BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Klaus Iohannis a efectuat vizita medicală anuală, este apt pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţiei

    Potrivit comunicatului de presă al Administraţiei Prezidenţiale, în conformitate cu hotărârea CSAT nr. 166 din 2006, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a efectuat analizele medicale anuale la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila.

    Potrivit raportului medical, vizita medicală anuală a fost făcută de o comisie multidisciplinară care apreciază că preşedintele României este apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţiei, se menţionează în comunicatul de presă.

    Preşedintele României efectuează, anual, un set de analize pentru stabilirea stării de sănătate. Aceasta este prima vizită medicală a preşedintelui Klaus Iohannis, de la preuarea mandatului, în decembrie 2014.

  • Preşedintele Iohannis a trimis Parlamentului Raportul de activitate al CSAT pe 2014

    Administraţia Prezidenţială a transmis, miercuri, prin intermediul unui comunicat de presă, că preşedintele României a trimis Parlamentului Raportul de activitate al CSAT pentru anul 2014, în temeiul prevederilor Art. 65, alin. (2), lit. g) din Constituţia României şi ale Art. 2 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

    Raportul a fost transmis Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului, respectiv Valeriu Zgonea, Preşedintele Camerei Deputaţilor.

    ”Dinamica evenimentelor din mediul internaţional de securitate, desfăşurate în anul 2014 la graniţa estică a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, precum şi evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, au avut implicaţii politice şi politico-militare deosebite la nivelul NATO şi al Uniunii Europene şi, deopotrivă, pentru România, influenţând în mod semnificativ atitudinea şi măsurile întreprinse de către statele membre ale celor două organizaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză apărute”, se precizează în comunicatul Preşedinţiei.

    Potrivit sursei citate, în anul 2014 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în exercitarea prerogativelor conferite de către Constituţia României şi legislaţia în vigoare, prin tematicile analizate şi hotărârile adoptate, a acţionat ca instituţie integratoare a politicilor de securitate.

    În acest sens, s-a urmărit coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, respectarea angajamentelor României în cadrul NATO, precum şi creşterea siguranţei cetăţenilor.

    Administraţia Prezidenţială arată că documentul a fost analizat şi aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa de marţi.

  • Iohannis a trimis Parlamentului decizia CSAT de staţionare a unor forţe ale armatei portugheze


    Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre informare, conform legii, decizia luată în cadrul CSAT privind staţionarea pe teritoriul naţional a unor forţe şi mijloace militare ale armatei portugheze.

    Astfel, în temeiul şi în condiţiile Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, preşedintele României a aprobat propunerile prim-ministrului referitoare la intrarea şi staţionarea pe teritoriul României, în perioada mai-iunie 2015, a patru avioane F-16 Falcon şi a personalului aferent (aproximativ 150 persoane, militari şi civili) în scopul pregătirii şi desfăşurării misiunilor de Poliţie Aeriană NATO.

    Potrivit comunicatului de presă, Ministerul Apărării Naţionale împreună cu Ministerul Afacerilor Externe vor iniţia demersurile necesare pentru încheierea unor înţelegeri prin care să se stabilească aspectele de natură financiară, modalitatea de asigurare a sprijinului naţiunii gazdă şi aranjamentele de comandă-control în care pot acţiona forţele/mijloacele aeriene portugheze, inclusiv modul de intervenţie împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României / NATO.

    Preşedinţia menţionează că decizia a fost luată în cadrul şedinţei CSAT de marţi.

     

  • Iohannis: Românii din străinătate să ştie că la Administraţia Prezidenţială e un Departament pentru diaspora

    Postarea de pe pagina de socializare a preşedintelui Klaus Iohannis a venit la scurt timp după ce şeful statului a avut, în cadrul vizitei oficiale în Republica Germania, o întâlnire cu românii din această zonă a Europei.

    Klaus Iohannis le-a transmis un mesaj, prin intermediul Facebook: ”Românii care au venit la ambasada României din Berlin în această seară trebuie să ştie că, în cadrul administraţiei prezidenţiale, există de acum încolo un departament dedicat diasporei”, a scris preşedintele, adăugând că îşi doreşte o politică externă apropiată de cetăţenii români, oriunde s-ar afla aceştia.

    ”Vreau ca românii, oriunde trăiesc, să fie mândri de modul în care sunt reprezentaţi în străinătate, iar întărirea relaţiilor cu celelalte state să aibă consecinţe pozitive asupra vieţii lor de fiecare zi. Cum spuneam şi în această dimineaţă, într-un interviu la ARD, radioul public german, România e mult mai bună decât imaginea pe care o are în lume. Noi, oamenii politici, trebuie să muncim mai mult împreună cu cetăţenii care ne-au votat pentru ca imaginea să fie pe măsura ţării pe care ne-o dorim”, a mai scris Klaus Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen, au petrecut, joi seara, la Berlin, mai bine de o oră printre cei aproximativ 300 de români veniţi din toate colţurile Germaniei pentru a se întâlni cu şeful statului, Iohannis transmiţându-le că vrea să schimbe modul de a se face politică, în ţară.

    Klaus Iohannis şi-a încheiat, joi seara, vizita din Germania printr-o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din această ţară.

    Peste 300 de români din Berlin dar şi din alte oraşe germane, de la copii mici la persoane de peste 70 de ani, au venit la întâlnirea cu şeful statului organizată la sediul Ambasadei României.

    Administraţia Prezidenţială a publicat pe site noua structură a Departamentelor conduse de consilierii prezidenţiali, 15 la număr, o noutate constituind-o, faţă de structura veche, Departamentul pentru Problemele Diasporei, un departament nou înfiinţat în mandatul lui Klaus Iohannis.

    Cele 15 departamente sunt: Cancelaria Preşedintelui, condusă de Dan MIhalache, Departamentul Securităţii Naţionale, condus de George Scutaru, Departamentul de Politică Externă, condus de Lazăr Comănescu, Departamentul de Comunicare Publică, condus de purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Tatiana Niculescu Bran, Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă, condus de Andrei Muraru, Departamentul Afaceri Europene, condus de Leonard Orban, Departamentul Politici Economice şi Sociale, condus de Cosmin Ştefan Marinescu, Departamentul Reformă Instituţională şi Constituţională, condus de Elena Simina Tănăsescu.

    Departamentul Politică Internă este condus de consilierul prezidenţial Laurenţiu Ştefan, Departamentul Legislativ, de Mihaela Ciochină iar Departamentul Cultură, Culte şi Centenar este condus de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor.

    Structura organizatorică a Administraţiei Prezidenţiale mai cuprinde Departamentul de Sănătate Publică, Departamentul pentru Problemele Diasporei, care reprezintă o noutate, şi Departamentul Managementul Resurselor.

  • Iohannis: Germania nu e doar principalul partener economic al României, dar şi partener în UE

    Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că a trecut în revistă, în întâlnirea cu Cancelarul Germaniei, evoluţia relaţiilor bilaterale, din punct de vedere economic, cultural şi politic, dintre cele două ţări.

    ”Germania nu este doar principalul partener economic al României, dar şi unul dintre cei mai importanţi parteneri de dialog în interiorul Uniunii Europene, dar şi pe scena internaţională”, a spus Iohannis, menţionând faptul că, în sfera economică, a evaluat cu satisfacţie evoluţia schimburilor dintre cele două ţări, care îşi menţin tendinţa ascendentă.

    Preşedintele României a spus că s-a apreciat, de asemenea, prezenţa în România a unor investitori importanţi, ţara noastră având interes pentru atragerea unui număr şi mai mare de companii germane.

    Şeful statului a mai afirmat că, din discuţie a reieşit că există încă un potenţial însemnat de dezvoltare între România şi Germania, prin ”sporirea investiţiilor şi creşterea volumului schimburilor comerciale”.

    ”Am evocat diversitatea oportunităţilor de dezvoltare sectorială, a intereselor comune şi a proiectelor de partaneriat. Avem un interes deosebit ca Germania să ne fie partener în identificarea acelor nişe de dezvoltare care pot genera avantaje competitive şi care pot individualiza România în peisajul economiei europene a anilor 2020. Atât doamna Cancelar Federal cât şi eu am subliniat importanţa punţii de legătură creată în mod natural între comunităţile germane din România şi de comunităţile române din Germania. Le considerăm un factor de consolidare a cooperării româno-germane şi un model de abordare în adevărat spirit european”, a mai precizat preşedintele României.

    Klaus Iohannis a mai afirmat că este esenţială consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, înclusiv prin desăvârşirea uniunii bancare.

    ”Am reafirmat necesitatea de a apăra cu fermitate atât prin luările de poziţie cât şi prin faptele noastre valorile europene, cele care au permis ca Uniunea Europeană să devină un proiect model”, a susţinut Iohannis, adăugând că s-a convenit ca acest dialog să continue.

  • Iohannis: Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii privind Schengen

    Preşedintele Iohannis a declarat că, în cadrul discuţiei cu Cancelarul Angela Merkel, a fost abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen.

    ”Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea acestui obiectiv”, a precizat Iohannis.

    Şeful statului a menţionat că există argumente convingătoare pentru eliminarea ultimelor rezerve, privind aderarea României la spaţiul Schengen, dând ca exemplu ultimul Raport MCV al Comisiei Europene şi contribuţia demonstrată a României de asigurare a securităţii în regiune.

  • Antonescu: România va fi un regim prezidenţial de facto al lui Klaus Iohannis, în anii următori

    ”Iohannis, între puţinele lucruri pe care le-a spus în campanie, au fost două foarte grele. Dacă cineva nu l-a crezut, îl priveşte. Domnul Iohannis a spus <<candidez şi vreau să fiu preşedinte pentru a schimba modul în care se face politică în România>> (…) Doi, domnul Klaus Iohannis este, şi prin experienţa sa de viaţă, şi prin natura sa, ca personalitate, un om aşezat, calm, care face lucrurile pas cu pas, dar cu o tenacitate şi cu o forţă ieşite din comun. Klaus Iohannis, având în vedere şi conjuctura, va fi un preşedinte extrem de puternic al României. România, de facto, va fi în următorii ani, un regim prezidenţial. Ceea ce îmi doresc, nu am de unde să ştiu, şi nu văd temeiuri care să ne facă pesimişti deocamdată, este ca forţa pe care împrejurările istoriei acestor ani i-o dau lui Klaus Iohannis să fie folosită în direcţia corectă, a reconstrucţiei unei clase politice, dar pe care trebuie să o facă forţe politice, forţe civile, societatea, nu DNA, nu SRI, că nu e treaba lor”, a declarat Antonescu într-o emisiune la B1Tv.

    De asemenea, fostul lider al PNL a vorbit şi despre modul în care se poate realiza o schimbare a actualului guvern condus de Victor Ponta, fapt care implică o serie de compromisuri pentru conturarea majorităţii parlamentare.

    ”Nu se poate şi cu aplicarea perfect rigidă a unei idei altfel elementare, cei care au plecat să nu mai vină înapoi, nu se poate să faci şi asta, ceea ce ar fi de dorit, şi să faci în acelaşi timp şi un alt guvern. Deci cei care vor un alt guvern, un guvern pro-prezidenţial, să spunem, un guvern care să acţioneze împreună cu preşedintele Klaus Iohannis, aceia trebuie să înţeleagă că sunt absolut necesare acele compromisuri”, a spus Antonescu.

    ”Cred că este bine să avem o schimbare de guvern, este foarte important ca acel guvern să fie făcut în aşa fel încât să fie mai bun decât acestea. Nu cred că guvernul lui Victor Ponta a fost un guvern atât de greu pe cât îl cred unii, nu e guvernul odios pe care îl descriu unii. El trebuie schimbat pentru că dinamica alegerilor prezidenţiale o fac necesară acum. Cred că i-ar fi fost mai bine lui Victor Ponta, pe destin de durată lungă, să plece imediat după alegeri”, a mai declarat senatorul PNL.
     

  • Mesajul lui Iohannis pentru Euromaidan, la un an de la protestele din Ucraina: Aspiraţiile nu pot fi distruse de şenilele tancurilor

    “Astăzi se împlineşte un an de la Revoluţia Demnităţii, când cetăţenii Ucrainei s-au mobilizat şi au ieşit în stradă împotriva unui regim corupt şi autoritar, care le amanetase destinul european. Gândul meu se îndreaptă cu respect către toţi cei care şi-au dat viaţa pentru libertate, în acele zile tumultuoase. Am văzut cum o naţiune renaşte şi cum aspiraţiile ei nu pot fi distruse de şenilele tancurilor. În multe privinţe, eroii Euromaidanului au semănat cu eroii de la Timişoara sau Bucureşti, din 1989. Din păcate, încercările la care este supusă Ucraina sunt departe de a se fi încheiat”, susţine Iohannis într-o postare pe Facebook.

    Şeful statului menţionează că la manifestările care au loc duminică la Kiev va participa, în numele său, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, George Scutaru, dar şi că pe 17 martie se va afla personal într-o vizită oficială în Ucraina.

    “În ultimul an, Federaţia Rusă a ocupat Crimeea, iar în estul Ucrainei se implică în destabilizarea acestei ţări. Sper ca negocierile de pace de la Minsk să fie respectate şi să pună capăt confruntării armate, care a dus deja la pierderea a mii de vieţi omeneşti şi la peste un milion de refugiaţi. Ca preşedinte al României, susţin soluţia diplomatică în rezolvarea acestui conflict, astfel încât Ucraina să fie un stat stabil, democratic, suveran, căruia să i se respecte integritatea teritorială”, mai declară Iohannis.

     

  • Iohannis, despre păstrarea acordului cu FMI: Nu e doar treaba Guvernului să hotărască, ar fi grav

    Preşedintele Iohannis a precizat că păstrarea sau nu a acordului cu FMI este o chestiune care trebuie foarte bine gândită şi judecată, între mai mulţi actori”.

    ”Mi se pare că nu este doar treaba Guvernului să hotărască că mai trebuie sau nu mai trebuie acord cu FMI. Chestiunea nu este simplă fiindcă, de data aceasta, sunt argumente foarte serioase, pro şi contra, şi aici, dacă discuţia se duce mai departe, e mai uşor să se găsească o soluţie”, a spus Klaus Iohannis la Digi24.

    Preşedintele a ţinut să dea şi un exemplu, precizând: ”Dacă ar fi venit ministrul Finanţelor să spună: Domnule, noi ne pregătim să intrăm în zona euro. Asumat este termenul 2019. Nu poţi să intri direct, trebuie doi ani de pregătire, un program de rată fixă la schimb. Deja ajungem foarte repede. Şi atunci să ne spună: Bun, nu vrem acord cu FMI, fiindcă înlocuim ancora FMI (..) România nu mai are nevoie de acea ancoră de ţară în dezvoltare, ci are nevoie de o ancoră nouă, care este acordul care duce spre integrarea în zona euro”.

    El a arătat că aceasta ar fi fost explicaţia pe care ”ar fi găsit-o bună şi ar fi susţinut-o”.

    ”Dar, aşa, pur şi simplu să ne spună că nu mai e nevoie de acord, ok, de ce nu mai e nevoie? Mă întreb şi eu. Să ia un Guvern decizii doar aşa, fără a cunoaşte motivaţiile, ar fi destul de grav”, a mai comentat preşedintele Klaus Iohannis.

    Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov a declarat la Realitatea TV că actualul acord al României cu FMI expiră în septembrie 2015 şi că “foarte probabil” acordul nu se va prelungi.

    Vâlcov a fost întrebat dacă are acordul Fondului pentru măsurile anunţate în cadrul şedintei de Guvern, şi care prevăd, între altele, o reducere sensibilă a TVA şi modificări de taxe şi impozite.

    “Nu l-am cerut”, a răspuns Darius Vâlcov, argumentând că actualul acord se încheie în septembrie 2015 iar noul Cod Fiscal intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

    “Asta înseamnă că acordul nu se mai prelungeşte?”, a fost întrebat ministrul, el răspunzând: “Foarte probabil”.

    “Am depăşit de mult stadiul în care trebuie să vină profesorul să ne arate unde e tabla şi unde e uşa. Trebuie să avem doar dialog mult mai consistent cu mediul de afaceri”, a mai spus ministrul Finanţelor.

  • Klaus Iohannis: L-am propus pe Eduard Hellvig DIRECTOR la SRI

    Principalele declaraţii ale preşedintelui:

    – Ambele servicii secrete au rămas fără director, atât SRI, cât şi SIE. În ultimele săptămâni, datorită unor evoluţii în scena politică, SRI a fost de foarte multe ori în atenţia publicului. Am considerat că este nevoie ca la SRI să existe o echipă completă. Îl propun pe Eduard Hellvig director la SRI.

    – În perioada următoare voi face o nominalizare şi la SIE.