BusinessMagazin

Tag: masuri

  • MAE: Măsurile propuse la Geneva reprezintă un prim pas concret în reducerea tensiunilor din Ucraina

     Ministerul de Externe apreciază că rezultatul întâlnirii de joi de la Geneva reprezintă, “prin seria de măsuri propuse, un prim pas concret spre reducerea tensiunilor din regiunile de est ale Ucrainei”, se arată într-un comunicat al MAE remis MEDIAFAX.

    Totodată, MAE consideră că este “extrem de importantă, în această fază, implementarea rapidă şi durabilă a acestora”.

    De asemenea, va fi “esenţială” menţinerea angajamentului părţilor în procesul de soluţionare a crizei din Ucraina, precizează Ministerul de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Washingtonul pregăteşte “în mod activ” noi SANCŢIUNI împotriva Moscovei

     “Pregătim în mod activ noi sancţiuni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului american, Jay Carney, tensionând şi mai mult situaţia după declaraţiile de marţi ale Departamentului de Stat, care a anunţat că Washingtonul ia în considerare măsuri “adiţionale” împotriva Rusiei.

    Totodată, potrivit lui Carney, Statele Unite speră că Rusia, cu ocazia reuniunii de la Geneva, va da dovadă de intenţia de a reduce tensiunile din estul Ucrainei, unde activiştii proruşi înfruntă autorităţile de la Kiev.

    Purtătorul de cuvânt a adăugat că Moscova trebuie, de asemenea, să recunoască faptul că Ucraina şi-a asumat angajamentul de a iniţia reforme constituţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Purtătorul de cuvânt al NATO, pentru MEDIAFAX: Securitatea României va fi întărită. Vor fi intensificate zborurile de supraveghere

     “Pachetul de măsuri operaţionale adoptate astăzi de Consiliul Nord Atlantic acoperă România, precum şi toate celelalte ţări ale Alianţei. Aceste măsuri vor întări securitatea României în toate cele trei domenii: aerian, maritim şi terestru”, a declarat Oana Lungescu.

    Purtătorul de cuvânt al Alianţei a explicat că nu poate intra “în detalii operaţionale”, dar “este vorba de personal NATO, de o prezenţă mai intensă a avioanelor şi vaselor aliate, precum şi de actualizarea rapidă a planurilor de apărare”.

    “În acelaşi timp, vor fi intensificate zborurile de supraveghere AWACS deasupra României şi Poloniei”, a subliniat Oana Lungescu.

    “NATO rămâne vigilentă şi va lua toate măsurile necesare în următoarele săptămâni şi luni pentru a asigura apărarea României şi a tuturor ţărilor aliate”, a mai spus Oana Lungescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creştere modestă pentru Yahoo în primul trimestru, într-o perioadă delicată pentru companie

     Yahoo nu mai poate conta pentru mult timp pe sprijinul Alibaba Group Holding, care se va lista în acest an la bursa de la New York, notează Bloomberg.

    Veniturile Alibaba au crescut cu 66% în ultimele trei luni ale anului trecut, iar profitul net al companiei chineze s-a dublat. Yahoo deţine 24% din titlurile Alibaba, participaţie care se va înjumătăţi după oferta publică iniţială.

    Alibaba controlează aproximativ 80% din comerţul electronic din China, piaţa cu cei mai mulţi utilizatori de internet, în număr de aproximativ 600 de milioane.

    Analiştii anticipează că grupul chinez ar putea fi evaluat la până la 180 miliarde de dolari pe bursă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European a decis: contribuabilii nu vor mai plăti pentru falimentul băncilor

    Parlamentul a câştigat concesii substanţiale din partea miniştrilor de finanţe, mai ales în ceea ce priveşte regulile care stabilesc mecanismul unic de decizie bancară şi fondul adiacent de 55 miliarde de euro, finanţat de bănci, raportorul în Parlament fiind Elisa Ferreira (S&D, PT). Aceste reguli reduc semnificativ marja de manevră politică care ar putea altfel bloca acţiunile împotriva băncilor şi se asigură că fondul poate fi stabilit repede şi utilizat în mod mai echitabil, arată comunicatul.

