Tag: Plan

  • Rusia PROVOACĂ din nou: Care este PLANUL lui Putin privind ţările baltice

    Rusia a găsit un nou pretext să pună în discuţie statutul ţărilor baltice. Oficialii de la Moscova au pornit o investigaţie care vizează Estonia, Letonia şi Lituania.

    Investigaţia a fost catalogată drept o “provocare absurdă” de către ministrul lituanian de Externe Linas Linkevicius.

    Cele trei ţări baltice au aderat la Uniunea Europeană (UE) şi NATO în 2004. Rusia denunţă acest lucru drept o provocare la adresa intereselor sale în domeniul securităţii.

    Ministrul lituanian a catalogat decizia Rusiei drept “cel puţin o provocare” şi “absurdă din punct de vedere legal, moral şi politic”.

    CARE ESTE MOTIVUL INVOCAT DE RUŞI PENTRU A PORNI O INVESTIGAŢIE

  • O decizie fără precedent luată la Bruxelles are efecte dramatice pentru România. Ce se întâmplă dacă planul va fi dus până la capăt

    Eşecul negocierilor dintre UE şi Grecia aruncă Europa în cea mai complicată criză de la înfiinţarea sa şi până acum. Decizia luată de reprezentanţii Atenei la Bruxelles a avut efecte imediate şi dramatice în ţările UE, una dintre cele mai afectate fiind România.

    Previziunile analiştilor nu sunt deloc optimiste, în ciuda apelurilor făcute de liderii UE.

    Care este decizia cu efecte dramatice pentru România. Ce se întâmplă dacă planul va fi dus până la capăt

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 iunie 2015

    COVER STORY: Şcoala de business de pe vasul de croazieră

    Odată îmbarcat pe vas, te distrezi bine, dacă eşti turist, şi înveţi despre servicii cât ai învăţa la o şcoală de management, dacă faci parte din staff. Cum au folosit românii cursurile intensive de pe vasele de croazieră pentru a deveni manageri sau antreprenori?

     


    IMOBILIARE: Pariul grecesc pe luxul românesc


     


    ANALIZĂ: 10 ani mai târziu: ce s-a adeverit şi ce nu din scenariile anterioare denominării

     


    ANTREPRENORIAT: Clujeanul care şi-a dus afacerea pe trei continente

     

     REPORTAJ: Cum arată varianta robotizată a fabricii Dacia?

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • ​Soluţia-minune găsită de CNADNR pentru a-şi spăla imaginea negativă

    Compania de Drumuri (CNADNR), un mamut cu peste 6.000 de salariaţI, dar care nu poate plomba singură gropile fără să facă licitaţii, admite într-un plan de acţiune de aproape 30 de pagini că are o problemă de imagine, că “relaţiile de colaborare din interior sunt dezechilibrate” iar soluţia este angajarea de personal specializat în comunicare publică şi gestionarea crizelor.

    O instituţie cu un buget anual de peste 1,5 miliarde euro, dar care nu reuşeşte să construiască nici 100 km de autostradă pe an, publică la jumătatea anului planul de acţiune pentru 2015. Faţă de fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, şeful CNADNR Narcis Neaga se angaja la începutul anului că va redacta până la finele lunii februarie un plan de management al companiei pe care o conduce din 2013.

    Soluţia-minune găsită de CNADNR pentru a-şi ”spăla păcatele”

  • Opinie Lavinia Raşca: Oamenii sunt cei mai importanţi. Şi totuşi…

    Cu alte cuvinte, în călătoria către culmile succesului antreprenorial sunt necesare: un plan de călătorie, pasiunea pentru ascensiune şi disponibilitatea de a face ajustări atunci când condiţiile o cer.

