Pe primul loc se situează compania Google, cu peste 123.000 de menţiuni, urmată de Apple (120.000) şi Microsoft (84.000). Pe listă se mai află constructorul de avioane Boeing, instituţiile financiare Bank of America, Goldman Sachs, Deutsche Bank sau Citigroup precum şi gigantul petrolier British Petroleum.
Analiza acoperă perioada ianuarie-decembrie 2013 şi se bazează pe publicaţii în limba engleză.
Romsys a depus oferta în asociere cu Indra Sistemas şi Mercury 360 Communications, împreună cu subcontractanţii Technology Network Services, Quantrio Consulting şi Star Storage, conform anunţului ministerului din 13 decembrie.
“În data de 13 decembrie 2013, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a încheiat procesul de evaluare a ofertelor depuse pentru sistemul integrat de emitere a actelor de stare civilă (SIIEASC). Câştigătorul desemnat este asocierea formată din Romsys, Indra Sistemas, Mercury 360 Communications, împreună cu subcontractanţii Technology Network Services, Quantrio Consulting şi Star Storage, cu o propunere financiară de 94.999.664,00 lei, fără TVA (117,8 milioane de lei, cu TVA – n.r.)”, se arăta în comunicatul MSI.
La licitaţie s-au înscris şi consorţiile formate din S&T România, Siveco România, Expert One Research SRL, Frontal Communications SRL şi BCS Business Consulting Software SRL, precum şi UTI Grup, CertSIGN şi AM Project Design&Consulting SRL.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Anul 2013 a fost mai mult decât bun pentru Twitter. Listarea la bursa din New York a făcut cele mai multe valuri în acest an, veniturile companiei sunt în continuă creştere, iar analiştii îi prevăd un 2014 şi mai prolific. Compania a strâns 1,82 miliarde de dolari şi a ocupat a treia poziţie în clasamentul intrărilor pe bursa de la New York, după Google şi Facebook.
Gigantul condus de Mark Zuckerberg a atras anul trecut 16 miliarde de dolari, iar Google a obţinut 1,9 miliarde de dolari prin oferta publică iniţială derulată în 2004.
Pe parcursul procesului de listare la bursă, Twitter a învăţat din greşelile pe care le-au făcut predecesorii săi. Astfel, Twitter a început cu un IPO sub 20 de dolari/acţiune şi a ridicat miza până a ajuns la preţul final de 26 de dolari/acţiune. De asemenea, Twitter şi-a ales drept consultanţi pe cei de la Goldman Sachs şi au ales să se listeze în luna noiembrie, perioadă favorabilă pentru cotaţii.
După succesul de la bursă, Twitter a ajuns în atenţia multor investitori şi a devenit cea mai importantă intrare pe bursă a anului 2013. Această reuşită a alimentat şi concurenţa pe care o are cu reţeaua de socializare Facebook.
Cele două companii sunt într-o rivalitate continuă, care nu ţine doar de concurenţa financiară: Facebook a dorit să cumpere Twitter încă din anul 2008 pentru suma de 500 de milioane de dolari. Mai mult decât atât, cei doi coloşi s-au luptat în 2012 pentru preluarea aplicaţiei Instagram, câştigătorul fiind Mark Zuckerberg. Lupta celor doi rivali a continuat şi în 2013, când Facebook a preluat de la Twitter butonul hashtag. Acesta are rolul de a grupa statusurile cu acelaşi subiect şi este o marcă inconfundabilă a reţelei Twitter.
Nici concurenţa financiară nu este de neglijat. Cele două reţele de socializare câştigă sume importante din publicitate, iar acesta este un alt domeniu în care fiecare, la rândul ei, şi-ar dori să fie lider de piaţă. Twitter este numărul 1 în ceea ce priveşte publicitatea pe dispozitivele mobile. Potrivit datelor oficiale, compania a obţinut peste jumătate din veniturile pe 2013 din publicitatea pe smartphone-uri şi tablete. Facebook stă mai prost la acest capitol, însă se bucură de primul loc în domeniul publicităţii online accesate de pe PC-urile personale. Deşi aduce venituri consistente, acest tip de publicitate a rămas în urmă, iar Mark Zuckerberg a anunţat că îşi va centra atenţia pe dispozitivele mobile, adică pe publicitatea care i-a adus venituri de doar 41% în trimestrul al doilea al anului 2013.
Pentru 2014, conducerea Facebook estimează venituri de cel puţin un miliard de dolari dintr-o nouă formă de publicitate, cea video, care va intra pe piaţă la începutul anului şi se va difuza fără sunet. Şi Twitter anticipează câştiguri de aproximativ un miliard de dolari din publicitatea de pe telefon sau tabletă.