    În directiva privind redresarea şi deciziile bancare, pentru care raportor a fost Gunnar Hökmark (PPE, SE), deputaţii au creat un proces foarte strict pentru orice posibilă utilizare a banilor publici. Regulile actualizate privind depozitul de garanţie, pentru care raportor a fost Peter Simon (S&D, DE) vor asigura faptul că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mult mai repede dacă o bancă dă faliment. Aceste reguli mai cer ca băncile să pună în schemele de garanţie bani numerar mai degrabă decât angajamente.

    Băncile vor trebui să suporte pierderile şi să plătească pentru fondurile de urgenţă. În cursul crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea băncilor aproape intactă. Instrumentele de “bail-in” incluse în cele două legi privind rezolvarea problemele bancare înseamnă, prin contrast, că proprietarii băncilor (acţionarii) şi creditorii (deţinătorii primari de titluri de valoare) vor fi cei dintâi care vor absorbi pierderile pe care le-ar putea avea o bancă, înainte de a se putea face apel la surse externe de finanţare.

    Cele două legi privind deciziile bancare vor mai cere băncilor să finanţeze fonduri de rezervă pentru a acoperi pierderile rămase după utilizarea instrumentelor de “bail-in”. Statele din uniunea bancară (toate statele din zona euro şi cele care vor opta să li se alăture) vor împărţi un fond comun, finanţat de bănci, cu rezoluţie unică, în valoare de 55 miliarde de euro, ce va fi creat în răstimp de opt ani. Statele din afara uniunii bancare vor fi obligate să creeze propriul lor fond finanţat de bănci, în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite, în răstimp de 10 ani.
    Deputaţii au susţinut ca atunci când o bancă are probleme, deciziile privind acţiunile de întreprins să fie luate pe baza unor argumente solide din punct de vedere tehnic. Unele state membre, pe de altă parte, doreau să confere miniştrilor de finanţe un rol cheie în a decide cum să abordeze cazuri specifice aflate sub incidenţa mecanismului unic de decizie. Compromisul final limitează semnificativ influenţa acestora din urmă şi presiunea politică, permiţând mai multă echitate, acţiuni mai rapide şi costuri mai reduse pentru a rezolva problemele băncilor.

    Actualizarea schemei de garantare a depozitelor va obliga statele membre să creeze propriile lor scheme finanţate de bănci pentru a rambursa depozitele garantate (maximum 100 000 euro), atunci când o bancă aflată în criză nu o poate face ea însăşi. Astfel, se asigură faptul că nu contribuabilii vor fi obligaţi să suporte costurile de garantare a unor astfel de depozite.

    Deputaţii s-au mai asigurat că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mai repede. Suma totală a depozitului lor de garanţie ar trebui să fie disponibilă în maximum şapte zile lucrătoare, iar o sumă de subzistenţă (stabilită de la stat la stat), în maximum cinci zile. Deputaţii au mai inserat clauze care includ “balanţe temporar mari”, în garanţie. Dacă un cont de depozit are temporar mai mult de 100 000 euro, de exemplu prin vânzarea unei case, întreaga sumă sau o parte din această sumă mai mare este protejată pentru cel puţin trei luni.

  • Proiect de lege: Sancţiuni penale pentru cei care nu-şi respectă atribuţiile în situaţii de urgenţă

     În prezent sunt stabilite doar amenzi contravenţionale pentru cei care nu-şi îndeplinesc atribuţiile în situaţiile de urgenţă.

    Proiectul prevede că va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă, neconstituirea rezervelor tehnice şi materiale necesare pentru aceste situaţii şi neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiei de urgenţă.

