BusinessMagazin

Tag: obtinere

  • Cum reuşeşte un oraş din România să concureze cu destinaţii de vacanţă ca Barcelona sau Viena

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari.

    Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • RIO 2016: Marian Drăgulescu s-a calificat în finala la sărituri la Jocurile Olimpice. Andrei Muntean, în finala de la paralele

    Marian Drăgulescu s-a calificat în finala de la sărituri cu nota de 15.283, a treia notă din concurs obţinută şi de alţi trei gimnaşti. De asemenea, Andrei Muntean s-a calificat în finală la paralele, nu însă şi la individual compus.

    Marian Drăgulescu nu a prins finala de la sol, după două ratări la acest aparat. Epuizat la finalul evoluţiei, fostul multiplu campion mondial a fost notat cu 12.800. La acelaşi aparat, Andrei Muntean a obţinut 13.733.

    Drăgulescu a început concursul cu o evoluţie la bară fixă, aparat la care a primit nota 12.133, iar celălalt gimnast român prezent la Jocurile Olimpice de la Rio, Andrei Muntean, a obţinut 13.833.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când era mic era ţinta bătăuşilor la şcoală, iar astăzi este unul dintre cei mai puternici oameni din lume

    Elon Musk s-a născut în Pretoria, Africa de Sud în 1971. El a învăţat singur câteva limbaje de programare şi la vârsta de 12 ani a vândut, pentru 500 de dolari, codul pentru un joc video numit “Blastar”.

    Copilăria sa nu a fost însă una uşoară: după cum povesteşte în cartea “Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future”, el a ajuns la un moment dat la spital după ce mai mulţi bătăuşi de la şcoală l-au lăsat inconştient pe scările instituţiei.

    Musk a absolvit liceul pentru băieţi din Pretoria şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani, considerând că e mai uşor să emigreze astfel în Statele Unite. În 1992, după doi ani petrecuţi la o şcoală de afaceri din Ontario, Elon Musk s-a transferat la Universitatea din Pensylvania unde a obţinut o diplomă în economie. A mai petrecut încă un an acolo, pentru a obţine şi o diplomă în fizică. În anul 2002, Musk a obţinut cetăţenia americană.

    Elon Musk a fondat alături de fratele său Zip2, o companie de software care a dezvoltat un ghid online pentru industria de tipărire a ziarelor. Musk a semnat contracte cu New York Times şi Chicago Tribune, iar Zip2 a fost achiziţionată ulterior de Compaq pentru suma de 341 milioane de dolari.

    În martie 1999, omul de afaceri a cofondat X.com, un serviciu financiar de plăţi online şi prin email. Un an mai târziu, X.com a fuzionat cu o altă companie, Cofinity, care deţinea marca PayPal. Această marcă a avut o creştere rapidă şi a fost achiziţionată de eBay pentru 1.5 miliarde, din care Musk a primit 165 de milioane de dolari.

    Musk a mai fondat, de-a lungul carierei, companii precum SpaceX, specializată în construcţia de vehicule spaţiale, sau Tesla Motors, organizaţie care investeşte sume considerabile în dezvoltarea motoarelor electrice. Primul model al companiei a fost Tesla Roadster, o maşină sport electrică, ce a avut vânzări de peste 2.500 de unităţi. La lansarea maşinii, Musk a vorbit despre cei care nu sunt de acord cu noile tendinţe din industria auto: “Unii oameni nu privesc cu ochi buni schimbarea, dar trebuie să accepţi schimbarea atunci când alternativa e dezastrul”.

    Elon Musk este preşedintele Fundaţiei Musk, care donează constant sume importante de bani cauzelor filantropice. De asemenea, fundaţia sponsorizează anual centre de cercetare pentru energii regenerabile. În aprilie 2012, omul de afaceri s-a alăturat programului filantropic condus de Bill şi Melissa Gates.

    În 2010, Elon Musk a apărut în lista Time a celor mai influenţi oameni din lume. El a servit de asemenea ca model pentru celebrul personaj de film Tony Stark, din franciza de mare succes “Iron Man”. “Există câteva diferenţe între mine şi Tony Stark”, a comentat Musk. “Spre exemplu, eu am cinci copii, deci petrec mai mult timp la Disneyland decât mergând la petreceri”.