S-a vorbit în 2013 despre o nouă bulă în domeniul tehnologiei. Despre un Silicon Valley care fierbe. Despre listări şi vânzări cu atât de multe zerouri în coadă de parcă ultimii cinci ani de tristeţe economică nici nu ar fi existat. A fost un an plin pentru oamenii din domeniu, atât în România, cât şi în lume. S-a vândut Tumblr, s-a listat Tweeter, iar Facebook a reuşit să convingă acţionarii că încă mai poate genera mulţi bani.
IT-ul românesc s-a simţit şi el bine în contextul favorabil la nivel mondial. În România s-au făcut angajări, s-au creat programe, s-au vândut companii, s-au născut proiecte şi s-au câştigat finanţări. Radu Georgescu a făcut al treilea exit. Compania lui Laurenţiu Russo a angajat peste 150 de oameni într-un Cluj unde softul a înlocuit efervescenţa industrială din anii trecuţi. O absolventă frumoasă de Stanford a obţinut finanţare pentru o reţea de socializare în Statele Unite, iar Bogdan Tudor şi Cosmin Ciobanu şi-au deschis birouri în Silicon Valley, acolo unde sunt prezenţi deja Bitdefender sau Avangate, compania vândută de Radu Georgescu.
Softistul a fost constant, în ultimii ani, o figură complexă şi a reprezentat o industrie cu o creştere susţinută. De ce a devenit personalitatea anului în 2013, an în care mai multe industrii au dat semne, uşoare, de revenire?
Prima explicaţie o oferă Bobby Voicu, bloggerul-antreprenor care a lansat Mavenhut: „Cred că software-ul de orice fel face parte din viaţa de zi cu zi din ce în ce mai mult şi, în contextul în care cele mai vizibile tranzacţii din acest an au fost cele legate de software, este un moment bun pentru o astfel de alegere“.
A doua explicaţie o oferă Florin Talpeş, dezvoltatorul Softwin şi Bitdefender, care consideră că ultimii cinci ani au rafinat capacitatea domeniului de a rezista în perioade complicate: „În actuala criză am învăţat că o situaţie grea poate fi privită întotdeauna ca o oportunitate. Segmentele de piaţă trec prin perioade de explozie/euforie, după care urmează perioade grele de aşezare şi de declin. Experienţa domeniului ne-a învăţat că este important să priveşti lucrurile altfel decât o fac ceilalţi, să înţelegi mai bine decât ei nevoile din acea piaţă, să încerci să aduci altă valoare cumpărătorilor“.
Bogdan Tudor, antreprenorul care a dezvoltat Class IT, oferă o a treia explicaţie, sub forma a cinci motive pentru care softistul în special şi IT-istul în general trebuie să fie perso-nalitatea anului: „Valoarea adăugată în industria IT este mare, foarte mare sau poate fi gigantică; ca să începi, ai nevoie de foarte puţin mai mult decât propriul creier, deci oricine poate începe; ca să te dezvolţi contează în primul rând valoarea adăugată pe care o oferi clienţilor, deci criteriile sunt foarte obiective şi oferă potenţial oricui să creeze servicii sau produse; există potenţial de scalare exponenţială pentru companiile care activează şi implicit pentru industrie; adresezi o piaţă globală, ceea ce înseamnă atragerea de bani din afara economiei locale“.
Adresarea pieţei globale este principalul motor de creştere a software-ului made in Romania şi principalul motiv pentru care Business Magazin a decernat titlul de personalitatea anului personajului colectiv care întruchipează industria românească de soft. Domeniul se află pe drumul cel bun şi pe un trend pozitiv, „iar dezvoltarea pieţei în perioada următoare va depinde în mare măsură de orientarea companiilor către dezvoltarea de produse software inovatoare, urmând tendinţa de dezvoltare pentru cloud, în detrimentul dezvoltării de software la comandă“, spune Cristian Bişa, directorul companiei care administrează platforma de consultanţă online www.manageranticriza.ro.
Aplicaţia pentru smartphone-uri a companiei, care le permite utilizatorilor să-şi exprime opiniile despre diferite subiecte printr-o metodă care nu lasă niciun dubiu asupra felului în care gândesc despre anumite teme – prin culori – „a intrigat un număr de investitori importanţi din Silicon Valley“, astrăgând astfel finanţarea de 1,5 mil. $, scrie publicaţia americană. În prezent compania are câteva zeci de mii de utilizatori pentru aplicaţie.