    Aceeaşi pedeapsă penală şi amendă se prevede în proiect în cazul neasigurarea înştiinţării, avertizării, alarmării sau evacuării populaţiei în situaţii de protecţie civilă şi transmiterea neautorizată de mesaje de protecţiei civilă, neanunţarea despre evenimente periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă necesare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege: Sancţiuni penale pentru cei care nu-şi respectă atribuţiile în situaţii de urgenţă

     În prezent sunt stabilite doar amenzi contravenţionale pentru cei care nu-şi îndeplinesc atribuţiile în situaţiile de urgenţă.

    Proiectul prevede că va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă, neconstituirea rezervelor tehnice şi materiale necesare pentru aceste situaţii şi neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiei de urgenţă.

    Aceeaşi pedeapsă penală şi amendă se prevede în proiect în cazul neasigurarea înştiinţării, avertizării, alarmării sau evacuării populaţiei în situaţii de protecţie civilă şi transmiterea neautorizată de mesaje de protecţiei civilă, neanunţarea despre evenimente periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă necesare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera adoptă o Declaraţie pentru neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS

    Potrivit acestei Declaraţii, Camera Deputaţilor “se pronunţă pentru adoptarea de măsuri de relansare fiscală şi de creare a unui climat investiţional atractiv pentru mediul de afaceri, în special a măsurilor de neimpozitare a profitului reinvestit şi de reducere cu 5 puncte procentuale a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori care să permită aplicarea lor la 1 iulie 2014 cu respectarea angajamentelor asumate de România în faţa partenerilor internaţionali”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsuri pe care proprietarii trebuie să le ia pentru a-şi păstra chiriaşii

    Un studiu al Jones Lang LaSalle România prezintă o serie de măsuri ce trebuie luate de către proprietari pentru a asigura cele mai bune servicii chiriaşilor şi, prin urmare, pentru a-i păstra drept clienţi.

    Un aspect care merită menţionat este balanţa dintre costul serviciilor de administrare şi calitatea acestora. Identificarea de furnizori cu experienţă, care să ofere servicii de calitate la preţuri competitive trebuie să fie unul din elementele cheie al managementului administrativ.

    Corectitudinea calculului cheltuielilor comune şi transparenţa cu care acestea sunt prezentate chiriaşilor reprezintă un alt aspect de care trebuie să ia seama proprietarii. Cheltuielile comune au o pondere mare în totalul cheltuielilor chiriaşilor legate de spaţiul închiriat, iar corectitudinea stabilirii acestora şi transparenţa cu care proprietarii le prezintă chiriaşilor reprezintă un factor major în nivelul de satisfacţie al acestora din urmă.

    De asemenea, comunicarea şi soluţionarea problemelor între chiriaşi şi proprietari  reprezintă un factor vital pentru care chiriaşii pot decide să părăsească clădirea la expirarea contractului sau mai devreme. Stabilirea unei relaţii de încredere şi respect reciproc bazată pe înţelegere şi respectarea regulilor interne, precum şi rezolvarea în timp util a problemelor şi venirea cu soluţii în întâmpinarea nevoilor chiriaşilor sunt elemente ce trebuie să guverneze zilnic relaţia chiriaş-proprietar.

    Personalul administrativ trebuie să fie permanent implicat şi să aibă o atitudine proactivă, incluzând în acţiunile întreprinse cât mai multe din sugestiile chiriaşilor.

  • Guvernul introduce acciza la carburanţi şi promite măsuri de sprijin pentru transportatori “corecţi”

     “O avem în buget, o aplicăm, am discutat împreună cu Petrescu şi Şova (ministrul Finanţelor şi cel al Transporturilor-n.r.) cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor, pentru că, într-adevăr, trebuie să găsim măsuri fiscale care, pe de-o parte, să păstreze competitivitatea, iar, pe de altă parte, să combată concurenţa neloială şi evaziunea fiscală”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

    El a precizat astfel că Guvernul va adopta un set de măsuri prin care “transporatorii corecţi, cu facturi” să poată recupera o parte importantă din acciza care urmează să fie introdusă la carburanţi din luna aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro