BusinessMagazin

Tag: credite

  • Proiect: Băncile vor reduce cu cel puţin 10% dobânzile şi comisioanele, dacă va creşte cursul cu 20%

    “În cazul reducerii costurilor, creditorul oferă consumatorului cel puţin următoarele posibilităţi: a) reducerea marjei dobânzii; b) reducerea comisionului de administrare. Reducerea prevăzută trebuie să fie semnificativă, respectiv de cel puţin 10% din costul dobânzii sau al comisionului. Acest articol se aplică atunci când fluctuaţia ratei de schimb valutar este egală sau mai mare de 20 %”, se arată în proiectul de lege publicat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului.

    Proiectul legislativ propus spre dezbatere de ANPC privind contractele de credit garantate cu bunuri imobile destinate consumatorilor reglementează în mod disctinct împrumuturile în valută şi obligaţiile creditorilor de informare, de simulare a evoluţiei cursului şi costurilor, precum şi restructurarea creditelor.

    Potrivit documentului, băncile va trebui să se asigure că, în cazul în care un contract de credit se referă la un împrumut în monedă străină, să fie cuprins în cadrul acestuia, la momentul încheierii contractului, dreptul consumatorului de a putea converti oricând pe parcursul relaţiei contractuale contractul de credit într-o moneda alternativă, precum şi alte posibilităţi de reducere a costurilor de creditare.

    În cazul în care consumatorul decide să utilizeze dreptul de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, creditorul nu impune restricţii nejustificate şi oferă consumatorului cel puţin ofertele existente pe piaţă la momentul înaintării cererii de către consumator.

    De asemeanea, banca sau instituţia financiară nebancară va transmite oferta consumatorului în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 15 zile de la dată înregistării cererii împrumutatului.

    “Moneda alternativă prevăzută la art. 31 poate fi orice monedă din portofoliul băncii în care banca acordă credit, la alegerea consumatorului“, se spune în proiect.

    Cursul de schimb la care se efectuează conversia este rată de schimb stabilită de Banca Naţională a României, aplicabilă în ziua realizării conversiei sau rata de schimb stabilită în contract ori agreată de părţi numai dacă această este mai avantajoasă pentru consumator.

    Instituţia de credit efectuează, la momentul solicitării conversiei creditelor sau a reducerii costurilor, fără costuri şi comisioane suplimentare, o simulare privind graficul de plăţi atât în moneda contractului, în moneda naţională, cât şi în moneda de conversie.

    Modificarea contractelor aflate în derulare se va face prin acte adiţionale convenite cu instituţiile de credit sau instituţiile financiare nebancare, fără a implică niciun cost sau alte garanţii din partea consumatorilor.

    Se interzice încheierea unui nou contract de credit ca urmare a efectuării conversiei sau a reducerii costurilor, cu excepţia cazului în care consumatorul solicită în mod expres acest lucru.

    Instituţia de credit sau instituţia financiară nebancară se asigură că, în cazul în care un consumator deţine un împrumut într-o moneda străină, acesta este avertizat, pe suport de hârtie sau pe alt suport durabil de comun acord agreat între părţi, cu confirmare de primire, în cazurile în care valoarea cuantumului total plătibil de către consummator care rămâne de rambursat sau al ratelor periodice variază cu mai mult de 20% în raport cu valorea la care s-ar ridică dacă s-ar aplică cursul de schimb de la momentul incheiarii contractului între moneda contractului de credit şi moneda naţională.

    Avertizarea trebuie să conţină informaţii referitoare la dreptul consmatorului de a converti şi/sau a de a beneficia de reducerea costurilor, precum şi procedura de urmat.

    Priectul ANPC apare în contextul în care aprecierea puternică a francului elveţian în luna ianuarie a generat proteste la adresa băncilor din partea clienţilor care au contractat împrumuturi în această monedă în anii anteriori şi ale căror rate lunare au crescut acum substanţial.