    Este incontestabil că toate cele patru conditii sunt esenţiale pentru creştere. În absenţa uneia dintre ele, companiile eşuează sau rămân mici. Cu toate acestea, cea mai importantă mi se pare existenţa oamenilor potriviţi. Şi nu mă refer numai la cei din companie – asociaţi, manageri, lideri, angajaţi –, ci şi la cei din afara ei clienţi, investitori, furnizori, parteneri, specialişti externi, consultanţi etc. Relaţiile necorespunzătoare cu oricare dintre aceştia consumă din energia necesară pentru strategie, pentru execuţie şi pentru administrarea numerarului.

    Într-o carte celebră, E-Myth, Michael Gerber îi sfătuieşte pe antreprenorii care doresc creşterea să „Work on the business, not in the business“ (în traducere: „Lucrează pentru afacere, nu în afacere“). El doreşte să transmită prin acest îndemn că este imperios necesar ca antreprenorii să se concentreze şi să acorde timp cu preponderenţă pentru a lua deciziile strategice, delegând operaţionalul. Pe de altă parte, Peter Drucker spune: „Gâtul sticlei se află în partea ei superioară“ – vrând să sugereze că, de fapt, locul îngust în organizaţii este la vârful piramidei ierarhice. Acest lucru se întâmplă pentru că liderii, fie ei antreprenori sau nu, nu au timp să se ocupe atât cât ar fi nevoie de lucrurile mari, strategice, pentru că îşi irosesc vremea în operaţional.

    Ce este de făcut în acest sens? Pe de o parte, este necesar ca antreprenorul să coaguleze echipe loiale şi unite, capabile să preia şi să îndeplinească sarcinile operaţionale; pe de altă parte, este vorba despre o delegare corectă. Cele două sunt strâns legate şi se condiţionează reciproc. Dacă există echipe unite şi loiale, antreprenorul are cui delega. Dacă deleagă corect, antreprenorul, pe lângă faptul că îşi eliberează timpul pentru lucrurile importante, îşi dezvoltă şi îşi loializează echipa. Oamenii învaţă, fac lucruri care le plac, sunt mândri, simt că cel pentru care lucrează are încredere în ei şi îi sunt recunoscători.

    Într-adevăr, am văzut cum angajaţii loiali şi uniţi fac diferenţa între performanţă şi marginalitate. Ce-i face să fie aşa? În primul rând o selecţie corectă, apoi un comportament adecvat al antreprenorilor şi liderilor. Lucrurile nu sunt deloc uşoare.

    Am avut clienţi antreprenori care mi se plângeau: „Nu înţeleg: le dau oamenilor tot ce le trebuie şi sunt nerecunoscători“. Mă duceam să vorbesc cu acei oameni şi îmi spuneau: „Degeaba ne plăteşte, dacă ne tratează ca pe nişte fiare vechi. Noi avem minte şi suflet. Ne-ar plăcea, măcar, să ne spună mai des: te rog şi mulţumesc şi să se uite la noi, nu prin noi“. Într‑adevăr, oamenii ţin la demnitatea lor, cu atât mai mult cei valoroşi.

    Îmi amintesc de profesorul meu de antreprenoriat de la Harvard Business School, Howard Stevenson, care ne spunea, în 1992: „E atât de simplu în teorie şi atât de greu în realitate: tratează-i pe cei din jur aşa cum vrei tu să fii tratat“.

    „Foarte adevărat“ – mi-am spus atunci: „Ce i s-o părea atât de complicat?“. Am înţeles însă cu timpul şi i-am dat dreptate. În realitate, pentru mulţi antreprenori este dificil să-i trateze pe cei din jur aşa cum îşi doresc să fie ei trataţi. De ce? Nu numai pentru că nu au timp sau pentru că nu le pasă. Paradoxal şi dureros, mulţi antreprenori nu se autocunosc şi nu ştiu cum ar vrea cu adevărat să fie ei înşişi trataţi de cei din jur. Nu ştiu ce şi-ar dori ei de fapt. Cred că asta este una dintre sursele nenumăratelor depresii despre care auzim. Cum să te bucuri, când de fapt nu ştii ce te bucură?

    Mi se pare şi mai dureros faptul că, atunci când i-am îndemnat la introspecţie pe antreprenorii nemulţumiţi despre care vorbeam, ca să afle ce-şi doresc cu adevărat de la viaţa lor, mi-au spus că ei nu au timp pentru chestiuni atât de minore şi de ciudate. „Ce altceva să-mi doresc decât cotă de piaţă şi profit, lucruri atât de greu de obţinut, care-mi ocupă tot timpul şi mă seacă de energie?“ – spun ei. Eu consider că e greşit! Dacă nu suntem noi înşine satisfăcuţi de viaţa noastră, nu putem să-i facem pe alţii să fie satisfăcuţi de relaţia cu noi şi nu vom avea succes în business. Iar a fi satisfăcuţi de viaţa noastră şi a ne simţi împliniţi înseamnă a fi echilibraţi din punct de vedere fizic, emoţional, social, mental. Or, noi nu putem ajunge la acest echilibru dacă nu ne cunoaştem cu adevărat nevoile şi dorinţele proprii. Nu suntem, în esenţă, maşini de făcut bani. E important să înţelegem că banii sunt o consecinţă a unor decizii corecte, bine puse în practică, nu sunt un scop în sine.

    Pe lângă faptul că ţin la demnitatea lor, oamenii valoroşi mai preţuiesc corectitudinea şi consecvenţa. Le place ca „da“ să fie „da“. Când li se promite ceva, le place ca promisiunea să fie respectată, indiferent ce se întâmplă. Atunci când devin loiali, ei pot înţelege excepţiile. Numai că „excepţiile“… repetate sau, cu atât mai grav, permanentizate, îi jignesc profund. Cu cât antreprenorii sunt mai fideli principiilor, valorilor, culturii, cu atât vor avea angajaţi mai loiali, cărora le pot delega sarcini, fiind liniştiţi că ele vor fi bine aduse la îndeplinire.

    Oamenilor valoroşi le mai place să fie semnificativi pentru antreprenori. Să fie cunoscuţi nu numai ca angajaţi, ci şi ca oameni. Acest lucru este dificil şi chiar imposibil de la o anumită dimensiune în sus. Evident, în companiile mijlocii şi mari, antreprenorul nu poate cunoaşte pe toată lumea. Dar trebuie să‑şi cunoască bine subordonaţii direcţi şi să-i înveţe, prin exemplul personal, să facă acelaşi lucru cu subordonaţii lor.

    Conform cercetărilor specialiştilor, dezvoltarea apare aşadar doar în companiile în care angajaţii sunt loiali. Mai mult decât atât: nu este suficient ca angajaţii să fie loiali, este foarte important ca ei să fie şi uniţi. Asta înseamnă că sunt dispuşi să renunţe la gloria personală pentru binele comun. Nu e uşor, pentru că, fără a fi conduşi spre un ţel îndrăzneţ, oamenii nu au tendinţa naturală spre unitate. De aceea sunt atât de importanete valorile, viziunea şi misiunea bine întocmite, care au atât calităţi strategice, cât şi de motivare. În companii, am întâlnit câteva bariere importante în calea unităţii echipelor: comunicarea necorespunzătoare, bârfa, neînţelegerile nerezolvate sau lenea nesancţionată. Antreprenorii care doresc creştere sunt chemaţi să le rezolve.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 iunie 2015

    COVER STORY: Cele mai promiţătoare start-up-uri

    Demersul Business Magazin de a identifica cele mai promiţătoare afaceri de tip start-up nu este un top. Afacerile despre care veţi citi provin din domenii diferite şi au ambiţii diferite. Numitorul comun este însă acela că toate au potenţialul de a creşte şi de a deveni un reper în sectorul în care activează.

     


    STRATEGIE: Grupul Ţiriac intră în competiţie cu petroliştii



    ANALIZĂ: Drumul spre o companie de 1 miliard de dolari

     


    ECONOMIE: Va funcţiona în Europa modelul pieţei de capital americane?

