BusinessMagazin

Tag: firme

  • Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM propune Finanţelor două noi scheme de garantare pentru start-up-uri şi IMM-uri

    O măsură vizează aplicarea unei scheme de minimis pentru susţinerea accesului la finanţare al întreprinderilor nou înfiinţate, iar cealaltă se referă la o schemă de ajutor de stat pentru garantarea de către FNGCIMM a finanţării măsurilor de salvare şi a planurilor de restructurare pentru IMM-uri aflate temporar în dificultate.

    “Nu putem vorbi de o stimulare reală a antreprenorilor fără a îmbunătăţi accesul acestora la finanţare. Schema de garantare pentru start-up asigură întreprinderilor aflate la început de drum o parte din garanţiile necesare obţinerii creditului necesar investiţiei iniţiale şi derulării afacerii“, a declarat într-un comunicat Silvia Ciornei, preşedintele şi directorul general al FNGCIMM.

    În cadrul schemei de garantare pentru susţinerea accesului la finanţare al întreprinderilor nou înfiinţate, garanţiile vor fi acordate în numele şi în contul statului, în limita unui plafon alocat pentru toată durata de implementare a programului, în favoarea finanţatorilor care acordă credite beneficiarilor eligibili.

    În calitate de mandatar al statului, FNGCIMM va putea garanta credite de dezvoltare şi credite pentru capital de lucru, beneficiarilor eligibili de tipul întreprinderilor nou-înfiinţate (start-up), înregistrate la registrul comerţului cu cel mult 36 de luni înainte de data solicitării garantiei, care prezintă cel puţin o situaţie financiară semestrială/anuală depusă la administraţia financiară.

    Pentru creditele de investiţii, valoarea garanţiei va fi de maximum 300.000 lei, cu o perioadă de rambursare de maxim 5 ani, iar pentru liniile de credit valoarea garanţiei va fi de maximum 200.000 lei, cu o perioadă de rambursare de maxim 24 de luni.

    “Principalele avantaje ale Schemei de garantare propuse sunt: eliminarea principalei probleme a start-up-urilor în accesarea creditelor; lipsa garanţiilor; cost redus al garanţiei, rezultat din subvenţionarea parţială a comisionului de garantare; dobândă mai mică a creditului faţă de nivelul pieţei; stimularea instituţiilor de creditare în crearea de produse de finanţare care să se adreseze acestui segment de IMM-uri cu profil de risc ridicat”, notează Fondul.

    Schema de ajutor de stat privind garantarea de către FNGCIMM a finanţării măsurilor de salvare şi restructurare a unor IMM-uri are ca obiectiv restabilirea viabilităţii întreprinderilor aflate temporar în dificultate, prin acordarea de ajutoare sub o formă care denaturează cel mai puţin concurenţa.

    Durata estimată a schemei de ajutor de stat este de patru ani.

    Ajutorul de salvare va fi acordat pe o perioadă de maxim şase luni, iar cel pentru restructurare şi sprijinul temporar pentru restructurare vor avea un interval de 18 luni.

    Ajutoarele de stat instituite prin schema de ajutor de stat sunt temporare şi reversibile, fiind acordate sub forma unor garanţii pentru împrumuturi acordate de un finanţator – bancă comercială sau IFN. În cadrul schemei se acordă facilităţi sub formă de garanţii care pot acoperi maximum 80% din valoarea unui credit nou.

  • Cum e viaţa în Silicon Valley de România

    „ – Aveţi două minute libere?
    – Două minute libere mai am în martie, anul viitor.“

    Răspunsul îi aparţine lui Ştefan Gadola, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care, alături de doi prieteni, într-un apartament cu un fax şi 50 de dolari, a construit în zorii capitalismului Energobit, un business ajuns azi la 100 de milioane de euro care stă fără probleme lângă giganţi internaţionali. Gadola este din Cluj. tot de acolo este şi Banca
    Transilvania, afacere antreprenorială şi ea, devenită a treia cea mai puternică din sistem. Tot în Cluj s-au creat şi cele mai multe locuri de muncă pentru IT-işti, chiar în plină criză, şi tot aici sunt cele mai multe firme înregistrate din România, după Bucureşti.

    Dar de la Cluj nu vine doar businessul, ci vine şi ritmul. La festivalul Untold, revelaţia acestei veri, au venit 240.000 de oameni care nu au stat decât un minut la coadă la bere. În Bucureşti, la Robbie Williams, s-a stat cu orele. Clujul este şi Capitala Europeană a Tineretului în 2015, iar pe străzi sunt doar 1.000 de câini fără stăpân. Clujenii chiar nu prea mai au două minute libere.

    „Să le structurăm un pic“, îmi spune calm Ştefan Gadola când îl întreb ce anume se întâmplă în Cluj, de oraşul a ajuns pe buzele tuturor. „Clujenii sunt foarte antreprenoriali. Aşa au fost învăţaţi“, spune omul de afaceri. Statisticile îi susţin declaraţiile pentru că în 2015 au fost înfiinţate în Cluj 2.631 de SRL-D-uri, cele mai multe dintre cele 20.000 de mici afaceri antreprenoriale lansate la nivel naţional.

    Este ceva în ADN-ul locuitorilor Clujului? Gadola nu intră în foarte multe detalii, dar cert este că imediat după ’90 şi până la începutul anilor 2000 Clujul a avut la nivel politic un sistem mai puţin primitor cu investitorii străini, concentrat mai ales pe o atitudine proromânească, dacă aşa poate fi caracterizat mandatul lui Gheorghe Funar. „Cumva a trebuit să ne descurcăm. De exemplu, în Timişoara lucrurile erau mai comode, au venit multinaţionalele, dar noi a trebuit să ne descurcăm, aşa că ne-am pus pe treabă“, spune Gadola.

    Statisticile arată că „treaba“ a fost destul de serioasă. Din topul celor mai mari 20 de companii din Cluj la nivelul anului 2014, a doua ca mărime este Banca Transilvania, un proiect început în 1994 în spatele căruia s-a aflat Horia Ciorcilă, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri locali, care anul acesta a preluat Volksbank. Tot în acest top este şi EnergoBit, compania care i-a sedus atât de tare pe polonezii de la Innova Capital, încât la finalul anului 2012 au pus pe masa celor trei clujeni o ofertă de nerefuzat.

    În total, la finalul anului trecut, mai bine de 35.000 de firme îşi aveau sediul în Cluj, acesta fiind al doilea pol de business al României după Bucureşti. Mai mult, Clujul este al treilea judeţ din România în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, după Bucureşti şi Timiş.

    Cea mai mare companie din Cluj este MOL, filiala locală a grupului petrolier ungar cu acelaşi nume, un business de circa un miliard de euro, cu 200 de benzinării şi cu un apetit de extindere semnificativ. „Grupul MOL a decis în urmă cu peste 20 de ani, în 1993, extinderea regională în România“, spune Kinga Daradics, country chairman al MOL România. Sediul companiei a rămas de peste 20 de ani la Cluj şi cel mai probabil tot acolo va rămâne în contextul în care mediul de business este puţin diferit faţă de cel din Bucureşti, după cum spune Daradics.

    Gadola crede că a contat mult şcoala „foarte bună“, vârful de lance al învăţământului clujean fiind Universitatea Babeş-Bolyai.

    „Clujul este un centru al Transilvaniei, iar tinerii au fost atraşi de ceea ce este nou. Sunt peste 100.000 de studenţi. Toamna, Clujul devine sufocant“, mărturiseşte Gadola.

    Tocmai acest miez de tinereţe şi curiozitatea pentru tot ce este nou au transformat Clujul în ultimii ani
    într-un veritabil Silicon Valley autohton, un experiment care câştigă teren anual. Statisticile vin din nou să confirme tendinţa.

    Dacă la nivelul anului 2008 în Cluj erau circa 5.500 de angajaţi în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, la finalul lui 2013 legiunea de softişti crescuse la aproape 12.000 de „soldaţi“. Niciun alt judeţ din România nu a mai experimentat un astfel de traseu, ba chiar Bucureştiul a pierdut în perioada analizată, cea mai dificilă după prăbuşirea Lehman Brothers, mai bine de 3.200 de joburi din acest domeniu.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin, începând cu 24 august.

  • Barometrul Industrial: Activitatea din industrie nu creşte de patru luni; optimismul firmelor scade

    “În luna iunie, activitatea din industrie a avut un nivel comparabil cu nivelul lunii mai. Dar tot în iunie sunt patru luni de când industria a încetat să mai crească. Indexul pentru volumul total al producţiei a coborât cu 6 puncte, de la 62 in luna martie şi 63 în aprilie, la 59 în mai şi 56 în iunie. Totuşi, indicatorul se menţine în zona pozitivă, cu valori peste 50 (sub 50 începe contracţia). Tendinţa uşor descrescătoare a volumului producţiei ar putea avea legătură cu fluctuaţiile temporare ale cererii. Vom vedea ce se întâmplă în lunile viitoare”, arată autorii studiului, într-un comunicat.

    Scăderea outputului firmelor generează exces de capacitate care ar putea reduce preţurile la anumite produse. Când producţia scade, firmele vând mai puţin şi încasează mai puţin, astfel că pentru a vinde mai mult ar putea fi obligate să scadă preţul.

    Indicatorul pentru preţurile încasate pare să confirme această supoziţie. Indexul a scăzut de la 54 în aprilie la 47 în iunie. Această cădere arată că probabil firmele încasează mai puţin, ceea ce înseamnă că profitabilitatea e mai redusă, iar puterea lor de impunere a preţului este mai scăzută.

    În luna iunie, volumul comenzilor noi a fost similar cu cel din luna mai. Dar, pe termen mediu, indexul a căzut de la 62 în aprilie la 56 în iunie. Cererea este ceva mai mică, dar în ultimele două luni pare să se fi menţinut relativ constantă. În general, un flux constant al cererii este pozitiv, cu condiţia ca nivelul comenzilor noi să nu coboare.

    Foto: Shutterstock

    Exportatorii par să o ducă mai bine, notează autorii studiului. Indexul comenzilor pentru export a crescut de la 57 în mai, la 62 în iunie, dar nu a atins vârful de 66 din aprilie. Oricum, creşterea comenzilor noi pentru export înseamnă creşterea puterii companiilor exportatoare şi creşterea contribuţiei lor la PIB.

    Indexul costurilor de producţie rămâne ridicat, cu o valoare de 58 în iunie, faţă de 57 în mai. Indicatorul semnalează că firmele se luptă serios cu factorii care propulsează costurile, inclusiv cu preţurile pe care le plătesc la furnizori. Totuşi, costurile nu par să crească. Cel puţin în perioada ianuarie-iunie 2015, indexul nu a depăşit intervalul 56-61. Semnalul pe care îl transmit datele este că preţurile pe care firmele sunt obligate să le plătească rămân constant la un nivel ridicat.

    Studiul arată şi că încrederea firmelor în viitor continuă să se deterioreze, probabil pe fondul unei activităţi mai slabe, cu excepţia exportatorilor. În iunie, aşteptările privind volumul producţiei peste şase luni au scăzut cu 4 puncte faţă de luna mai, iar aşteptările privind comenzile noi s-au redus cu 5 puncte.

    În ansamblu, aşteptările optimiste din ianuarie privind volumul viitor al producţiei s-au prăbuşit la 60 în iunie. Deteriorarea aşteptărilor este semnalul cel mai îngrijorător pe care îl transmite Barometrul lunii iunie.

    Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste nouă angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Datele au fost culese prin interviuri directe cu managerii firmelor în perioada 21-27 iunie.

  • Încercarea disperată a patronului unei firme de pe litoral să îi înduplece pe inspectorii ANAF. Mesajul lui a fost postat pe pagina de Facebook a instituţiei

    ANAF este tot mai activă pe Facebook, unde anunţă zilnic rezutatele controalelor, oferă consultanţă fiscală sau precizează, din când în când, că cea mai mare parte a activităţii sale este concentrată pe combaterea marii evaziuni.

    Primul mesaj postat marţi pe pagina de Facebook a ANAF este însoţit de o fotografie a unui caiet “lăsat strategic” pe o masă dintr-un local de pe litoral controlat de inspectorii ANAF. Mesajul din caiet a fost scris cu majuscule şi începe cu “nu ne nenorociţi”. Pe scurt, inspectorii ANAF sunt imploraţi să “închidă ochii” la neregulile găsite şi să nu suspende activitatea firmei.

    Cum a încercat patronul unei firme de pe litoral să îi înduplece pe inspectorii ANAF să nu-l amendeze pentru 5.000 de euro nefiscalizaţi. Mesajul lui a fost postat pe pagina de Facebook a instituţiei 

  • La 30 de ani a vizitat peste 70 de ţări: „Am decis să fac un blog cu impresii de călătorie, care a declanşat totul“

    Cel mai simplu îl putem defini pe Răzvan Pascu, 30 de ani, drept călător profesionist, chiar dacă multele voiaje pe care le-a făcut au avut de cele mai multe ori scopuri precise.

    A fost în peste 70 de ţări, pentru potenţiale colaborări, în urma unor invitaţii sau pentru a cunoaşte parteneri. Lucrează şi pentru oficii de turism, companii aeriene sau companii de turism din străinătate pe care le pune în contact cu firme din România sau pentru a le face cunoscute publicului local.

    Banii vin de la clienţi cum sunt marile lanţuri hoteliere, oficiile de turism naţionale sau în parteneriat public-privat; lucrează, de exemplu, cu oficiile naţionale de turism austriac sau francez, promovând destinaţiile lor în România. Mai lucrează cu companii aeriene, Air France sau KLM, pe proiecte mici a lucrat şi cu Air Berlin sau cu Fly Dubai. Mai lucrează cu agenţii de turism care vor să se facă cunoscute publicului din România.

    A făcut facultatea de marketing la ASE, urmată de comunicare, dar şi un MBA. De doi ani a început să se extindă pe nişa de evenimente corporate, dincolo de conferinţe de presă sau alte evenimente de familie. Afacerea a devenit una de familie, spune că lucrează din pasiune, şi nu, nu este vorba de un clişeu.

    În urmă cu şase ani lucra la ING şi călătorea foarte mult, îşi cheltuia pe excursii toţi banii de salariu. Când se întorcea colegii îl întrebau cum a fost şi ce ar trebui ei să facă acolo. „Am decis să fac un blog cu impresii de călătorie, care a declanşat totul.“

    A început să fie invitat la evenimente, a cunoscut jurnalişti şi a decis că ar fi interesant să facă o agenţie de relaţii publice pentru turism, o nişă neexploatată. Ce nu a plăcut altora a luat el, care a simţit oportunitatea. Crede  în staua turismului românesc şi spune că s-ar putea câştiga enorm, dar spune că românii merg în direcţii greşite: litoralul este un pariu pierdut, pentru că sezonul este scurt, iar investitorii nu au timp să îşi recupereze banii, şi de aici preţurile mari.

    Ar promova în schimb produsele unice, cum sunt Transilvania, Delta Dunării sau ecoturismul. Cel mai mult i-au plăcut Cambodgia, Tanzania, Peru, ţările arabe, în general ţările sărace. Ţară săracă înseamnă de fapt oameni deschişi, ospitalieri, primitori. Îi place turismul autentic, caută cazare sau mese la localnici. La Helsinki a mâncat la cineva care lucra într-o bancă şi a fost ceva mai scump decât la restaurant, în Peru a locuit pe o insulă, fără curent şi fără internet, în Iordania la cort cu beduinii – „ai putea crede că e ieftin, dar nu este aşa“. „Turismul înseamnă experienţe, asta nu înţelegem noi şi asta am putea vinde.“

    Pasul următor? Extinderea afacerilor şi un ONG care să promoveze turismul românesc, finanţat din fonduri europene.

  • Percheziţii la locuinţe şi sedii de firme ale lui Ioan Niculae vizând infracţiuni economice

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori ai Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din cadrul instituţiei, fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi economice – evaziune fiscală şi spălare de bani – comise în perioada 2008 – 2009.

    În cursul zilei de joi, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 11 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Teleorman şi Prahova, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile au loc la domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, la reşedinţa acestuia din judeţul Teleorman, amplasată în apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Făţana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale şi dependinţe, între care se află şi casa de vânătoare a acestuia, precum şi la reşedinţa din staţiunea prahoveană Buşteni a omului de afaceri.

    Totodată, conform aceloraşi surse, percheziţii au loc şi la fostul domiciliu al lui Niculae, actual domiciliu al Adinei Elena Niculae, situat în sectorul 1 al Capitalei, dar şi la sediul social şi la punctul de lucru declarate de societatea Intervitt SRL, din Teleorman, la sediul social al societăţii Interagro din Bucureşti, sectorul 2, la punctul de lucru al societăţii Interagro din Zimnicea şi la sediul social al Interagro din Zimnicea.

    Sursele citate menţionează că în dosar sunt cercetate “inginerii financiare” în care ar fi implicat omul de afaceri Ioan Niculae, prejudiciul în acest caz fiind estimat la peste două milioane de euro.

    Potrivit surselor judiciare citate, în cursul zilei de joi au loc doar percheziţiile în acest caz, nu şi audieri.

    În această cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Povestea unui absolvent de drept care nu a profesat niciodată ca avocat. A pornit în schimb un business de succes în publicitate

    Ioan Dan Niculescu a absolvit Facultatea de Drept la Iaşi în 2002, dar nu a profesat ca avocat, ci a intrat în publicitate ca freelancer. În 2004 şi-a deschis deschis propria agenţie de creaţie, Argo Media, iar în 2011 şi-a încercat puterea de branding cu un produs propriu, Sosul Iute de Doamne Fereşte, definindu-se de atunci şi „creatorul primului sos picant românesc şi al altor delicatese şi coloniale cu atitudine“.

    Doamne Fereşte este un sos iute fusion bazat pe principiile bucătăriei regale Thai şi a ajuns la o producţie de 200 de sticle, care se vând în magazine precum Băcănia Veche, Băcănia Nouă, Băcănia cu Dichis, Băcănia cu Suflet, Vivo, Meat Concept Store sau Cărtureşti. Producţia sosului a fost completată cu Crema de Muştar ediţia Hindusă, care se produce în 500 de bucăţi lunar la Tecuci.

    Ioan Dan Niculescu stă timp de 5 luni pe an în Asia de Sud-Est (Thailanda, Vietnam, Bali sau Cambodgia), îşi conduce afacerea de pe Skype şi scrie pe blogul său de turism imediatdurează.ro. Printre proiectele sale de la Argo se numără crearea manualului de brand şi a sistemului de identitate vizuală a PNL, iar printre clienţii enumeraţi pe site, alături de Cotnari, Irina Schrotter, Ramada sau Ford, se numără şi preşedintele Klaus Iohannis, pentru care a lucrat, alături de Radu Negulescu şi Vlad Tăuşance, în crearea şi implementarea strategiei de comunicare online.

    După terminarea campaniei, cei trei au decis să aducă laolaltă toate proiectele şi firmele pe care le au pentru a da naştere unui grup cu 100 de angajaţi ale cărui afaceri ar putea atinge 15 milioane de euro la sfârşitul acestui an. „O companie de management va administra firmele şi noi ne vom ocupa de core business.

    Din grup vor face parte Trencadis (tehnologie), Argo (creaţie), Kubo (o tipografie din Baia Mare), Kubo Scale Models, Kubo Consulting, Kubo Engineering, Kubo Creative.“ Afacerilor reunite li se va adăuga People&People, o companie nouă a celor trei, care va face şi pentru alţi clienţi ceea ce echipa a reuşit în timpul campaniei.

    “Am reuşit să avem un rezultat atât de spectaculos în campanie încât nu vrem să greşim cu nimic punând o etichetă pe activitatea noastră viitoare. De la schimbarea de paradigmă în care am fost implicaţi, nu vrem să trecem la lucruri foarte simple, vrem să schimbăm, să transformăm, să creăm mişcări sociale. De aceea ţintim zona de impact social. Ce vom face noi cu People&People este engage community building. Vom crea comunităţi care să graviteze în jurul unei campanii/companii/idei/persoană“, descrie Ioan Dan Niculescu strategia noii firme, care vrea să îi ţină laolaltă, prin proiecte comune, pe toţi cei care au participat la succesul campaniei prezidenţiale. Cel mai important plan al lui Niculescu este însă să menţină şi în noul grup de afaceri una dintre filosofiile sale de business: „Să nu te plictiseşti, monotonia este antonimul fericirii. Condimentează tot ceea ce faci!“. 

  • După umilinţa la care au fost supuşi peste 60.000 de oameni, organizatorul explică ce s-a întâmplat cu 3 zile înainte de eveniment: „Se punea problema ANULĂRII concertului Robbie Williams”.

    Organizatorii concertului Robbie Williams din Piaţa Constituţiei,  D&D East Entertainment, au dat un comunicat în care precizează din vina cui s-au întâmplat problemele de la concert. Mai mult, organizatorii spun că au fost la un pas să anuleze spectacolul:

    „Se punea problema ANULĂRII concertului Robbie Williams”. După umilinţa la care au fost supuşi peste 60.000 de oameni, organizatorul explică ce s-a întâmplat cu 3 zile înainte de eveniment

  • Situaţia teribilă în care a ajuns Andreea Marin. Informaţiile nu au mai putut fi ţinute secrete

    Perioada de glorie a Andreei Marin pare să fi apus. Ieşită din lumina reflectoarelor, vedeta TV şi-a încercat norocul în afaceri. Decizia nu i-a adus însă veniturile pe care le aştepta. Dimpotrivă.

    S-A PRĂBUŞIT! Situaţia teribilă în care a ajuns Andreea Marin. Informaţiile nu au mai putut fi ţinute secrete

  • (P) Patrascu Octavian Constantin: “Serviciile financiare in Albania se diversifica iar faptul ca este o piata mare pentru call-center, ii ofera un potential important pentru tradingul online”

    Nu putini sunt investitorii care cauta oportunitati de afaceri in Albania si care reusesc sa finalizeze business-uri aici. Printre acestia se numara si Patrascu Octavian Constantin, business developer, care a incheiat un parteneriat de afaceri cu Platinum Invest, pe locul 5 in topul firmelor de brokeraj locale. Este vorba despre un Joint Venture incheiat, la Tirana, afacere ce implica si furnizarea serviciului de call center.

    “Serviciile financiare in Albania se diversifica iar faptul ca este o piata mare pentru call-center, ii ofera un potential important pentru tradingul online”, afirma Patrascu Octavian Constantin. Albania este o tara in care activeaza peste cinci mii de persoane in societati de tip call center. Oamenii de aici sunt foarte muncitori si vorbesc multe limbi de circulatie internationala, in special italiana”, continua Patrascu Octavian Constantin

    Potrivit datelor Agentiei de Dezvoltare a Investitiilor din Albania, rata de impozitare corporativa este de 15%. In plus, Albania are incheiate tratate pentru evitarea dublei taxari in 30 de tari si aplica aceleasi tratamente investitorilor locali si strainilor. In ceea ce priveste forta de munca, 57% din populatie au varste sub 35 de ani, iar peste 1 milion de tineri sunt bine educati si motivati profesional. Nu in ultimul rand, in Albania exista cel mai mic salariu minim din regiune, de 157 de euro.

    Principalul client pe piata call-center-urilor din Albania este Vodafone, dar in ultima perioada tot mai multe firme s-au orientat catre trading-ul online. Oricum, piata este dominata de firme de call-center italiene. Tocmai aceasta explozie, in ultimii doi ani, a unor astfel de companii pe piata call-center-ului albaneza au determinat autoritatile de la Roma si Tirana sa incheie un acord care sa reglementeze activitatea call-center-urilor italiene in afara tarii. Si aceasta, in lipsa unor reglemetari locale privind activitatea companiilor cu clienti dincolo de granitele Albaniei. 

    Albania reprezinta un outsourcing important pentru Italia, ca si pentru investitori din alte tari, tocmai datorita taxelor mici. Exact ceea ce a avut in vedere si Patrascu Octavian Constantin, atunci cand a pornit calatoria sa de business la Tirana.

    Serviciul de call-center a devenit esential pentru multe companii, inclusiv din trading-ul online, inca din perioada de criza, cand acestea au fost obligate sa gaseasca rapid solutii de fidelizare/loializare a clientilor existenti si de castigare a altora. Furnizorii de call-center au venit in intampinarea firmelor, adaptandu-si oferta la cerintele pietei, nu doar din perspectiva costurilor, ci si a flexibilizarii si diversificarii ofertei.

    In ciuda unor lacune legislative privind activitatea call-center-urilor din Albania cu clienti straini, Constantin Octavian Patrascu, prin business-ul pe care l-a incheiat, a reusit sa gaseasca o modalitate de a tine si de a oferi acest serviciu pe piata externa, chiar de acolo.

    Ceea ce l-a determinat pe Patrascu Constantin Octavian sa bata palma cu Platinum Invest a fost si atitudinea autoritatilor in fata unei propuneri de business ce implica tranzactii online si reglementari locale specifice. “O data ce le-a fost bine explicat business-ul din punct de vedere al tranzactionarii cu CFD-uri (contract for difference) si know how-ul pe care vreau sa-l implementez, autoritatile au fost cooperante”, explica business developer-ul.

    Patrascu Octavian povesteste si ca actionarul majoritar al companiei de brokeraj albaneza, Andri Kasneci, “un tanar ambitios, cu care mi-a fost extrem de usor sa comunic, fiind un om deschis spre noi oportunitati de business”, a primit cu entuziasm viziunea sa de afaceri.

    “In zona noastra de lucru nu trebuie sa reinventam roata, ci doar sa gasim modalitatea prin care sa o rotim mai repede, dar lin, in acelasi timp, nebrutal. Or, Octavian detine abilitatile necesare pentru a reusi acest lucru si a gasit formula de succes”, spune Andri Kasneci.

    Un raport privind economia Albaniei, postat pe site-ul Bancii Mondiale, arata ca sectorul financiar, desi inca prezinta riscuri importante, se mentine stabil, iar recent s-au observat chiar trend-uri de imbunatatire. Aspect ce ar putea explica si tendinta companiilor de call-center de a se orienta catre trading-ul online, pe masura ce piata finaciara din Albania se maturizeaza.