  • Reducerea dobânzii anunţată de bănci drept soluţie salvatoare pentru clienţii cu credite în franci elveţieni este doar o campanie de PR

    Piraeus Bank a anunţat în cursul zilei de joi că va reduce dobânda la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte procentuale, prin actualizarea în avans a indicelui LIBOR la 3 luni, “după ce anunţase că oferă soluţii individuale clienţilor cu astfel de împrumuturi”, potrivit unui comunicat publicat de Mediafax. În aceeaşi zi, Credit Europe Bank a transmis că reduce dobânzile la toate creditele în franci elveţieni cu dobândă variabilă, prin actualizarea anticipată a indicelui LIBOR valabil miercuri, 4 februarie, măsura fiind aplicată până la următorul termen de revizuire prevăzut în fiecare contract.

    Cât de mult efort au depus băncile în adoptarea unei astfel de decizii?

    Ajustarea este de fapt o consecinţă naturală a scăderii indicelui LIBOR ca urmare a deciziei Băncii Centrale Elveţiene. LIBOR (London Interbank Offered Rate) este rata de referinţă la calcularea dobânzilor interbancare pe piaţa londoneză, indicele fiind cotat la -0,87% pe termen de trei luni. Ajustarea ar fi fost făcută oricum în contextul modificării acestui indice, singura măsură luată de Piraeus, cât şi de alte bănci care au anunţat scăderea dobânzii cu -0,87% fiind  decizia implementării în mod anticipat a unei măsuri care oricum avea să fie luată pentru toţi clienţii cu dobânzi variabile, formate din marjă şi LIBOR. Astfel, spre exemplu, pentru un credit cu dobândă variabilă pentru care un client a început să plătească în luna februarie, dobânda ar fi scăzut în mod automat în luna aprilie, decizia Piraeus fiind să grăbească termenul. Cu siguranţă un cost mic, faţă de capitalul de imagine câştigat. Reprezentanţii Piraeus nu au precizat în comunicatul trimis dacă vor aplica măsura şi în cazul dobânzilor fixe, spre deosebire de Credit Europe Bank, care a specificat totuşi acest lucru în informarea trimisă.

    Un calcul simplu arată însă că băncile nu au făcut de fapt nimic pentru a rezolva adevărata problemă a clienţilor:

    Să nu uităm, dobânda este formată din marja băncii şi din indicele LIBOR, EURIBOR sau ROBOR, în funcţie de monedă. În 2007, indicele LIBOR era de 2,7 puncte procentuale, potrivit Conso.ro, iar dobânda plătită de clienţi la Piraeus Bank era de 7%, adică marja băncii era de 4,3%. Dacă indicele Libor a scăzut din 2007 cu 3,5 puncte procentuale, dobânda ar fi trebuit să fie de 3,5%.

    În prezent, în urma modificării anunţate de băncile care au anunţat scăderea dobânzii, dobânda la Piraeus Bank este însă de 5,4%. Evident, băncile nu au trimis comunicate în momentul în care au mărit în 2010 – anul în care au fost obligate să treacă la LIBOR – marja de profit, ajungând până la două puncte procentuale în plus faţă de nivelul la care s-ar fi aflat după o ajustare naturală în funcţie de indicele LIBOR.

    Curios este dacă băncile vor mai trimite comunicate de presă după ce vor trece trei luni, interval în care indicele LIBOR s-ar putea modifica din nou, iar dobânda ar putea să se modifice odată cu acesta, nu neapărat în favoarea clientului.

  • Isărescu: Conversia creditelor în franci la cursul istoric ar genera pierderi de 5,7 miliarde lei

    “Dacă s-ar face conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, ar însemna pierderi de 5,7 miliarde lei pentru băncile care au în portofoliu astfel de finanţări, care înseamnă 0,8% din PIB. Dacă se transformă la curs istoric plus 10%, înseamnă 5,1 miliarde lei, adică 0,7% din PIB”, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Potrivit datelor băncii centrale, conversia la cursul istoric plus 20%, cât au solicitat împrumutaţii în franci elveţieni, ar genera pierderi de 4,5 miliarde euro (0,6% din PIB). Dacă s-ar adăuga o valoare de 30% peste cursul istoric, pierderile s-ar cifra la 3,9 miliarde lei (0,5% din PIB).

    La cursul mediu calculat lunar de la momentul acordării creditului până în prezent, aşa cum a propus în Parlament deputatul Ana Birchall, băncile ar trebui să suporte pierderi de 3,2 miliarde lei (0,4% din PIB).