     


    AFACERI: Artizanul dezvoltării agresive a Mega Image pleacă din companie

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 iunie 2015

    COVER STORY: Viticultorul care a cucerit China

    Antreprenorul George Neacşu vinde mai bine vinurile sale chinezilor decât conaţionalilor, chiar dacă pe piaţa asiatică se luptă cu giganţii francezi, italieni sau neozeelandezi. El a mizat de şase ani pe exporturi, iar vânzările către China s-au dublat în prima parte a acestui an, după ce în 2014 depăşeau rulajele de pe piaţa internă.

     


    ANTREPRENOR: Mardasarevici se întoarce la tehnologie


     


    SOFTWARE: Windows cu bombonele

     


    SPECIAL: Schimbarea cu care Deutsche Bank vrea să îşi repare imaginea şifonată

     

    PRODUCŢIE: Producătorii locali de telefoane mobile din Asia încep să câştige teren în faţa unor companii ca Samsung sau Apple

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Fabrica de servicii de la Timişoara

    “Suntem organizaţi ca o fabrică de servicii, ne apropiem foarte mult în ce priveşte livrarea serviciilor de ceea ce înseamnă uzină: procese automatizate, proceduri de îmbunătăţire a eficienţei, problemele care apar când serviciul este întrerupt în reţelele clienţilor noştri – volumul tichetelor (emise la apariţia în cadrul unor probleme ale reţelelor clienţilor – n.r.) este de 30.000 de tichete lunar, pe care le soluţionează 500 de oameni”, descrie Liviu Giurgiu, networks director pentru CIS, ţările nordice şi baltice şi Europa de Est în cadrul Alcatel-Lucent, activitatea centrului global de servicii al companiei din Timişoara, cel mai mare din cele patru deţinute în prezent de grupul francez şi unul dintre principalele departamente ale furnizorului de echipamente şi soluţii de telecomunicaţii Alcatel-Lucent din România.

    Giurgiu este ghidul grupului de jurnalişti, din care fac parte, într-o vizită la sediile din Timişoara ale companiei franceze, ce are rolul de a dezambiguiza câteva dintre specificităţile tehnice ale domeniului: într-un open space, angajaţii lucrează cu câte patru monitoare în faţă, urmărind din când în când un televizor deschis pe postul american CNN. Aflăm că acesta nu are rol de informare sau de entertainment, ci că ar putea reprezenta primul semnal de alarmă în cazul problemelor reţelelor din diferite părţi ale lumii în situaţia unui dezastru, precum un uragan.

    În altă încăpere, destinată lucrului cu doi dintre cei mai importanţi clienţi ai companiei, companiile americane AT&T şi Verizon, atrag atenţia afişe ale angajaţilor cu „Never expect, always inspect” şi un monitor cu starea vremii din Statele Unite ale Americii, tendinţele de pe Coasta de Est având influenţă directă asupra activităţii acestor clienţi. Într-o altă încăpere se află câţiva angajaţi ce supraveghează activităţile din Eurotunnel, între Marea Britanie şi Franţa. „În cazul Eurotunnel, ne ocupăm de mentenanţa reţelei telecom şi de semnalizare feroviară; 12 angajaţi români se ocupă de toate aceste activităţi, din care doi la faţa locului, compania din România fiind responsabilă inclusiv de reparaţiile de sub apă ale tehnologiei ce deserveşte tunelul.”

    el mai mare department al companiei este însă cel de cercetare şi dezvoltare, împărţit pe divizii în funcţie de tehnologii – wireless, IP platforms, fixed access şi IP routing and transportation -, iar laboratorul ce îl deserveşte este sugestiv în acest sens: se întinde pe o suprafaţă de 1.800 de metri, iar totul este automatizat. Spre exemplu, un echipament are rolul de a simula scenarii reale de pe teren, precum condiţii de exterior de deplasare pedestriană sau într-un autovehicul, cu 250 km/oră. Acesta costă 5.000 de euro, la care se adaugă preţul licenţei, de 10.000 de euro; iar în cadrul laboratorului se află mai multe astfel de echipamente.