  • Cum a reuşit un tânăr din Ploiesti să facă 19.300 de euro în doar patru luni

    Creativitatea este astăzi o abilitate vânată de majoritatea angajatorilor, dar pe care puţini o deţin sau ştiu să o valorifice la potenţialul maxim. Partea bună este, totuşi, că nu trebuie să ai experienţă sau studii pentru a câştiga din acest domeniu. Iar Mihail ilustrează perfect acest exemplu. Mulţi sunt surprinşi să afle că tânărul nu şi-a obţinut încă diploma universitară. Înainte să termine facultatea, acesta a riscat şi a zburat spre domeniul creativităţii şi spre freelancing.

    Mihail Lazăr Epure a crescut în Ploieşti iar după liceu a decis, ca majoritatea colegilor săi, să aplice la Universitatea din Bucureşti. „Mi-am dorit o carieră în arhitectură încă de la vârsta de 12 ani”, a spus el. „Am fost mereu în căutarea unui domeniu în care creativitatea joacă un rol important. Am aplicat la liceul de arte, în clasa de arhitectură, iar apoi la Arhitectură la Bucureşti” a adăugat el. Dar în timpul facultăţii  Mihail a descoperit jovoto* printr-un prieten şi a văzut o oportunitate de a-şi începe în acel moment cariera în domeniul creativ. (nr.red. Jovoto*– platformă de brainstorming la scară largă ce reuneşte branduri mari şi ONG-uri în căutare de idei inovatoare cu peste 80.000 de profesionişti în creativitate dispuşi să vină cu soluţii).

    S-a pus rapid pe treabă şi şi-a prezentat prima idee în Crowdstorm pentru Greenpeace – „Opriţi TTIP”. (TTIP este un acord comercial între SUA şi UE, care a fost negociat în spatele uşilor închise şi departe de ochii oamenilor. Greenpeace şi-a unit forţele cu jovoto pentru a găsi idei de comunicare pentru campania de oprire a TTIP).

                                  Primul proiect înscris de Mihail pe platforma jovoto

    Atunci când a fost întrebat despre prezentarea primei sale idei, Mihail a spus: „M-am simţit curios să văd ce se întâmplă, dacă alte reclame vor place şi ce feedback-ul voi primi de la ei. După ce au postat prima mea idee şi am obţinut feedback din partea comunităţii am înţeles repede că nu am fost suficient de bun şi am început să caut şi mai multe idei. De-a lungul timpului am început să am din ce în ce mai mult succes”. După mai multe propuneri, Mihail a început să câştige pentru ideile sale şi în aproximativ patru luni a ajuns la suma de 19.300 de euro. 

    „În România industriile creative sunt tot mai multe, dar raportul dintre cerere şi ofertă în lumea arhitecturii împinge mulţi tineri absolvenţi să caute oportunităţi în alte industrii, cum ar fi design interior, design de produs sau de marketing”, a declarat Mihail când a fost întrebat despre oportunităţile de carieră pentru creativii din România. Din acest motiv, el a fost încântat să vină la jovoto – locul în care el îşi poate demonstra creativitatea şi face bani într-un mod flexibil. „Lucrul Crowdstorms la jovoto îmi dă libertatea de care am nevoie în viaţa mea de zi cu zi. Eu îmi fac propriul program şi aleg proiectele la care doresc să lucrez”, a spus acesta. „Acest sentiment de libertate este cea mai mare diferenţă între munca la jovoto şi un loc de muncă tradiţională “

    „În Crowdstorming este vorba despre oameni care lucrează împreună pentru a rezolva diverse task-uri, declanşând astfel creativitatea. Acestea variază de la design de produs la grafică, de la finanţe la arhitectură. Adevărata magie apare când creativii din întreaga lume lucrează în colaborare pentru a atinge un scop comun.”, spune Mihail desrpe Crowdstorming. „Crowdstorming este un fel de brainstorming, dar la scară de internet. Este procesul unic în care designerii de produs, ilustratori, designeri de servicii, arhitecţi şi inovatori din întreaga lume se conectează, colaborează şi rezolvă provocări pentru branduri de top la nivel mondial”, adaugă acesta.

