BusinessMagazin

Tag: minister

  • Japonia şi Coreea de Sud, acord privind împărtăşirea de informaţii secrete despre Coreea de Nord

    Japonia şi Coreea de Sud au semnat, miercuri, un acord care prevede împărtăşirea de informaţii secrete privind activităţile balistice şi nucleare ale Coreei de Nord, în pofida protestelor din partea partidelor de opoziţie şi activiştilor din Seul, relatează France 24 şi Le Figaro.

    Ministerul sud-coreean al Apărării a anunţat că acordul este “necesar” în contextul intensificării ameninţărilor militare din partea Phenianului, care a efectuat anul acesta două teste nucleare şi a lansat peste 20 de rachete balistice.

    “Este gata să efectueze noi teste nucleare şi să lanseze rachete oricând”, a anunţat ministerul, făcând referire la Coreea de Nord.

    “Din moment ce acum ne putem folosi de capacitatea Japoniei în materie de informaţii secrete pentru a face faţă efectiv ameninţărilor nord-coreene tot mai mari în ceea ce priveşte testele nucleare şi cele cu rachete, acest lucru va spori interesele noastre privind securitatea”.

    Seul şi Tokyo se folosesc în prezent de intermedierea Washingtonului pentru împărtăşirea de informaţii secrete privind activităţile militare ale Phenianului, în baza unui acord semnat în 2014.

  • Fostul ministru al Educaţiei, Alexandru Athanasiu, audiat la DNA în dosarul “Microsoft”

    Fostul ministru al Educaţiei, Alexandru Athanasiu, s-a prezentat, luni dimineaţă, pentru audieri la sediul DNA în dosarul “Microsoft”.

    “S-au luat hotărârile de Guvern şi cine a semnat. Ai semnat hotărârile de Guvern, eşti suspectat de nu ştiu ce nenorocire … Am semnat un memorandum care spunea că trebuie făcut un recensământ al numărului de computere din şcoli pentru a şti exact numărul de licenţe necesare. S-a făcut de către secretarul general al ministerului împreună cu ministerul Comunicaţiilor, iar după aceea noi nu am avut bani, că de aia Ministerul Educaţiei nu a dat niciun leu şi s-a găsit soluţia ca suma necesară achiziţionării, 90 de milioane şi ceva de dolari, plătiţi în rate, au fost plătiţi la un an de la achiziţionare. Au fost achiziţionate la sfârşitul lunii noiembrie 2004 şi prima rată s-a plătit în noiembrie sau în octombrie 2005, deci nouă rate până în 2009. De dosar şi de procurori nu mi-e frică. Nu mi-a fost frică de Miron Cozma în ’99 când m-au sechestrat la Râmnicu Vâlcea, nu mi-e frică. Pentru România nu trebuie să îţi fie frică. Cine a greşit va fi sancţionat. Nu îl cunosc (pe Claudiu Florică -n.r.) decât din interviurile dumneavoastră. Dacă l-aş fi cunoscut după, i-aş fi spus două vorbe aşa, apropo. Că îl va bate Dumnezeu pentru că nu e normal ca cine a profitat cel mai mult de o mare măgărie în dauna bugetului României să fie liber şi cu toţi banii la el. Asta este o înfrângere a ideii de dreptate pe care oamenii din această clădire, cred eu, că încearcă să o pună în valoare”, a declarat fostul ministru al Educaţiei, Alexandru Athanasiu.

    Alexandru Athanasiu a mai precizat că nu a luat niciodată mită.

  • Strategia energetică: Preţul curentului electric livrat populaţiei va creşte cu 50% până în 2030

    Preţul energiei electrice livrate populaţiei urmează să crească de la 127 de euro/MWh în 2015 la 195 de euro/MWh în 2030, reiese din Strategia energetică a României 2016-2030, lansată în dezbatere publică de Ministerul Energiei.

    „Se remarcă o creştere a preţului energiei electrice cu aproximativ 30% pentru consumatorii industriali şi cu 50% pentru consumatorii casnici, în principal ca efect al creşterii preţului angro cu energia electrică, pentru a recupera costurile de producţie”, arată autorii Strategiei.

    Graficele afişate în document arată că preţul mediu al energiei va creşte de la 67 de euro/MWh în 2015 la 90 de euro/MWh în 2030 pentru industrie, respectiv de la 127 de euro/MWh în 2015 la 195 de euro/MWh în 2030 pentru populaţie.

    „Componentele aferente tarifului de reţea şi taxele sunt menţinute constante, în valoare reală, pentru întreaga perioadă analizată. Creşterea preţului energiei electrice are loc în ansamblul UE, România rămânând în continuare printre statele membre cu cele mai scăzute preţuri cu energia electrică, semnificativ sub media europeană”, se mai arată în Strategia energetică.

    De asemenea, „creşterea veniturilor va compensa creşterea preţurilor, astfel încât ponderea cheltuielilor cu energia electrică în bugetul gospodăriilor va rămâne la un nivel asemănător celui din prezent, deşi consumul de energie electrică urmează să crească apreciabil”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai multe sectoare din industria prelucrătoare au fost introduse în lista domeniilor eligibile pentru finanţare

    Mai multe sectoare din industria prelucratoare au fost introduse în lista domeniilor eligibile pentru finanţare prin Programul Operaţional Re­gional 2014-2020 – Sprijinirea creării şi extinderii capacităţilor a­vansa­te de producţie şi dezvoltare a serviciilor de către Ministerul Fon­du­rilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
     
    Necesitatea extinderii listei cu domeniile eligibile pentru finanţare a fost semnalată de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) în urma cu circa o lună, printr-o scrisoare deschisă adresată celor două instituţii, cu scopul corectării deficienţelor în alocarea fondurilor nerambursabile.
     
    „Extinderea sectoarelor economice eligibile pentru primirea de sub­venţii prin intermediul finanţarilor europene nerambursabile con­tri­­buie la limitarea riscului de cheltuire ineficientă a fondurilor publice şi la potenţarea impactului aşteptat ca urmare a utilizării instru­men­te­lor structurale în procesul de dezvoltare a mediului de afaceri şi a IMM-urilor“, au spus reprezentanţii Patronatului Investitorilor Autohtoni. Ei mai spun că este necesară o încurajare a investiţiilor în do­meniile aferente industriei prelucrătoare, evaluate prin prisma po­ten­ţia­lului de a genera valoare adăugată, prin departajarea lor în cadrul evăluării tehnico-financiare, prin acordarea unor punctaje supli­mentare în funcţie de indicele de competitivitate al respectivelor industrii calculate la nivel european.
     

  • O prevedere controversată în noua reglementare de calcul a preţului la medicamente

    „Solicitarea aprobării preţului pentru primul medicament generic se poate realiza doar după expirarea termenului de valabilitate al brevetului medicamentului inovativ aferent” este una dintre prevederile adăugate de Guvern metodologiei de calcul a preţurilor la medicamente, aprobată pe 26 octombrie, „care favorizează în mod neechivoc producătorii de medicamente inovative”, conform Anei-Maria Baciu, partener NNDKP.  

    Prevederea este suficient de vagă pentru a crea probleme de interpretate, consideră Ana –Maria Baciu. Aşadar, noua hotărâre nu face diferenţa între diversele tipuri de brevet ce pot proteja un medicament inovativ şi nici nu oferă informaţii suplimentare; mai exact, nu precizează dacă interdicţia include perioada de valabilitate a unui certificat de protecţie suplimentar pentru respectivul medicament inovativ, adaugă aceasta.

    De asemenea, Ministerul nu pune la dispoziţie baza de date a brevetelor în vigoare, în contextul în care cererea de aprobare a preţului la medicamente include declaraţii pe proprie răspundere a solicitantului. Mai mult, hotărârea nu precizează ce se va întâmpla cu medicamentele generice pentru care preţul a fost deja aprobat, iar medicamentul inovativ aferent se află, încă, sub protecţia brevetului, acest lucru ducând la „situaţii de inechitate chiar în rândul produselor generice”, mai spune Ana – Maria Baciu.

    Rezolvarea ultimei situaţii menţonate va demonstra, în primă instanţă, dacă introducerea acestei prevederi „ a fost sau nu o idee bună din partea Guvernului”.

     

  • O prevedere controversată în noua reglementare de calcul a preţului la medicamente

    „Solicitarea aprobării preţului pentru primul medicament generic se poate realiza doar după expirarea termenului de valabilitate al brevetului medicamentului inovativ aferent” este una dintre prevederile adăugate de Guvern metodologiei de calcul a preţurilor la medicamente, aprobată pe 26 octombrie, „care favorizează în mod neechivoc producătorii de medicamente inovative”, conform Anei-Maria Baciu, partener NNDKP.  

    Prevederea este suficient de vagă pentru a crea probleme de interpretate, consideră Ana –Maria Baciu. Aşadar, noua hotărâre nu face diferenţa între diversele tipuri de brevet ce pot proteja un medicament inovativ şi nici nu oferă informaţii suplimentare; mai exact, nu precizează dacă interdicţia include perioada de valabilitate a unui certificat de protecţie suplimentar pentru respectivul medicament inovativ, adaugă aceasta.

    De asemenea, Ministerul nu pune la dispoziţie baza de date a brevetelor în vigoare, în contextul în care cererea de aprobare a preţului la medicamente include declaraţii pe proprie răspundere a solicitantului. Mai mult, hotărârea nu precizează ce se va întâmpla cu medicamentele generice pentru care preţul a fost deja aprobat, iar medicamentul inovativ aferent se află, încă, sub protecţia brevetului, acest lucru ducând la „situaţii de inechitate chiar în rândul produselor generice”, mai spune Ana – Maria Baciu.

    Rezolvarea ultimei situaţii menţonate va demonstra, în primă instanţă, dacă introducerea acestei prevederi „ a fost sau nu o idee bună din partea Guvernului”.

     

  • Guvernul a decis: DIPI a fost desfiinţată, iar DGPI a fost înfiinţată

    Guvernul a decis miercuri desfiinţarea Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi înfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă, noua structură urmând să fie pusă sub control parlamentar.

    Ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, a afirmat că înfiinţarea DGPI a reprezentat o prioritate care ”venea din realităţile apărute de-a cursul timpului, mai ales în acest an, în ceea ce priveşte funcţionarea acestei structuri”.

    ”Elementul de noutate e faptul că avem o normă primară la nivel de lege pentru funcţionarea structurii de protecţie internă a ministerului, ceea ce până acum nu aveam. Era reglementată doar prin câteva prevederi în legea funcţionării MAI. Deci creăm practic, pentru prima oară, un cadru juridic clar pentru funcţionarea acestei structuri. Aceasta nu poate decât să aducă garanţii suplimentare cu privire la modul în care funcţionează o astfel de structură”, a declarat Dragoş Tudorache, după şedinţa de guvern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Sănătăţii: Greva Sanitas nu îndeplineşte condiţiile legale

    Ministerul Muncii a transmis de vineri Federaţiei Sanitas că demersul sindical nu îndeplineşte condiţiile legale pentru declanşarea conflictului de muncă şi solicită responsabilitate în acţiunile revendicative, potrivit Ministerului Sănătăţii.

    Ministerul Muncii a transmis de vineri Federaţiei SANITAS că demersul sindical nu îndeplineşte condiţiile legale pentru declanşarea conflictului de muncă şi solicită responsabilitate în acţiunile revendicative. (…) În acest caz: solicitările SANITAS, care ar duce la majorări salariale pentru anumite categorii de personal încalcă Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010; declanşarea conflictului de muncă s-a făcut fără respectarea procedurilor stabilite de Legea dialogul social nr. 62/2011. Astfel, art. 17 alin. (1) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, prevede că «nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care să conducă la creşterea cheltuielilor de personal», potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii remis luni MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noile tarife RCA: care este cea mai mică şi care este cea mai mare poliţă

    Astfel, la autoturisme, prima maximă variază între 547 lei şi 3.087 lei în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii şi vârsta şoferului, iar la autovehicule pentru transport de marfă prima este între 749 lei şi 2.979 lei, la persoane fizice. La personae juridice, prima maximă la autoturisme este cuprinsă între 885 lei şi 1.285 lei, iar la autovehicule de marfă între 943 lei şi 7.534 lei.

    ”Actul normativ are în vedere situaţia deosebită apărută în urma unei disfuncţionalităţi a pieţei asigurărilor obligatorii auto din România, precum şi a situaţiilor financiare dificile ale unor societăţi din piaţă, aspecte care au generat o evoluţie ascendentă a primelor medii pe piaţă”, arată un comunicat al ministerului.

    Proiectul de HG instituie un mecanism de control al pieţei asigurărilor obligatorii auto din România, prin stabilirea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a tarifelor de primă maxime pe categorii de vehicule, tarife ce urmează a fi aplicate de către societăţile de asigurare RCA. Tarifele de primă maximă pot fi consultate aici

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Sănătăţii sesizează parchetul după un control la Institutul “Ana Aslan”

    Ministerul Sănătăţii sesizează Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 pentru posibile fapte penale, în urma verificărilor Corpului de Control al ministrului la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie “Ana Aslan”, fiind recomandată şi revocarea din funcţie a directorului medical al unităţii.

    Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin că au fost identificate suspiciuni de fraudă, atât în cazul achiziţiilor făcute de institut, cât şi în cazul unor analize medicale, dar şi sporuri acordate ilegal ori medicamente decontate ilegal.

    “În privinţa achiziţiei de reactivi pentru laborator, există suspiciunea de fraudare a procedurilor de achiziţie publică. Corpul de control a identificat posibilitatea ca unele caiete de sarcini să fi fost întocmite astfel încât la procedura de achiziţie să participe o singură firmă. Raportul consideră că astfel s-a limitat accesul altor competitori.(…) Astfel, în 2014 reactivii au fost fost achiziţionaţi de la un singur furnizor, la o valoare de 7.685.512 lei. Când achiziţia a fost realizată pe loturi (în anul 2016), valoarea de achiziţie a reactivilor a fost de aproape patru ori mai mică, de doar 1.976.458 lei. Raportul recomandă verificarea pe mai mulţi ani a acestor practici”, se arată într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.