    “Chiar dacă în faza iniţială se poate spera că aceste pierderi se transferă către capitalul băncilor, impactul poate să fie dramatic în economie. Aşadar, stăm cu pixul în mână, nu ne aventurăm, nu creăm iluzii”, a afirmat Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că BNR a efectuat calcule şi pentru pierderile sistemului dacă s-ar realiza conversia la alt curs decât cel de la momentul operaţiunii, pentru creditele în franci elveţieni şi euro împreună, aşa cum ar fi corect şi pentru debitorii în alte valute.

    Astfel, la cursul istoric pierderile se cifrează la 9,8 miliarde lei (1,4% din PIB), dacă se adaugă 10% la acel curs se ajunge la pierderi de 7,3 miliarde lei (1% din PIB). Totodată, conversia la curs istoric plus 20% generează pierderi pentru bănci de 5,5 miliarde lei (0,8% din PIB), iar dacă se adaugă 30% peste valoarea cursului istoric, băncile ar avea de suportat pierderi de 4,2 miliarde lei (0,6% din PIB).

    La un curs mediu calculat, pierderile ar ajunge la 4,5 miliarde lei.

    “În funcţie de cursul la care s-ar realiza conversia, trei sau patru bănci ar avea nevoie de infuzii substanţiale de capital pentru a îndeplini nivelul minim de solvabilitate. Mai mult, rata solvabilităţii pe ansamblul sistemului bancar ar scădea de la 17% la 12%”, a menţionat şeful băncii centrale.

  • 2015, anul agoniei pentru cei care au fost atraşi de mirajul francului elveţian

    Bancherii au văzut împrumuturile în franci elveţieni ca o supapă de creştere a creditării, mai ales pe segmentul ipotecar, şi au decis să lanseze în piaţă această soluţie de finanţare ieftină folosită încă de la începutul anilor 2000 în Europa Centrală. Maghiarii de la OTP Bank au fost primii care au importat soluţia creditelor în franci pe plan local, utilizând această alternativă ca instrument de marketing pentru a-şi face mai mult loc pe piaţă. Iar ceea ce părea la început o tactică de marketing s-a dovedit a fi ulterior una dintre cele mai puternice strategii de atragere a clienţilor persoane fizice, pentru toate tipurile de credite.

    Francul elveţian a dat destul de repede lovitura pe piaţa creditului, împrumuturile în această valută exotică devenind repede o modă. De trendul pozitiv au profitat Volksbank, OTP Bank, Raiffeisen, Piraeus şi Banca Românească, acestea fiind băncile care au vândut cele mai multe credite în franci elveţieni între 2006 şi 2008. Diferenţa de cost faţă de finanţările în euro era încă semnificativă, aşa încât băncile au preferat să exploateze această soluţie cât timp a rentat.

    Românii au fost atraşi de magia francilor elveţieni văzând că îşi permit să împrumute sume mai mari datorită dobânzilor foarte mici, cursul fiind atunci în jurul a 2,2-2,3 lei/franc. De cele mai multe ori însă, dobânzile mici erau doar promoţionale, fixe pentru primul an, după care deveneau variabile. În cele din urmă, clienţii care au mizat pe această valută au fost loviţi din două părţi, şi de creşterea dobânzii, şi de ascensiunea cursului.

    Circa 10% din cre­ditul de retail a ajuns să fie în franci elveţieni, dobânzile mai mici faţă de euro acţionând ca un magnet mai ales în perioada 2007-2008. La sfârşitul anului 2008, soldul creditelor în franci eleveţieni pentru populaţie ajunsese la un vârf de circa 12 miliarde de lei (echivalentul a 4,6 miliarde de franci) plecând practic de la zero în 2005. După apogeul din 2008, vânzările de credite în franci au fost blocate, multe bănci eliminând acest produs din ofertă.

    Clienţii băncilor cu credite în franci au asistat la o tendinţă de creştere a cursului în anii de criză, tendinţă care a devenit din ce în ce mai accelerată, resimţind astfel materializarea riscului de curs de schimb multă vreme ignorat. Românii s-au văzut nevoiţi să plătească rate tot mai mari din cauza creşterii cursului la maxime istorice.