  • Epson obţine o cotă de 41%din piaţa videoproiectoarelor în T2. Îşi dublează volumul de proiectoare livrate în prima jumătate a anului

    Epson obţine o cotă de 41% pe piaţa locală de proiectoarelor în cel de-al doilea trimestru al anului, menţinându-şi poziţia de lider pe o piaţă în creştere, potrivit comunicatului dat publicităţii de către companie.

    Per total, piaţa a înregistrat în primul semestru al anului 2016 o creşterecu peste 30%, faţă de primul semestru al anului trecut, conform datelor raportului Futuresource pe T2*.

    Potrivit reprezentanţilor Epson, poziţia de lider a fost susţinută de noile modele lansate în prima jumătate a acestui an. Comparativ cu 2015, Epson a dublat numărul de proiectoare livrate. Chiar dacă modelele de vârf cu rezoluţii wide Full HD au înregistrat cele mai mari evoluţii, modele entry, cu preţuri începând de la 400 de euro, sunt în continuare cele care fac volumul pieţei.

    “Suntem în al doilea trimestru de creştere, cu o cotă de piaţă semnificativă, şi estimăm căpiaţa de proiectoare va ajunge la un volum de 26.000 de unităţi până la finalul anului 2016. Campionatul European de Fotbal din 2016 a avut un impact puternic asupra vânzărilor de proiectoare din mai toate gamele, cu precădere asupra celor wide şi credem că şi Jocurile de la Rio, dublate de o intensificare generală a consumului, vor influenţa pozitiv volumele livrate în perioada următoare”, spune Simona Decuseară, Sales& Marketing Manager Epson România şi Bulgaria. 
     

  • Acest oraş din România a reuşit să obţină sute de milioane de euro din fonduri europene. Care este secretul succesului?

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari. Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • The International 2016 devine cel mai mare turneu de eSports din toate timpurile. Fanii DOTA 2 au contribuit cu 17 milioane de dolari la fondul de premiere

    The International 2016 este cea dea şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2, joc video, din lume. Turneul va avea loc în Seattle şi va începe pe 2 august. Până în prezent fondul de premiere al turneului a ajuns la 18,5 milioane de dolari şi este în continuă creştere deoarece fanii pot contribui la fond achiziţionând diferite produse virtuale. 17 milioane din cele 18,5 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit 68 de milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

    În competiţie participă 16 echipe din întreaga lume şi fiecare dintre echipa va obţine un premiu în bani indiferent de poziţia ocupată. Anul trecut, competiţia a fost câştigată de echipa americană Evil Geniuses şi a obţinut un premiu de 6,6 milioane de dolari. Locul doi a fost ocupat de CDEC Gaming (2,8 milioane de dolari), pe locul trei s-a clasat LGD Gaming  (2,2 mil.) şi locul patru a fost ocupat de Vici Gaming (1,5 mil de euro).

    Anul trecut fondul de premiere a ajuns de la 1,6 milioane de dolari până la 18,4 milioane de dolari.

    Sportul electronic devine din ce în ce mai vizibil, la care participă din ce în ce mai mulţi jucători şi spectatori, dar şi o oportunitate de business. Recent Alibaba, gigantul chinez, a anunţat o investiţie de 150 milioane de dolari în eSports. Ramura Alisports a companieie va găzdui turneul de eSports World Electronic Sports Games care are un fond de premiere de 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, în competiţiile de DOTA 2 s-au oferit peste 31 de milioane de dolari, în cadrul League of Legends peste 7 milioane de dolari, Conter-Strike: Global Offensive peste 6 milioane de dolari.

    Jucătorii echipei Evil Geniuses (DOTA2) au obţinut cele mai mari câştiguri de până acum din eSports (aproape toţi cei cinci jucători au câştigat 2 milioane de dolari fiecare).