    Investiţii se fac tot timpul, iar ce am investit în ultimii zece ani depăşeşte 100 de milioane de euro”, spune Eugen Şerbănescu, directorul general al companiei. Prezent pe piaţa locală din 1991, Alcatel-Lucent a evoluat de la un număr de 50 de angajaţi la aproximativ 1.500 în prezent, împărţiţi între activităţile companiei în România: circa 1.000 lucrează în cadrul centrului de cercetare-dezvoltare din Timişoara, iar restul în cadrul centrului de servicii end to end de suport şi mentenanţă pentru circa 15 clienţi majori la nivel global, printre care British Telekom Franţa, KPM Olanda, Orange Franţa, Vodafone Qatar, singurul continent pe care nu îl acoperă serviciile din Timişoara fiind Australia. Grupul a înregistrat venituri de 13,17 miliarde de euro anul trecut la nivel global, iar în România compania a avut în 2013 (cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile) o cifră de afaceri de 388 milioane de lei (87,8 milioane de euro) şi un profit net de 20 milioane de lei (4,5 milioane de euro).

    Înainte de criză, compania a avut în România o cifră de afaceri de 122,5 milioane de euro şi profit de 8 milioane de euro. „Ne continuăm expansiunea în România”, sumarizează Şerbănescu modalitatea în care plănuieşte să extindă activităţile companiei. El a fost numit în funcţie în aprilie anul trecut şi printre responsabilităţile sale se numără gestionarea schimbărilor pe plan local aduse de schimbările din cadrul companiei-mamă: planul industrial Shift Plan (lansat de Michel Kombs, CEO-ul grupului, în 2013) şi anunţul din aprilie referitor la faptul că Nokia va cumpăra Alcatel-Lucent, urmând să formeze un gigant telecom de 40 miliarde euro şi 110.000 angajaţi, despre care presa internaţională scrie că este cea mai mare tranzacţie din ultimii 16 ani din industria echipamentelor şi serviciilor pentru operatorii de telecomunicaţii. Programul Shift Plan a fost creat cu scopul de reducere a costurilor fixe ale companiei cu 950 de milioane de euro până la sfârşitul lui 2015, în funcţie de cerinţele pieţei.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 iunie 2015

    COVER STORY: “Bagaj de CEO”

    Boris Billich, CEO al Mercedes-Benz România, a venit la Bucureşti în 2013 şi a adus cu el un bagaj de 20 de ani de experienţă în piaţa auto, dintre care 17 a fost expat şi a învăţat să negocieze cu ruşi, cu şeici sau cu milionari excentrici.


    INVESTIŢII: Mic ghid de folosire a titlurilor de stat


    ANTREPRENOR: Pariu pe trainingul oamenilor de la ghişeu


    STRATEGIE: Bancherii privaţi care acceptă doar clienţi milionari
     

    INTERNAŢIONAL: Angajarea într-o companie imaginară, soluţia europeană pentru şomaj


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 1 iunie 2015

    COVER STORY: “Generaţia de aur a businessului românesc”

    Catalogul tinerilor manageri de top a strâns, în 10 ediţii, 1.000 de poveşti ale celor mai importanţi manageri sub 40 de ani, pe care îi putem numi, liniştiţi, generaţia de aur a businessului local. Sunt 1.000 de oameni care au cresct odată cu mediul de afaceri românesc şi care au demonstrat că, în 25 de ani de capitalism, în România s-a dezvoltat o generaţie de manageri şi de antreprenori care pot să repornească economia şi să devină mentori pentru următorii 1.000 de tineri manageri.


    ANTREPRENORIAT: Revoluţia clujeană din Silicon Valley


    AUTO: Bătălia producătorilor premium pe piaţa SUV


    CARIERĂ: Vânzătorul care şi-a dus un produs în fiecare magazin din România

    INTERNAŢIONAL: Grecia este, practic, în faliment. Ce mai poate face Europa?


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.