euro într-un nou centru logistic la Baloteşti

    Pentru a susţine ritmul de creştere pe care compania l-a înregistrat în ultimii ani, dar şi pentru a spori nivelul serviciilor oferite către partenerii săi, producători de medicamente sau farmacii, Farmexim a iniţiat în anul 2012 un proces investiţional care a avut ca principal obiectiv pregătirea companiei pentru provocările anilor următori.

    Depozitul este echipat cu dotări tehnologice de ultimă generaţie în domeniu, la standarde GDP, are o suprafaţă de peste 15.000 mp şi o capacitate de stocare de peste 6000 de paleţi, permiţând gestionarea unui număr de peste 11.000 de articole diferite.

    În cadrul grupului, Farmexim, unul dintre primii trei distribuitori de medicamente din România, a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri brută de aproximativ 1.500 miliarde de lei (aproximativ 340 milioane euro), în creştere cu peste 17% faţă de 2012. Totodată, compania a înregistrat în anul 2013 un profit cu peste 50% mai mare faţă de anul 2012.

    Farmexim este prima companie de import şi distribuţie de medicamente din România, înfiinţată în Bucureşti în anul 1990. În cei 24 de ani de activitate, compania a ajuns să asigure distribuţia de medicamente la nivel naţional, prin intermediul unui număr de 13 filiale, în principalele oraşe ale ţării. Compania are parteneriate cu peste 250 de producători de medicamente, interni şi externi, şi oferă un portofoliu de peste 5.500 de produse unui număr de 3.500 de clienţi farmacii şi peste 400 de spitale.

  • DOSARUL favorizării lui Nicolae Popa – Vîntu: Popa s-a susţinut singur în Indonezia, câştiga bani din turnee de popice

    Sorin Ovidiu Vîntu a declarat, vineri, în faţa unui complet de trei judecători, în ultimul cuvânt în dosarul în care este judecat pentru favorizarea lui Nicolae Popa, că acest dosar reprezintă în opinia sa o răzbunare politică şi o “primă factură” pe care o are de plătit.

    “În opinia mea acest dosar a fost un înscris politic. În anul 2009 am susţinut cu toate forţele schimbarea preşedintelui României cu un altul. Am pierdut şi iată c-a apărut şi factura. Prima factură o reprezintă acest dosar de favorizare a infractorului”, a arătat Vîntu.

    Sorin Ovidiu Vîntu a explicat că, deşi era prieten bun cu Popa, acesta din urmă nu avea nevoie de ajutorul lui pentru că avea o companie în Indonezia şi totodată era jucător profesionist de popice, participa la turnee şi câştiga bani.

    “Nicolae Popa s-a susţinut singur de când ştiu. El era jucător profesionist de popice şi juca. Avea şi o companie de care se ocupa acolo. Sumedenia de interceptări a procurorilor nu are nicio relevanţă cu acest caz, iar toate discuţiile dintre mine şi Popa reprezintă ajutorul meu în sensul că-l ascultam şi îi ascultam apăsările, el fiind departe de ţară. Vorbeam cu Popa pentru a-l îmbărbăta, iar interceptările nu au legătură cu cazul”, a mai arătat Vântu.

    Instanţa supremă a rămas vineri în pronunţare în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa şi urmează să decidă dacă dictează condamnări sau achitări în acest caz.

    Un complet de trei judecători de la instanţa supremă a finalizat, vineri, dezbaterile în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu şi alte două persoane sunt judecate pentru favorizarea lui Nicolae Popa, condamnat în legătură cu prăbuşirea FNI, şi urmează să dea o decizie definitivă în acest caz.

    În 2 octombrie 2012, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la doi ani de închisoare cu executare, pe Octavian Ţurcan la un an de închisoare cu suspendare şi pe Alexandru Stoian, şoferul lui Vîntu, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. Decizia a fost contestată de cei trei şi de procurori la Curtea de Apel Bucureşti, care a confirmat decizia TB, în iunie 2013.

    Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme i-au trimis în judecată, în 12 octombrie 2010, pe Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa şi pe Alexandru Stoian pentru complicitate la această infracţiune.

    Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensaţii.

    La scurt timp de la prăbuşirea, în mai 2000, a Fondului Naţional de Investiţii, Popa a plecat din ţară. Aproape doi ani mai târziu, autorităţile române au emis pe numele lui un mandat internaţional de arestare.

    Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis, din totalul sumei anuale de 200.000 euro “convenite cu condamnatul Popa Nicolae”, două tranşe de 50.000 euro, respectiv 20.000 de euro.

    “Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie”, potrivit procurorilor.

    În acest scop, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Ţurcan, arătau procurorii.

    De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autorităţile judiciare.

    După arestarea lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autorităţile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu şi Alexandru Stoian “au desfăşurat acţiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România”, au mai arătat procurorii. Aceştia au precizat că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, “pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia”.

    Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii.

    Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

    Într-un alt dosar, în 13 septembrie 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme l-au trimis în judecată pe Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, foştii directori ai Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol, în dosarul delapidării Petromservice, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro. Dosarul delapidării Petromservice este judecat la Tribunalul Bucureşti.

    Procurorii DIICOT în cercetează pe Sorin Ovidiu Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, Gheorghe Şupeală şi altor şapte persoane, pentru spălare de bani şi delapidarea patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

    Vîntu este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

  • Companiile siderurgice s-au plâns din nou ministrului Economiei de preţul energiei

     “O primă problemă ridicată a fost preţul energiei electrice, considerat ca fiind împovărător pentru o industrie supusă permanent restructurării şi eforturilor de reducere a costurilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

    Reprezentanţii industriei siderurgice s-au întâlnit joi cu ministrul Economiei, Andrei Gerea. Ei i-au spus lui Gerea că nivelul ridicat al taxelor pentru energie regenerabilă, certificate verzi şi cogenerare sunt aspecte care afectează grav competitivitatea industriei metalurgice din România.

    La întâlnire au participat reprezentanţi ai ArcelorMittal, Alro Slatina, Tenaris Silcotub Zalău, Uniunii Producătorilor de Oţel din România şi ai Societăţii Române de Metalurgie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procesul împotriva principesei Irina, pentru organizarea unor lupte de cocoşi, a fost amânat până pe 14 iulie

     Procesul inculpaţilor, între care se află şi Irina Walker, a treia fiică a regelui Mihai, era programat să înceapă marţi. Însă părţile au solicitat amânarea, continuând discuţiile pentru soluţionarea cazurilor cu procurori de la Washington şi din Oregon, potrivit site-ului oregonlive.com.

    Judecătorul districtual Michael Mosman a stabilit data de 14 iulie pentru începerea procesului, programat să dureze cinci zile.

    Potrivit procurorilor Guvernului, Irina Walker şi soţul său John Wesley Walker au organizat cel puţin zece lupte de cocoşi la ferma lor de lângă Irrigon, în ţinutul Morrow din statul Oregon, în perioada aprilie 2012-mai 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama se apropie de sfârşitul perioadei de reflecţie privind programele de supraveghere ale NSA

     Preşedintele american şi-a multiplicat în ultimele zile întâlnirile cu alegătorii şi actorii-cheie ai serviciilor de informaţii pentru a lua măsuri care permit o încadrare mai bună a operaţiunilor de supraveghere a telecomunicaţiilor conduse de agenţiile americane şi dezvăluite de fostul consultant al NSA Edward Snowden.

    Potrivit unor surse, Obama intenţionează să limiteze interceptarea mesajelor electronice şi a convorbirilor telefonice ale liderilor străini, aşa cum s-a întâmplat cu cele ale cancelarului german Angela Merkel.

    Barack Obama ar trebui să îşi prezinte concluziile într-un discurs pe care îl va rosti în săptămânile următoare – în orice caz, înaintea discursului privind Starea Naţiunii din 28 ianuarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro