In seara zilei de luni in care Lehman Brothers si-a anuntat falimentul, BUSINESS Magazin a organizat o intalnire cu un grup de oameni de afaceri. Redactorul care a condus discutia si-a inceput prezentarea temei pe un ton destul de grav, adecvat situatiei. Interlocutorii nostri, in schimb, sefi de companii importante si cu putere financiara, s-au manifestat cu degajare, ba chiar cu un dram de condescendenta. Lehman era departe, iar Romania, buna-rea, cu probleme mai multe sau mai putine, era aici. Si aici era inca bine.
Efectele crizei ajunsesera, in schimb, in Europa, unde guvernele erau nevoite sa ajute bancile cu miliarde dupa miliarde de euro, iar fiecare zi bursiera aducea noi recorduri negative. Analistii prevedeau ca seria vestilor rele va continua, iar cresterea economica pe vechiul continent va avea de suferit – ceea ce urma sa se rasfranga fara doar si poate asupra a ceea ce se intampla in economia romaneasca.
Criza? Si mai cum?
Pana in acel moment, putini oameni de afaceri din cei cu care am vorbit isi declarau afacerile afectate de criza, desi temeri existau. “In mod normal, o situatie de criza poate afecta orice afacere. Agentia de turism nu este influentata, sunt afectate doar investitiile mele imobiliare si cele de pe piata de capital – dar e greu de cuantificat, totul depinde de durata crizei si de momentul ales pentru a vinde”, spunea Sorin Stoica, proprietarul agentiei de turism Eturia.
Nici Marius Ghenea, presedintele magazinului online PCFun, nu se simtea afectat “brutal” de criza. “Cei mai afectati in acest moment sunt cei care au investit foarte speculativ sau complet pasiv, astfel incat nu pot influenta in niciun fel trendul activelor pe care le detin”, spunea el. Riscurile pot fi reduse insa, considera el, daca investitiile sunt urmarite in mod activ, iar portofoliul este divers.
Mike Borze, managing director pentru Europa Centrala si de Est la producatorul IT BenQ, afirma scurt ca “nu suntem in criza si nu avem o criza”, dar simtea o scadere a interesului clientilor, care nu se mai avantau sa faca investitii in IT&C, fapt confirmat si de Radu Georgescu, presedintele grupului Gecad. “Bugetele dedicate sectoarelor de activitate care se adreseaza unor nevoi neprioritare vor scadea. Printre aceste sectoare se regaseste, din pacate, si cel de IT&C”, spunea Georgescu. Oricum, impactul asupra celor doua companii ale lui Radu Georgescu, unul din primii romani care a facut afaceri profitabile in America, vanzand antivirusul RAV companiei Microsoft, s-a vazut in urmatoarele luni; dupa seful Gecad, criza putea insemna o scadere a vanzarilor sau doar o incetinire a cresterii.
Pe langa IT, companiile isi puteau reduce bugetele pentru marketing, training, team-building si, in general, pentru dezvoltarea angajatilor sau a organizatiei. Totusi, pe termen lung, Costea Dumitrescu, atunci partener si cofondator al companiei de consultanta Ascendis, anticipa o crestere a competitiei pe piata de training, unde necesarul de training era mult prea mare pentru ca efectele crizei sa se vada intr-o reducere a cererii. Octavian Radu, presedinte si fondator al grupului RTC, introducea in ecuatie si scaderea artificiala a cererii, indusa de vestile si zvonurile panicarde.
Pentru un retailer cum este Flamingo, mai importanti decat criza erau factorii pe care ii considera locali, ca inflatia sau nivelul creditarii. “Chiar daca pe termen scurt pot exista elemente de rezistenta, totusi, pe termen mediu, sunt indeplinite cele mai multe conditii pentru cresterea in continuare a pietei”, sustinea Dragos Simion, presedintele companiei.
Vlad Ardeleanu, CEO al IpoteciDirect, companie specializata in consultanta financiara pe credite imobiliare garantate cu ipoteca, insista asupra efectului psihologic al crizei in domeniul de care se ocupa – era vorba de “pesimismul generalizat” cu privire la viitorul pietei imobiliare, care condusese deja la o scadere semnificativa a tranzactiilor. Ardeleanu recunoastea insa ca “efectul pe care il resimtim in primul rand este lipsa de lichiditate la nivelul sistemului financiar-bancar”.
Lipsa de lichiditate era o perspectiva de care vorbea si Bogdan Belciu, atunci managerul reprezentantei din Romania a firmei de consultanta A.T. Kearney. Dupa cum se stia, criza fusese cauzata de riscurile excesive pe care anumite institutii financiare si le-au asumat pe o piata imobiliara aflata intr-o scadere masiva, iar riscurile s-au propagat in lant de la bancile comerciale si institutiile de credit catre banci de investitii si societati de asigurari care au creat produse financiare bazate pe credite ipotecare neperformante.
Vandute si revandute in lant sub alte forme, aceste produse i-au afectat pe toti cei expusi sau pe emitentii lor. “De exemplu, in timp ce bancile romanesti nu sunt foarte active pe pietele financiare internationale, firmele-mama ale multor banci romanesti sunt in schimb active si ramane de vazut in ce masura acestea nu vor fi afectate financiar de falimentele din ultima vreme”, afirma Bogdan Belciu.