    La un deceniu de la lansarea acestei soluţii de finanţare, creditele în franci acordate în trecut au ajuns în suferinţă. Clienţii care s-au lăsat atraşi în anii trecuţi de mirajul dobânzilor nominale reduse afişate de bănci simt acum din plin cât de usturător poate fi riscul de curs valutar.

    Românii care au credite în franci elveţieni au devenit foarte vulnerabili în faţa aprecierii monedei elveţiene după ce, pe data de 15 ianuarie, Banca Naţională a Elveţiei a renunţat la cursul de schimb franc – euro menţinut de-a lungul celor trei ani anteriori, de 1,2 CHF pentru un euro. De atunci, francul elveţian s-a apreciat semnificativ faţă de euro şi, în consecinţă, faţă de leu, de la 3,74 lei/franc, în 14 ianuarie, la circa 4,5 lei/franc, cursul crescând cu aproximativ 20%.

  • Bancpost reduce dobânda cu 0,8% pentru clienţii cu credite în franci elveţieni

    Bancpost, deţinută de banca elenă EFG Eurobank, a anunţat că reduce dobânda cu 0,80 puncte procentuale pentru toţi clienţii săi persoane fizice cu credite în franci elveţieni cu dobândă variabilă. Această măsură se va aplica începând din data de 29 ianuarie 2015 şi va fi valabilă până la următorul termen de revizuire a dobânzii, conform clauzelor stipulate în contractul fiecărui client.

    “Bancpost îşi sprijină clienţii care întâmpină dificultăţi la plata ratelor prin soluţii individuale. Bancpost va continua să ofere şi soluţii pe termen lung, bazate pe opţiunile şi nevoile fiecărui client. Aceste soluţii au început să fie oferite de bancă încă din 2009, iar în prezent includ restructurarea, conversia de monedă şi prelungirea perioadei de creditare”, informează banca.

    Potrivit ZF, activele băncii elene în România se situau la sfârşitul lunii septembrie la 3,38 miliarde de euro, în scădere de la 3,46 miliarde de euro la sfârşitul primului semestru. În decembrie 2013, activele se ridicau la 3,85 miliarde de euro. Soldul brut al creditelor a scăzut în trimestrul al treilea faţă de trimestrul precedent cu 2,7%, de la 2,62 miliarde de euro la 2,55 miliarde de euro. Comparativ cu sfârşitul anului trecut, soldul creditelor s-a redus cu 6%, de la 2,71 miliarde de euro. Banca înregistra la sfârşitul trimestrului al treilea credite cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile în valoare de 822 milioane de euro, în urcare de la 820 milioane de euro la sfârşitul lunii iunie. În decembrie 2013, aceste credite se ridicau la 758 milioane de euro. Portofoliul de depozite al Eurobank pe piaţa românească era la sfârşitul lunii septembrie de 1,87 miliarde de euro, faţă de 1,89 miliarde de euro în luna iunie şi 1,87 miliarde euro în decembrie 2013.

  • Conducerea BNR “la cel mai înalt nivel”, convocată la Comisia Buget-Finanţe pentru a da explicaţii privind modul în care s-a implicat în criza creditelor în franci elveţieni

    “Vă rog să înaintăm o adresă Băncii Naţionale prin care conducerea BNR să se prezinte miercurea viitoare în faţa Comisiei cu un raport asupra modului cum s-a implicat în această acţiune (problema creditelor în franci elveţieni – n.r.), ce discuţii a avut cu băncile care au dat credite în franci elveţieni şi cu ce soluţii au venit acestea. Să ne spună dacă Banca Naţională face înlesniri în rezolvarea problemei dintre clienţi şi bănci”, s-a adresat colegilor Eugen Nicolaescu, vicepreşedintele Comisiei Buget-Finanţe-Bănci din Camera Deputaţilor, înainte de începerea şedinţei, care s-a amânat din lipsă de cvorum.

    Nicolaescu a cerut ca BNR să prezinte în faţa Comisiei mai multe date, respectiv câte contracte de credit au fost negociate în această perioadă de către bănci, odată cu aprecierea monedei elveţiene, câte persoane fac faţă condiţiilor dificile din prezent şi ce soluţii s-au găsit.

    “Să vedem ce soluţii au găsit instituţiile cele mai competente din acest punct de vedere. Putem să invităm BNR, la cel mai înalt nivel, să vedem dacă lucrurile sunt tratate cu responsabilitate”, a spus Nicolăescu.

    La rândul său, deputatul liberal Andreea Paul a solicitat ca banca centrală să trimită Comisiei, până miercurea viitoare, un raport scris cu răspunsul la şapte întrebări pe care le-a adresat săptămâna trecută la audierile din Comisie directorului Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

    “A trecut o săptămână de când am ridicat şapte întrebări punctuale către BNR şi încă nu am primit niciun răspuns. Rog ca, până săptămâna viitoare, BNR să trimită un raport scris cu răspunsul la cele 7 întrebări. Am adresat atunci trei întrebări şi către ARB (Asociaţia Română a Băncilor – n.r.), vă rugăm să ne trimiteţi o sinteză a deciziilor individuale a celor 11 bănci care au acordat credite în franci, tot până miercuri, pentru a putea să le discutăm pe fond”, a spus Paul.

    Ea a solicitat ca miercurea viitoare Comisia să se întâlnească la audieri cu toate instituţiile responsabile pentru ca acestea să comunice rezultatele discuţiilor şi negocierilor.

    Totodată, deputatul a punctat că a primit “semnale din piaţă” potrivit cărora negocierile individuale între clienţi şi bănci sunt “sortite eşecului în bloc”.

    “Astfel, vă anunţ că joi voi însoţi un client al unei bănci, împreună cu un avocat de pe spezele mele, la discuţiile cu banca să văd cum decurg negocierile. Din sutele de solicitări pe care le am, voi alege una şi vreau să mă conving la faţa locului cum funcţionează aceste negocieri individuale, despre care clienţii spun că sunt inexistente”, a spus Paul.

    La şedinţa Comisiei au participat 15 deputaţi, iar pentru întrunirea cvorumului era necesară prezenţa a 17 parlamentari. Comisia se va reuni din nou miercuri dimineaţă, la ora 9:00, pentru a relua discuţiile.

    La întrunirea de marţi au fost prezenţi preşedintele executiv al ARB, Florin Dănescu, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România şi al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, reprezentanţi ai BNR la nivel de experţi tehnici, preşedintele ANPC, Marius Dunca şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Atilla Gyorgy.

    Liberalul Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor, a solicitat un punct de vedere ferm al Guvernului cu privire la poziţia pe care o adoptă în problema crizei creditelor în franci elveţieni şi ce măsură susţine dintre cele propuse de diverse părţi implicate.

    “Cred că Guvernul nu poate să stea deoparte, trebuie să ne spună cu subiect şi predicat ce susţine, un punct foarte clar cum vede Guvernul să se rezolve această problemă. Vreau să propun să ne dea o poziţie foarte clară, că şi la conversia creditelor a spus că nu este împotrivă, vrem un punct de vedere scris, care să se aprobe de urgenţă în şedinţă de Guvern şi să-l avem până mâine, când reluăm discuţiile.

    La şedinţa de miercuri şi-a anunţat participarea şi ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

  • Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut anul trecut cu 3,1%

    În decembrie, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,9%, sau 0,8% în termeni reali, ajungând la finele anului la 211,652 miliarde lei.

    “Soldul creditului neguvernamental în lei acordat de instituţiile de credit s-a majorat la 31 decembrie 2014 cu 8,5 la sută (7,6 la sută în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2013 pe seama majorării cu 17,4 la sută (16,5 la sută în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,6 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10,5 la sută). Faţă de 30 noiembrie 2014, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,9 la sută (-0,8 la sută în termeni reali) până la nivelul de 211652,0 milioane lei. Creditul în lei s-a diminuat cu 1,0 la sută (-0,9 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,9 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 2,1 la sută)”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Creditul guvernamental a crescut în decembrie cu 3,7%, la 85,501 miliarde lei. La 31 decembrie 2014, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 6,3% (5,4% în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2013.

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în decembrie cu 4,8% faţă de luna noiembrie 2014, până la 231,856 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 3,7%, până la 86,165 miliarde lei. La 31 decembrie 2014, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 7,6% (6,7% în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2013.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au crescut cu 10,3%, până la 68,714 miliarde lei. La 31 decembrie 2014, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 10,9% (10% la sută în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2013.

    Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 1,4%, până la 76,976 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 0,2%, până la 17,174 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 4,6% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 4,6%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,5% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 4,5%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 4,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 4,9%).

    Masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2014 un sold de 260,331 miliarde lei. Faţă de luna noiembrie 2014 aceasta a crescut cu 4,4% (4,5% în termeni reali), iar în raport cu decembrie 2013 masa monetară s-a majorat cu 7,8% (6,9% în termeni reali).

  • Millennium aplică creditelor în franci elveţieni aceeaşi măsură ca OTP

    “Millennium Bank a decis vineri, 23 ianuarie 2015, să vină în întâmpinarea clienţilor cu credite în franci elveţieni cu o soluţie similară OTP Bank, ca măsură de sprijin în contextul aprecierii fără precedent a monedei elveţiene”, se arată într-un comunicat al instituţiei de credit.

    Clienţii pot beneficia de o reducere temporară a marjei de dobândă, cu 1,5 puncte procentuale, pentru o perioadă de trei luni.

    “Portofoliul de credite în CHF al Millennium Bank Romȃnia este foarte redus, cu toate acestea analizăm constant evoluţia pieţei şi vrem să ne asigurăm clienţii că vom continua să căutăm măsuri de protecţie pentru a-i susţine în asemenea situaţii neaşteptate. În acest sens, îi invităm pe clienţii noştri cu credite în franci elveţieni, în unităţile Millennium Bank, unde vom găsi cele mai bune soluţii personalizate”, a declarat în comunicat Adrian Popa, directorul de Marketing şi Comunicare al băncii.

    OTP Bank a fost prima instituţie de credit care a anunţat, vinerea trecută, o măsură de reducere a impactului cursului de schimb franc elveţian – leu asupra ratelor clienţilor cu credite în CHF. Astfel, banca va aplica reducerea marjei de dobândă cu 1,5 puncte pe o perioadă de trei luni, iar clienţii pot solicita această facilitate până la 27 februarie 2015, în unitatea în care au semnat iniţial contractul de credit.

    Millennium Bank România, fostă membră a Banco Comercial Português, face parte din OTP Group, în urma achiziţiei integrale de către OTP Bank România. Procedurile de achiziţie au fost finalizate în ianuarie, tranzacţia totalizând 39 de milioane de euro, în urma căreia OTP îşi măreşte cota de piaţă la circa 2% şi urcă pe locul 13 în topul băncilor de pe piaţa românească.

    Raiffeisen Bank reduce începând de vineri, 23 ianuarie, dobânda pentru clienţii cu credite în franci elveţieni, cu cinci luni înainte de termenele contractuale, Volksbank Romania va menţine pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie, cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar Piraeus Bank va propune soluţii individuale pentru clienţii cu împrumuturi în CHF.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 1,5%, la 4,5817 lei, înregistrând astfel al şaselea maxim consecutiv în ultimele şapte şedinţe.

    Referinţa pentru franc a crescut cu 6,65 bani, de la 4,5152 lei joi. Cursul pentru anunţat de BNR se află astfel pentru a doua şedinţă consecutiv peste nivelul euro.

    Francul s-a apreciat puternic începând de joia trecută, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro. Comparativ cu nivelul anunţat miercurea trecută de BNR, francul se află în creştere cu 22,4% faţă de leu.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

  • Directorul adjunct al UniCredit: Impactul aprecierii francului este limitat pentru grup în Europa Centrală şi de Est

    “Dacă vorbim de Europa Centrală şi de Est, impactul pentru noi este foarte limitat. Expunerea pe franci elveţieni aici este de aproximativ 1,5% din totalul creditelor (de retail – n.r.)”, a declarat Papa, prezent la o conferinţă organizată în cadrul Forumului Central şi Est European – Euromoney de la Viena.

    Papa, care coordonează diviziile pentru Europa Centrală şi de Est şi corporate ale UniCredit, a precizat că împrumuturile denominate în franci elveţieni acordate de grup populaţiei în Europa Centrală şi de Est însumau 1,3 miliarde euro echivalent la 30 septembrie 2014, dintr-un total de aproximativ 85 miliarde euro.

    De asemenea, volumul expunerii pe franc a scăzut constant în ultima perioadă, de la peste 1,5 miliarde euro echivalent în decembrie 2013, când reprezenta 2,2% din portofoliul creditelor de retail acordate de UniCredit în Europa Centrală şi de Est.

    “În ansamblu, nu vedem o problemă deosebită pentru grup din acest motiv”, a adăugat Papa.

    Întrebat dacă anticipează o eventuală creştere a portofoliului de credite neperformante din cauza aprecierii monedei elveţiene, bancherul a spus că este posibilă o uşoară urcare a provizioanelor, fără a fi vorba despre ceva semnificativ, dar evaluarea acestui aspect este în curs.

    În ceea ce priveşte măsurile propuse în Croaţia, unde se intenţionează îngheţarea cursului de schimb la anumite valori istorice, Papa a explicat că băncile nu au avut niciodat câştiguri din aprecierea monedei elveţiene, fiind afectate în aceeaşi măsură ca şi debitorii lor, astfel că preluarea integrală a poverii ar fi nejustificată.

    Sucursala din România a grupului italian, UniCredit Ţiriac Bank, nu a avut în ofertă credite denominate în franci elveţieni.

    Cursul pentru franc anunţat de BNR a crescut miercuri cu 1,6% şi a atins un nou maxim, de 4,5054 lei/franc. Francul s-a apreciat puternic începând de joia trecută, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro.

    Comparativ cu nivelul de miercuri, francul a crescut cu 20,4% în raport cu leul.
     

  • Manolescu: Comisia Buget-Finanţe va discuta miercuri aplicarea Electoratei pentru creditele în franci

    “O sa fie mâine (miercuri) întâlnirea din Comisia Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, unde se află în prezent Ordonanţa 46 («Electorata») în procedură de aprobare prin lege, unde se vor discuta şi eventuale modificări care să vizeze extinderea aplicării acestui tip de restructurare şi pentru situaţiile apărute în prezent, generate de creşterea cursului francului. Comisia parlamentară a făcut invitaţiile, vedem mâine cine va participa la discuţii”, a afirmat Manolescu după o conferinţă a PwC România.

    Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu s-a stabilit încã cine va participa din partea băncii centrale la dezbaterile de miercuri din Comisie.

    “Încă nu s-a stabilit nimic, deocamdată nu ştim cine va participa de la Banca Naţională”, a spus Suciu.

    Manolescu a arătat că, pe parcursul analizei de miercuri, urmează să se stabilească ce tipuri de modificări trebuie făcute, însă a specificat că în practică fiecare bancă a venit cu soluţii şi se aşteaptă pe viitor să mai apară şi alte variante.

    Deocamdată, doar două bănci au anunţat soluţii temporare pentru clienţii cu creditele în CHF. Astfel, OTP Bank va reduce, pentru trei luni, marja băncii la creditele în CHF cu 1,5%, iar Volksbank a “îngheţat” cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, tot pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie.

    Potrivit lui Manolescu, motivele exacte pentru care clienţii bancari nu au beneficiat încă de restructurări ale creditelor în cadrul Electoratei vor fi dezbătute miercuri în cadrul discuţiei din Comisie.

    El a precizat că nu a participat până în prezent la discuţii separate cu băncile comerciale, aşa cum anunţase vineri seara ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Vâlcov afirma vineri seară, după întâlnirea cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că o soluţie pentru persoanele care au credite în franci ar fi extinderea prevederilor ordonanţei din 2014 privind restructurarea împrumuturilor, denumită atunci “Electorata”, act normativ care nu a atras până acum interesul băncilor şi al debitorilor.

    Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

    Una dintre condiţii este ca venitul persoanelor care solicită restructurarea să nu depăşească 2.200 lei brut pe lună. Deducerea fiscală din venitul lunar impozabil a fost stabilită la 900 de lei şi se aplică după perioada de doi ani de restructurare a creditului.

    Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.

    Prim-vicepreşedintele PNL Andreea Paul a cerut săptămâna trecută audierea conducerii BNR în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru a identifica soluţii pentru a-i proteja pe cei care au credite în franci elveţieni.

    “PNL consideră că trebuie agreat cât mai repede un mecanism de sprijin pentru cei afectaţi de calamităţile financiare, similar cu cele existente în agricultură”, a spus Paul.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

    Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.