Runda de finanţare a fost condusă de Michael şi Xochi Birch – fondatorii reţelei sociale, contribuţii fiind înregistrate şi de la Avadis Tevanian (fost expert în tehnologie la Apple), Lars Rasmussen (inginer la Facebook care a contribuit la dezvoltarea Google Maps când lucra pentru motorul de căutare) şi fondurile de investiţii Greylock şi Lightspeed.
Aplicaţia dezvoltată de companie este un „termometru“ pentru sentimente, potrivit Andei Gansca. Ea a povestit pentru New York Times că ideea dezvoltării aplicaţiei i-a venit atunci când studia la Stanford. Datele furnizate de Knotch sunt mai de încredere decât rezultatul obţinut prin analizarea datelor nestructurate de pe alte reţele sociale, spune fostul angajat al Apple Avadis Tevanian.
Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. „Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.
IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.
În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.
Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale.
„Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT. Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.
Principalul risc pentru investitorii străini este dat de lipsa predictabilităţii din zonele legislativă şi fiscală iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată.
Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care ei sunt interesaţi.
Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. “Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.
IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.
În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.
Este România pregătită pentru investitorii străini? Analizând nivelul de pregătire al României în ceea ce priveşte investiţiile străine, descoperim o serie de avantaje şi dezavantaje pe care ţara noastră le prezintă. Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale. “Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT.
Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.
De altfel, lipsa predictabilităţii în zona legislativă şi cea fiscală se numără printre principalele riscuri în ceea ce priveşte investiţiile în România, iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată. Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care aceştia sunt interesaţi.
Accace oferă servicii prin intermediul birourilor din România, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Ucraina şi Marea Britanie, precum şi în alte 12 ţări prin partenerii săi stabili, respectiv în Austria, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, China, India, Luxemburg, Olanda, Rusia, Serbia, Slovenia şi SUA. Compania are o cifră de afaceri anuală de peste 9 milioane de euro.
Majorarea va fi aplicată retroactiv, de la data de 1 noiembrie, potrivit unui anunţ al companiei destinat Comisiei americane pentru bursă şi valori mobiliare (SEC), relatează Bloomberg.
Whitman, angajată în 2011 pentru revitalizarea HP, se confruntă cu declinul vânzărilor provocat de cererea slabă pentru PC-uri şi a intensificat concurenţa pe piaţa tehnologiei destinată companiilor.
Acţiunile HP au urcat cu 93% în acest an la bursa din New York, după trei ani de evoluţie descendentă.
Whitman a primit beneficii în valoare totală de 15,4 milioane de dolari, 70% din suma prevăzută, în anul fiscal 2012, primul an complet ca CEO al companiei, din cauza pierderilor nete înregistrate de HP.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În medie la nivel naţional fiecare român a cheltuit peste 53 de euro pentru cumpărături online. De Balck Friday comanda medie a fost de zece ori mai mare decât media naţională, ajungând în primele minute la 516,85 euro, echivalentul a 2.300 lei, informează un comunicat ContentSpeed. .
ContentSpeed este o agenţie de eCommerce full-service dedicată comerţului electronic.
Iată care sunt principalele tendinţe pentru anul 2014:
1. Aplicaţiile vor schimba societatea
Rata de folosire din ce în ce mai mare a smartphone-urilor a schimbat complet modul în care comunicăm sau folosim internetul. Ca urmare, oamenii au început să caute aplicaţii pentru orice. Mai mult decât atât, aplicaţiile devin mai importante decât modelul de telefon folosit.
2. Amprentele vor debloca orice dispozitiv personal
Website-urile au început să necesite parole din ce în ce mai lungi, formate dintr-o multitudine de numere, cifre şi simboluri, pe care, de cele mai multe ori, utilizatorii le uită. Acesta este principalul motiv pentru creşterea interesului pentru alternative biometrice.
3. Smartphone-urile vor putea efectua din ce în ce mai multe măsurători ale corpului uman
Tensiunea arterială şi pulsul sunt doar câteva exemple din ce îşi doresc utilizatorii să poată măsura cu ajutorul dispozitivelor mobile.
4. Internet oriunde şi oricând
La momentul actual, calitatea conexiunii la internet este încă sub nivelul calităţii serviciilor de voce. Utilizatorii de smartphone-uri au început să realizeze că semnalul telefonului nu mai este relevant, deoarece acesta asigură o conexiune de voce de calitate, dar nu neapărat şi acces suficient de bun pentru transferul de date.
5. Smartphone-urile vor reduce inegalitatea digitală
Accesul la internet la nivel global este încă inegal şi nepotrivit distribuit, lăsând loc la ceea ce se numeşte „digital divide”. Apariţia smartphone-urilor din ce în ce mai ieftine ilustrează faptul că utilizatorii nu vor mai avea nevoie de dispozitive scumpe care să le permită accesul la internet.