  • Au început afacerea într-o bucătărie închiriată anul trecut. În 2016 au vândut produse în valoare de 4 milioane de dolari

    Jess Edelstein şi Sara Ribner erau nemulţumite de deodorantele de pe piaţă şi s-au gândit la o alternativă,  PiperWai, o cremă deodorant naturală. Înainte să apară în cadrul emisiuni Shark Tank (decembrie 2015), cele două aveau vânzări de 100.000 de dolari în zece luni, după emisie până în iulie 2016 vânzările au ajuns la suma incredibilă de 4 milioane de dolari. In prezent deodorantul este vândut în 40 de magazine, dar alte 200 le-au cerut produsele, scrie Forbes.

    Cele două femei fac afaceri împreună încă din clasa a patra când vindeau limonadă pe stradă. Amândouă aveau job-uri full time când au obţinut o finanţare de 50.000 de dolari de la Barbara Corcoran pentru 25% din business. Sara Ribner se afla la şcoala Columbia Business School unde a câştigat o competiţie de pitch-ing şi a obţinut 7000 de dolari, iar Jess Edelstein a obţinut formula magică a deodorantului în urma mai multor încercări.

    Aceasta s-a gândit să facă un deodorant natural pentru că nu găsea pe piaţă unul care să nu-i irite pielea. Au pornit afacerea cu 2000 de dolari de la părinţii lui Edelstein şi au pornit o campanie de crowdfunding de unde au strâns 20.000 de dolari. Iniţial produceau ele deodorantul în seturi de 300 într-o bucătărie mică şi trimiteau coletele din apartamentele lor.

  • Bucureştiul, oraşul ideal pentru şefi

    Un manager de top român dintr-o multinaţională din Bucureşti are un salariu la jumătate faţă de unul din Geneva, cu 43% sub nivelul unuia din Londra, cu 37% mai puţin decât unul din Dublin şi cu doar 13% sub nivelul unui executiv de top din Varşovia, arată datele unei cercetări comparative realizate de firma de consultanţă în management Hay Group, care publică în fiecare an studii salariale cu date colectate din mediul privat.

    În mod paradoxal poate, acelaşi studiu arată că executivii seniori câştigă mai mult în Bucureşti decât în New York (cu 8% mai mult), Praga (cu 19%), Montreal (cu 18%) sau faţă de oraşele din Japonia (cu 9%). Datele prezentate în comparaţie vizează valoarea medie totală a pachetului de compensaţii şi beneficii şi nu includ informaţii legate de managerii expaţi, care au pachete salariale mult mai mari decât managerii locali din zonele analizate. Cum se explică aceste diferenţe?

    „Sunt puţini manageri buni în România, iar cei care sunt cu adevăraţi buni trebuie reţinuţi”, crede Andreea Voinea, directorul de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă de pe plan local. În opinia ei, aşa-numitul pool de talente din România este relativ îngust la nivel de poziţii de top management, iar majoritatea candidaţilor buni sunt concentraţi în Bucureşti. De aceea, bătălia pe competenţele lor a făcut ca salariile să le crească într-un ritm mult mai accelerat prin comparaţie cu ce s-a întâmplat cu restul angajaţilor din companii.

    De aceeaşi părere este şi Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul grupului APT, cu activităţi în domeniul recrutării şi închirierii de forţă de muncă temporară, care spune că România a ajuns să aibă şefi bine foarte bine plătiţi pentru că multă vreme angajatorii nu au găsit candidaţi bine pregătiţi care să ocupe poziţii de management.

    „Când au apărut multinaţionalele, majoritatea poziţiilor erau ocupate de expaţi şi, după ce şi-au încheiat mandatele, cel puţin o parte din pachetele lor salariale s-au transferat şi către managerii români care au rămas să îi înlocuiască. Deşi angajatorii nu au oferit şi nu oferă aceleaşi pachete românilor prin comparaţie cu cele ale expaţilor, au fost totuşi nevoiţi să le dea salarii mari şi managerilor locali, pentru a-i motiva şi pentru a-i reţine în companii”, menţionează Marinescu.

    Pachetele salariale ale managerilor de top din România diferă în funcţie de dimensiunea companiilor şi de industria în care activează, însă, în general, un manager de top câştigă, în medie, între 10.000 şi 15.000 de euro net pe lună, la care se adaugă bonusul anual şi aşa-numitele „long term incentive plan“ (plan de motivare pe termen lung), prin care aceştia primesc pachete de acţiuni în companie, la preţuri preferenţiale, potrivit informaţiilor din piaţă.

    La polul opus sunt însă pachetele salariale ale muncitorilor din România, care adesea primesc puţin peste salariul minim pe economie (adică circa 175 de euro net pe lună). De altfel, aceeaşi comparaţie făcută de consultanţii de la Hay Group în multinaţionale la nivelul poziţiilor de muncitori / personal operaţional arată o poziţionare complet diferită a angajaţilor din Bucureşti prin comparaţie cu cei care ocupă astfel de funcţii în alte ţări. De departe cea mai mare diferenţă este între costul salarial al unui muncitor din Bucureşti şi al unuia din Geneva, care câştigă de zece ori mai mult decât unul din România (deşi un şef din Capitală câştigă doar de două ori mai puţin decât unul din acelaşi oraş elveţian). În oraşele din Japonia sau din Olanda, dar şi în Londra, Dublin, Paris, Berlin sau New York angajaţii care fac parte din categoria personalului operaţional primesc salarii de 3 până la 5 ori mai mari decât în Bucureşti, deşi diferenţele dintre pachetele salariale ale şefilor din aceleaşi zone nu sunt atât de mari. ”Atunci când decid să investească într-o ţară, investitorii se uită de regulă la mai multe aspecte, cum ar fi costurile cu forţa de muncă pentru personalul operaţional, pentru că în această categorie intră o mare parte din personalul unei companii, dar şi la potenţialul de viitori angajaţi pe care i-ar putea avea în locul respectiv”, spune Mihaela Lupu, market leader productized services în cadrul Hay Group România.

  • Cum a reuşit o tânără de 27 de ani care a renunţat la şcoală să facă 7 milioane lire sterline într-un an

    O tânără mamă care a renunţat la şcoală fără să obţină nicio diplomă a construit o companie de milioane de lire sterline în doar un an, potrivit unui articol al publicaţiei britanice Daily Mail. Prin intermediul afacerii Want that Trend, tânăra comercializează haine online, alese după propriul gust. Tânăra a ajuns astfel la la venituri de 7 milioane de lire sterline după primul an de funcţionare şi plănuieşte să ajungă la 10 milioane de lire sterline anul acesta.

    Victoria Molyneux are 27 de ani şi locuieşte în Chesire. Ea a lansat boutique-ul online Want That Trend în aprilie anul trecut. Tânăra a sperat iniţial la câteva zeci de comenzi săptămânale, dar businessul ei i-a depăşit aşteptările şi ajunge în prezent la 2.000 de comenzi zilnice. În prezent, în cadrul companiei sale lucrează 22 de angajaţi, iar printre planurile de dezvoltare a afacerii se numără lansarea unei linii destinate mamelor şi copiilor.

    Tânăra spune că şi-a propus de la început să vândă ceva chic şi bine făcut, dar ieftin, după ce a avut probleme să găsească haine pentru ea.

    ”Mi-au plăcut mereu hainele, dar nu am avut bani”, a declarat tânăra publicaţiei britanice. A vizitat distribuitori en gros şi producători locali şi a reuşit să lanseze astfel o primă colecţie de produse. A urmărit de asemenea tutoriale video de unde a aflat cum să construiască un site prin care să-şi vândă produsele. Înainte să îşi lanseze afacerea, tânăra era angajată într-un call center, post la care a renunţat în momentul în care vânzările au început să crească.

    Victoria este şi model pentru rochiile sale; se promovează făcându-şi selfie-uri pe care le publică pe site-ul ei şi pe reţelele sociale. ”Când mă uit pe alte site-uri văd cum arată diferit pe modele slabe. Vreau să arăt cum vor arăta hainele mele pe oameni normali”, a declarat ea.

    A câştigat astfel circa 50.000 de followeri pe Instagram şi peste 1,2 milioane de like-uri pe Facebook. Antreprenoarea a născut-o pe fiica ei, Isabella, la cinci luni după ce a lansat businessul Want That Trend; de unde şi inspiraţia ca în viitor să creeze o linie de haine dedicată mamelor şi fiicelor. Recent a încheiat primul ei parteneriat cu o vedetă, Holly Hogan, cu care a lansat prima colecţie.